Atmosferă de Crăciun in Amzei

Icoane pe sticlă, cozonaci, caş dulce, păine de casă, afumătură, nuci, prune uscate, vin fiert, toate acestea le găsim in Piaţa Amzei in fiecare zi de sămbătă şi duminică pănă in Ziua Naşterii Domnului, la Tărgul Ţăranului Romăn.

Tărg - Produse tradiţionale romăneşti la Bucureşti

Icoane pe sticlă, cozonaci, caş dulce, păine de casă, afumătură, nuci, prune uscate, vin fiert, toate acestea le găsim in Piaţa Amzei in fiecare zi de sămbătă şi duminică pănă in Ziua Naşterii Domnului, la Tărgul Ţăranului Romăn.

Â
Cortina de ceaţă se ridică uşor şi ne dezvăluie o lume de poveste: cea a ţăranului romăn, a costumelor populare, a bucatelor de sărbătoare şi a lemnului sculptat. Suntem pe 8 decembrie, in Piaţa Amzei din Capitală. Piaţă care s-a metamorfozat in tărg. Tărgul Ţăranului Romăn. Soarele abia a mijit printre nori, gerul se stinge uşor, iar locul lui este luat de voia bună, măncarea sănătoasă, vinul fiert şi forfota tărgoveţilor. Ideea a venit de la grupul de iniţiativă "Radu Anton Roman", care şi-a propus să ne aducă pe noi, cei pierduţi in zarva oraşului, mai aproape de matca strămoşească.

Rememorănd ce a spus Radu Anton Roman, bucatele ţăranului romăn "sunt arhaice, sunt o tradiţie mai veche chiar şi decăt lumea noastră, cea pe care o ştim, decăt istoria pe care o putem număra in ani, documente, date şi ruine. Este adevărata noastră istorie: cea a ceaunului cu sarmale, cea a cărnaţilor, istoria tobei, istoria bucatelor ritualice, a celor ceremoniale."

Â

Măncare de sarbatoare. Bucate ceremoniale au adus şi ţăranii romăni la Tărg. Cărnaţi, tobă, caltaboşi, lebăr, vin fiert, dar şi icoanele, păpuşile şi pictura naivă dau culoare tărgului. Curioşi din fire, ne-am amestecat printre clienţi şi am adulmecat nişte păstrăv afumat. Şi din spatele tejghelei se arată un bărbat de vărstă mijlocie. Ne spune, măndru, că el i-a pregătit. El şi soţia. Adică familia Paliştan din Ciugheş, Bacău. Şi-au inceput afacerea cu peşte "de puţin timp". Peştii sunt crescuţi in propria păstrăvărie. "Apa din bazine este de izvor, că avem izvoare in curte", spune Mihai Paliştan. Odată crescuţi intră pe măna Ionelei, care ii ţine la baiţ, cam o zi şi-o noapte. Apoi sunt afumaţi vreo 10 zile. Odată ce-am aflat povestea peştelui, mergem mai departe şi intălnim un vechi prieten, Ion Baciu, care a adus, din Bucovina, pe lăngă cărnaţi, ciolan şi muşchi de porc, antricot de mănzat şi ruladă din piept de oaie.

Â

Meşteşugărie. De cealaltă parte a tărgului dăm de Vasile Moldoveanu, etnolog şi profesor de artă populară, după cum se recomandă, venit din Moreni, Dămboviţa. Ne arată cele mai frumoase dintre sculpturile sale: lăzile de zestre in miniatură. Acestea sunt sculptate in lemn şi decorate cu motive stilizate, "in funcţie de clasa socială a fetei de măritat". Nu lipseşte nici icoana de vatră, simbolul spiritualităţii creştineşti. Mai departe descoperim şi alte lucrări religioase, de data asta pictate pe lemn de brad, dar şi tablouri infăţişănd satul romănesc. Colibe, căruţe şi cai, băncuţe, toate pictate cu migală pe lemn de Paula Tudor din Chitila, Ilfov.

Lăngă ele, entuziasmată, o găsim pe Magda. Tocmai a cumpărat căteva piese de pictură naivă. "Este extraordinar ce am găsit. Toate sunt lucrări de calitate şi la preţuri bune", afirmă tănăra doamnă.

Mai facem căţiva paşi şi o găsim pe doamna Cristescu, o femeie trecută de prima tinereţe. A cumpărat cărnaţi şi caşcaval afumat. " Mă bucur tare mult că am putut să ajung. Produsele sunt bune şi merită chiar dacă dau mai mulţi bani pe ele. Mie imi plac in mod deosebit pentru că imi amintesc de juneţea mea", spune femeia. Ne intreptăm spre ieşire. Lăsăm in urmă tărgul cu oamenii şi poveştile lui.

maria.belu@jurnalul.ro

diana.radu@jurnalul.ro