Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Râul de Mori, Retezat. 18 km de Haţeg pe drumul spre Petroşani. Cunoscută în special pentru cetăţuia notorie din romanul lui Jules Verne "Castelul din Carpaţi", localitatea este de mult timp ţinta unor şmecheri cu buzunarul gros, care şi-au trântit vilele pe unde au considerat ei că se întrepătrund mai bine cu natura. Unii dintre proprietari au stabilit că malul Râului Mare este locul ideal. Care mai mici, care mai mari, în funcţie de potenţa financiară a fiecăruia. Conform localnicilor, multe dintre casele din zonă sunt ale unor poliţişti, avocaţi, magistraţi sau politicieni din judeţul Hunedoara care, pentru a se relaxa după îndelungile şi obositoarele ore de muncă, au ales această zonă din preajma Parcului Naţional Retezat. Primăria zice că Apele Române au avizat construcţiile, Apele zic că nu, dar vor să ştie cine a mers cu jalba şi mai ales unde.
L-am căutat pe primarul din Râul de Mori pentru a lămuri chestiuni legate de retrocedări mai mult decât ciudate în zonă, dar şi pentru autorizaţiile de construcţie pe care Primăria le-a dat de-a lungul timpului celor care au dorit neapărat să audă râul cum le susură dimineaţa. Primarul nu era în birou. "Este la o întâlnire cu socialiştii", ne-a răspuns secretara. "Unde?", am întrebat noi, "la judeţ, la Deva?". "Nu, dom’le, la Căminul Cultural, că acolo se strâng socialiştii", a venit răspunsul. Dar primarul este penelist, de ce să prezideze el o întâlnire a socialiştilor?
În sala mare a Căminului, zeci de socialişti au venit la chemarea primarului Niculiţă Mang. După vreo jumătate de oră, întâlnirea ia sfârşit. Primarul iese puţin obosit. Îi spunem de ce-l căutăm. "Poftiţi la Primărie. Am bătăi de cap cu socialiştii ăştia. Legea cu ajutoarele sociale s-a schimbat, iar unii nu înţeleg asta", se destăinuie primarul, dând astfel o nouă definiţie socialismului. Dar ce aşteptări să ai de la un primar care nu face diferenţa între domeniul public şi cel privat al instituţiei pe care o conduce. Când l-am chestionat despre modul în care Primăria Râul de Mori s-a ales cu o halcă zdravănă din Retezat, Mang a ţinut să precizeze că totul este legal, deoarece terenurile pe care şi le-a însuşit Primăria fac parte din domeniul public-privat al acesteia. "Din domeniul public sau privat?", am repetat întrebarea. "N-aţi înţeles, din domeniul public-privat", a fost răspunsul primarului.
Între comună şi barajul din amonte sunt vreo 20 de kilometri. De o parte şi de alta a drumului, vilişoare, vile, viloaie. Unele retro, altele moderne. Unele cu foişor, altele fără, după gust. Unele finalizate, altele la roşu că, deh, e criză! Frumuseţea acestui loc este alterată de construcţiile ridicate la întâmplare, cu acceptul prealabil al Primăriei lui Mang. Unele dintre vile sunt construite în albia majoră a râului, altele chiar matca râului, lucru clar interzis de lege. Primarul Mang a ţinut să sublinieze că toate casele construite pe malul râului au avize de la Apele Române Târgu-Mureş.
În schimb, oficialii Administraţiei Naţionale "Apele Române" – ANAR – spun că există o lege care interzice amplasarea construcţiilor în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice/sociale, inclusiv de noi locuinţe şi anexe ale acestora. "În consecinţă, conform prevederilor şi statutului său, Administraţia Naţională «Apele Române» nu a emis/emite avize de gospodărire a apelor pentru aceste gen de investiţii în zona inundabilă", se arată într-un document al instituţiei. Cu toate că aceste construcţii încalcă legislaţia, ANAR a precizat că nu s-au aplicat sancţiuni contravenţionale de reprezentanţii săi de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş, deoarece, din informaţiile pe care le deţin în prezent, construcţiile existente nu se află în zone inundabile. Simona Ţandrea de la Apele Mureş nu a vrut să ofere nici un fel de informaţii legate de acest subiect. "Aceste informaţii sunt secrete. Poate le-au dat avize cei de la Sistemul Hidrotehnic Hunedoara", a precizat angajata Apelor. Grigorie Burian, directorul Sistemului Hidrotehnic Hunedoara, cunoaşte situaţia de la Râul de Mori, dar a declarat că trebuie să ştie exact despre ce case este vorba. Mai mult, Burian voia să ştie mai ales cine a făcut reclamaţia, ca să poată, chipurile, face verificări.
În conformitate cu Legea apelor, construcţiile realizate în albiile majore inundabile pot fi asumate de proprietar, care prin declaraţie notarială se obligă să nu solicite despăgubiri de la stat în caz de calamitate. În ultimii zece ani, conform aceleiaşi instituţii, nu s-au înregistrat inundaţii în zonă, datorită acumulării permanente Gura Apelor din amonte şi astfel debitul pe Râul Mare este controlat. Localnicii spun însă altceva. Dacă nu există nici un pericol, de ce barajul are un deversor de ape mari? Pericolul de inundaţii există, mai ales că apa se infiltrează tot mai mult într-unul dintre versanţi, iar când se face golirea de fund a barajului nivelul râului creşte simţitor.
Citește pe Antena3.ro
