Serviciul de Telecomunicații Speciale a cumpărat, în plină stare de urgență, telefoane mobile inteligente de la compania unui fost asociat al ex-deputatului PSD Sebastian Ghiță. Dante International SA urmează să livreze aceste echipamente, despre care STS susține că are nevoie pentru a-și realiza obligațiile legale cu ocazia alegerilor și a referendumurilor, conform caietului de sarcini care a stat la baza acestui contract. Iulian Gabriel Stanciu, CEO și acționar al firmei care a câștigat licitația, a deținut acțiuni, alături de Sebastian Ghiță, în grupul Asesoft și, în 2015, a căzut victimă a procurorilor „unității de elită” a DNA de la Ploiești, atunci când aceștia au pus sechestre pe conturile și pe firmele considerate ca fiind paravane ale lui Sebastian Ghiță.
Afacerea telefoanelor inteligente pentru alegeri și referendumuri a fost antamată de Serviciul de Telecomunicații Speciale la câteva zile după ce Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis, prin moțiune de cenzură, de către Parlamentul României, pentru ca, o lună mai târziu, să fie repus în funcție, din cazua izbucnirii pandemiei de coronavirus și pe teritoriul României. În 12 februarie, STS a postat pe SICAP (Sistemul Informatic al Achizițiilor Publice) un anunț conform căruia intenționa să încheie, prin licitație deschisă, un acord-cadru privind furnizarea de terminale telefonice mobile inteligente, „necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce revin Serviciului de Telecomunicații Speciale”.
După nici două luni de negocieri, în plină stare de urgență, pe data de 6 mai 2020, Serviciul de Telecomunicații Speciale a și atribuit afacerea. Atunci, a fost încheiat contractul nr. 293650/2020, care a avut drept criteriu de atribuire prețul ofertei, în proporție de 80 la sută, și durata perioadei de suplimentare a garanției, în proporție de 20 la sută, cu o companie mare din domeniul IT, pe nume SC Dante International SA, care deține și grupul eMag.
Prețul contracului s-a ridicat la 1.692.900 de lei fără TVA, are o durată de implementare de 24 de luni și vizează livrarea de către operatorul privat către serivciul special a minimum 3.000 și maximum 30.000 de bucăți de telefoane inteligente. Fondurile care acoperă această achiziție provin, conform anunțului de atribuire postat tot pe SICAP, săptămâna aceasta, de la bugetul de stat.
Prestatorul, legături cu Asesoft
Compania câștigătoare a acestui contract, SC Dante International SA, a avut legături strânse cu fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, iar numele unuia dintre patroni a fost vehiculat chiar într-unul dintre dosarele pe care „unitatea de elită” de la Ploiești a DNA le-a deschis pe numele fostului demnitar.
Astfel, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), SC Dante International SA a luat ființă în ianuarie 2002, sub organizarea unei societăți cu răspundere limitată (SRL), înființată de omul de afaceri Dan Teodosescu, În data de 2 martie 2005, structura acționariatului companiei era deja împărțită între Dan Teodosescu și Bogdan Marian Vlad.
În anul 2006, SC Dante International SRL mai primește un asociat, pe nume Radu Cozmin Apostolescu, pentru ca, în 17 februarie 2009, compania să se transforme în societate pe acțiuni (SA). În 23 aprilie 2009, în acționariatul SC Dante International SA este cooptată, ca acționar majoritar, cu 51%, compania SC Asesoft Distribution SRL Ploiești, reprezentată de Iulian Gabriel Stanciu. La acel moment, SC Asesoft Distribution SRL era deținută, în proporții egale, de Sebastian Ghiță și de Iulian Gabriel Stanciu.
În luna noiembrie a anului 2009, președintele Consiliului de Administrație al SC Dante International SA este numit chiar Iulian Gabriel Stanciu, partenerul de afaceri al lui Sebastian Ghiță. În 22 februarie 2011, structura acționariatului Dante International SA era împărțită între Radu Cozmin Apostolescu, Bogdan Marian Vlad, Dan Teodosescu, SC Asesoft Distribution SRL și SC Asesoft Web SRL.
Preluat de olandezi
În septembrie 2012, Asesoft Distribution SRL se divizează, luând ființă, în urma acestui proces, compania SC Dante Adnew Retail SA, avându-i ca acționati, cu proporții egale, tot pe Sebastian Ghiță și pe Iulian Gabriel Stanciu. O lună mai târziu, pe 25 octombrie 2010, în Dante Adnew Retail SA mai intră ca acționar compania olandeză MIH Allegrio BV, cu 12,4 la sută. Tot atunci, acționariatul SC Dante International SA – companie care a încheiat, în 2020, contractul cu STS – era deținut de Dante Adnew Retail SA, cu 80,67%, de Radu Cozmin Apostolescu, cu 8,42%, restul fiind preluat de MIH Allegro BV. În aceeași zi, Iulian Gabriel Stanciu devine CEO al SC Dante International SA.
La data de 14 martie 2014, MIH Allegro VB deținea deja 70 de procente din acțiunile SC Dante International SA, iar Iulian Gabriel Stanciu 21,57%. Celălalt acționar, Radu Cozmin Apostolescu rămăsese să controleze un procent de 8,42%. Pentru ca, la data de 2 noiembrie 2015, compania olandeză MIH Allegro BV să cesioneze acțiunile din Dante International SA către o altă societate din Olanda, pe nume Intervision Services Holding BV. Din 17 februarie 2017, SC Dante International SA are doi acționari – MIH B2C Holdings BV Olanda – 77,09% și Gabriel Iulian Stanciu, cu 22,9 la sută.
