Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege este inițiat de Guvernul României, iar amendamentul în discuție a fost introdus chiar de Comisia pentru Învățământ. Legea a trecut în această formă, la finalul săptămânii trecute, de votul Camerei Deputaților și a fost înaintată Senatului, care este for decizional. Juriștii arată că, prin această reglementare, se încalcă principiul constituțional al separației proprietății publice de proprietatea privată, dar și prevederile legale privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice.
Comisia pentru Învățământ de la Camera Deputaților a transmis Plenului, pe data de 9 mai 2023, raportul de admitere, cu mai multe amendamente, referitor la proiectul de lege a învățământului superior, proiect inițiat de Guvernul Ciucă, prin Ministerul Educației, condus de Ligia Deca. Potrivit articolului 15 alineat 6 din acest proiect de lege, „la constituirea societăților comerciale, a fundațiilor și asociațiilor, instituția de învățământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenție și alte drepturi de proprietate intelectuală”.
Ei, bine, printr-un amendament propus chiar de Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților, comisie condusă de deputata PSD Natalia Intotero, acest articol a fost completat, în sensul că la constituirea societăților comerciale, instituția de învățământ superior de stat poate contribui și cu… „venituri proprii”.
Potrivit articolului 147, alineat 1, din același proiect de lege adoptat la Camera Deputaților, „finanțarea învățământului superior de stat se asigură din fonduri publice”, în timp ce la alineatul 7 se prevede că „toate resursele de finanțare ale instituțiilor de învățământ superior de stat se constituie ca venituri proprii”.
Se eludează regimul juridic al finanțărilor nerambursabile
Juriștii consideră aceste modificări drept neconstituționale și nelegale. Astfel, a fost introdusă în legea învățământului superior de stat noțiunea de „venituri proprii”, care să poată fi utilizate ca sursă a aportului la capitalul social al unei societăți comerciale la care universitatea de stat are calitatea de asociat sau de acționar, în condițiile în care aceste „venituri proprii” provin din fonduri publice, de la bugetul de stat.
Articolul 136 din Constituție consacră două forme de proprietate - proprietatea publică, respectiv proprietatea privată. Cele două forme de proprietate au un regim juridic distinct, care nu poate fi suprapus. Instituțiile de învățământ superior de stat sunt deținute și finanțate integral sau majoritar de stat, din fonduri publice, astfel încât reglementarea ca prin folosirea acestor fonduri publice să fie dobândită participația la capitalul privat al unei societăți comerciale reprezintă, potrivit juriștilor consultați de „Jurnalul”, o încălcare a separației între cele două forme de proprietate reglementate de Constituție, dar și o încălcare a Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.
„Societățile sunt înființate conform Legii 31/1990, numai în scopul realizării de profit. Legea 350/2005 permite folosirea de fonduri publice nerambursabile exclusiv pentru finanțarea unor activități nonprofit de interes general. Prin modificarea propusă, se eludează practic regimul juridic al finanțărilor nerambursabile, permițându-se ca sume având acest statut juridic să fie folosite pentru obținerea indirectă de profit, prin participarea la capitalul social al unor societăți înființate în scopul de a obține profit”, adaugă juriștii citați.
Bunurile pot constitui aport la capitalul social al unei companii private
Însă lucrurile nu se opresc aici. Conform legii propuse, completată prin amendamentul din Comisia pentru Învățământ, universitățile de stat „pot acorda prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor societăților comerciale sau asociațiilor, în care au calitatea de asociat sau acționar, ori fundațiilor în care au calitatea de fondator, cu aprobarea Senatului universitar”. Mai departe, se arată că „dreptul de folosință și de administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al instituției de învățământ superior la capitalul social al unei societăți comerciale”. Dar dacă bunurile sunt proprietatea privată a universității, da. Controversatul amendament adoptat prevede: „Capitalul social constituit este capital privat, iar instituția de învățământ superior de stat exercită calitatea de asociat sau de acționar, după caz, în nume propriu”.
Reamintim că într-un dosar celebru de corupție - cel al omului de afaceri Puiu Popoviciu - conducerea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București a fost condamnată tocmai că, printre altele, a intrat în acționariatul unei companii private, ca acționar, cu aport în natură la capitalul social, constând într-o suprafață de 224 de hectare de teren, în zona de nord a Capitalei. Terenurile au aparținut fostei ferme experimentale Băneasa a USAMV și, în prezent, pe ele se află cel mai mare centru comercial din România, un cartier rezidențial, precum și Ambasada SUA la București.
Camera Deputaților a votat. Senatul trebuie să se miște cu această lege până la finalul săptămânii în curs
Se pare că precedentul penal „Băneasa” se dorește a fi evitat, pe viitor, prin legalizare, cu ajutorul acestei propuneri legislative. Asta, deoarece, din expunerea de motive, semnată chiar de premierul Nicolae Ciucă, rezultă că „instituțiile de învățământ superior de stat nu au posibilitatea de a prelua institutele din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare, ceea ce ar contribui la o mai bună pregătire practică a studenților și la integrarea lor în activități de cercetare aplicativă”. Exact asta făcea și ferma experimentală a USAMV, înainte de a fi utilizată ca aport la capitalul social al unei companii controlate de Puiu Popoviciu, care a devenită, astăzi, mall, sediu de ambasadă și blocuri cu apartamente de lux.
Legea, în forma descrisă mai sus, a trecut, la data de 10 mai 2023, de votul Camerei Deputaților, cu 190 de voturi „pentru”, 74 de voturi „împotrivă” și 10 abțineri. Pe 11 mai, actul normativ a fost transmit Senatului, care este for decizional și a ajuns pe masa Comisiei pentru Învățământ, condusă de celebra Monica Anisie (FOTO), de la PNL. Această comisie trebuie să se miște foarte rapid. Până ieri - duminică - era termenul pentru depunerea amendamentelor, iar vineri, 19 mai, este termenul pentru depunerea raportului final.
bani privati