Despre contractul cu STS
Revenind la contractul prin care SC Dante International SA, a cărei structură a acționariatului am expus-o, pe larg, mai sus, s-a intersectat cu afacerile lui Sebastian Ghiță, un fost apropiat al sistemului reprezentat, până în urmă cu câțiva ani, de Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi, după care devenit inamic principal al acestora, aflăm din caietul de sarcini întocmit de TSTS și despre ce este vorba.
STS arată, în documentația de atribuire, că este organul central de specialitate, cu personalitate juridică, ce organizează și coordonează activitățile în domeniul telecomunicații speciale pentru autoritățile din România și alți utilizatori prevăzuți de lege. Instituția are structură militară și face parte din Sistemul Național de Apărare. Telecomunicațiile speciale, spune autoritatea contractantă în caietul de sarcini care a stat la baza acestei achiziții, reprezintă transmisii, emisii sau recepții de semne, senale, imagini, sunete sau informații de orice natură, prin fir, radio, sistem optic sau alte sisteme electromagnetice pentru utilizatorii prevăzuți de lege.
Mai departe, se arată că autoritățile publice în folosul cărora funcționează telecomunicațiile speciale sunt Parlamentul României, Administrația Prezidențială, Guvernul României, instituțiile care desfășoară activități în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice, administrația publică centrală și locală, organele de conducere din cadrul organismelor guvernamentale și al unor organisme neguvernamentale de interes național, precum și autoritatea judecătorească - Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituțională.
Achiziție pentru monitorizarea prezenței la vot
STS spune că, potrivit Legii nr. 92/1996, are ca atribuții administrarea, exploatarea și dezvoltarea de rețele de telecomunicații speciale, controlul tehnic al rețelelor de telecomunicații din administrarea sa și asigurarea confidențialității telecomunicațiilor speciale, asigurarea inviolabilității instalațiilor, echipamentelor și rețelelor de telecomunicații speciale, asigurarea compatibilității sistemelor proprii de telecomunicații cu sistemul național de apărare, precum și cu rețeaua publică de telecomunicații.
În acest sens, Serviciul de Telecomunicații Speciale spune că are nevoie de încheierea acestui acord-cadru pentru a putea fi achiziționate terminalele mobile inteligente.
„Produsele care fac obiectul achiziției sunt terminale telefonice mobile inteligente care să permită funcționarea acestora în contextul utilizării lor pentru Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV), în cadrul proceselor electorale și referendumurilor”, se arată în documentația de atribuire. STS dispune, în prezent, de un număr semnificativ de terminale telefonice mobile în tehnologia 2G pentru comunicații de voce și date de tip SMS care au, spune autoritatea contractantă, o durată de folosință depășită moral. Drept pentru care dorește să le înlocuiască cu dispozitive care utilizează tehnologii 2G, 3G și 4G.
Episodul DNA Ploiești, din 2015
În 2015, DNA Ploiești au pus sub sechestru bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul era urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune fiscală. Atunci, „Unitatea de Elită” a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile, bunurilor imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute, sumelor existente în conturile bancare, precum şi poprirea sumelor ce urmează a fi încasate în conturile aparţinând lui Sebastian Ghiţă, fără limită de sumă, în vederea asigurării confiscării speciale şi confiscării extinse. Totodată, s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra sumelor existente în conturile bancare, precum şi poprirea sumelor ce urmează a fi încasate în conturile unui număr de 51 de societăţi comerciale, printre care se numărau Asesoft International SA, Asesoft Com SRL, Asesoft Distribution SA, Asesoft Net SRL, Asesoft Smart SRL, Asesoft Services SRL, Asesoft Technologies SRL, Asesoft Web SRL, sau Network One Distribution SRL. În cadrul companiilor, sechestrul şi poprirea pe conturi au fost constituite până la concurenţa sumei de 129.343.768 lei, cu excepţia fondurilor alocate plăţii salariilor angajaţilor şi a celor destinate achitării datoriilor către bugetele publice.
Totodată, procurorii au dispus instituirea sechestrului asupra acţiunilor şi părţilor sociale deţinute, sumelor existente în conturile bancare, precum şi poprirea sumelor ce urmează a fi încasate în conturile a încă 23 de persoane fizice, printre care şi Iulian Gabriel Stanciu, actualul CEO al SC Dante International SA, care a încheiat contractul cu STS. Acesta din urmă arăta, la vremea respectivă, că asocierea sa ca fiind interpus al lui Sebastian Ghiță nu corespunde realității.
„Probabil că suspiciunea care a dus la măsura sechestrului asigurător a avut în vedere calitatea lui Sebastian Ghiţă de acţionar al NOD până în 2012. Sebastian Ghiţă nu a avut vreo implicare în managementul NOD şi nu a deţinut niciodată 100% din companie, iar eu am construit businessul de la zero. Printr-o tranzacţie din 2012 am cumpărat pachetul de 50% de acţiuni deţinut de acesta, pachet pentru care am plătit peste 9 milioane de RON. Motivul pentru care am realizat această tranzacţie prin care ne-am separat complet drumurile a avut la bază viziuni diferite asupra business-ului precum şi convingeri diferite”, arăta, atunci, Iulian Gabriel Stanciu.