x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Badalan, in mijlocul celor care au tras la Timisoara

0
10 Ian 2005 - 00:00

Continuam prezentarea unor momente din Revolutia din decembrie 1989, asa cum au fost ele traite si percepute de cativa dintre militarii care s-au aflat atunci in contact cu actualul sef al Statului Major General. In afara faptelor, va prezentam si amintirile lor legate de activitatea fostului maior Eugen Badalan, devenit in doar 15 ani general cu patru stele si sef al Armatei Romane.


VASILE SURCEL

TIMISOARA. "Frontul de Vest", unde Eugen Badalan a fost prezent intre 17 si 20 decembrie ’89
In decembrie 1989, col. (r) Ioan Preda era comandantul Scolii de Ofiteri de Rezerva Lipova, unitatea militara al carei sef de stat major a fost maiorul Neculai Diaconescu. Ofiter cu o vasta experienta militara, Preda, la fel ca fostul sau subaltern, a trecut si el in rezerva in anii care au urmat Revolutiei din decembrie ’89. Acum, dupa 15 ani de la acele evenimente, Preda este colonel in rezerva, pozitie din care poate sa-si exprime atat opiniile referitoare la situatia Armatei, cat si sa relateze, cu detasare, anumite episoade petrecute in timpul Revolutiei din decembrie ’89. De asemenea, in relatarile sale, el aduce in atentia publicului o destainuire surprinzatoare, facuta atunci in fata sa de catre actualul sef al Statului Major General. Marturiei sale i se adauga si cea a ofiterului Keresztes, referitoare la personalitatea fostului maior Eugen Badalan.

"ESALONUL SUPERIOR". In decembrie 1989, actualul sef al Statului Major General, generalul Eugen Badalan, avea gradul de maior si ocupa functia de sef de stat major al Diviziei 11 Mecanizata "Carei", din Oradea, din cadrul Armatei a lV-a Transilvania. Functie de mare raspundere, intrucat Diviziei de la Oradea i se subordonau multe dintre marile unitati militare din Timisoara si Arad, primele orase in care s-a declansat Revolutia. In virtutea inaltei functii militare, care ii conferea statutul de reprezentant al "esalonului superior", mr. Eugen Badalan a "actionat" atunci in ambele orase. Imediat dupa ce, la Timisoara, s-au declansat miscarile de protest, acolo au fost trimisi o serie de activisti politici de prim rang, precum si generali si ofiteri cu functii de conducere din cadrul MApN, care au avut drept misiune reinstaurarea, cu orice pret, a linistii in orasul de pe Bega. In acest context, Divizia 11 Mecanizata din Oradea a avut un rol deosebit de important in ceea ce priveste planificarea si punerea in executie a acestei "misiuni". In timp ce generalul Schiopu, comandantul Diviziei, a ramas la "sediul" din Oradea, cel care s-a deplasat "pe teren" a fost seful de stat major, maiorul Eugen Badalan. Pana in seara de 19 decembrie, el a fost cel putin prezent in zonele "fierbinti" ale Timisoarei. Apoi, in ziua de 20 decembrie, maiorul Eugen Badalan a plecat la Arad, unde aparusera deja germenii unor miscari de solidaritate cu Timisoara, dar si de protest contra regimului. Conform marturiei col. Stan Ciocalteu, fost sef de sectie in cadrul MApN, seful de stat major al Diviziei Mecanizate de la Oradea a sosit la Arad cu acelasi avion militar cu care a calatorit si generalul Ilie Ceausescu, plecat intr-un "turneu" politico-militar prin garnizoanele din Ardeal, unde trebuia sa-i instruiasca pe comandantii militari in privinta modului in care urmau sa puna in aplicare indicativul de alarma "Radu cel Frumos".

"ECHIPA DE SOC". Maiorul Eugen Badalan a sosit la Arad, pe 20 decembrie 1989, in fruntea unei echipe de ofiteri de la Statul Major al Diviziei 11 Mecanizata Oradea, echipa care a coordonat dispozitivul de aparare constituit anterior in acest oras. Alaturi de seful de stat major Eugen Badalan, din aceasta "grupa de soc" au mai facut parte seful pregatirii de lupta a Diviziei, locotenent-colonelul sau, seful serviciului tehnic, capitanul Tinc, un ofiter de contrainformatii militare, maiorul Burdas, un locotenent major, specialist in arme si munitii, precum si un ofiter chimist, ajuns insa acolo "pe linie de activitati politice, de partid". Centrul de comanda al echipei a fost stabilit la UM 01380, Cetate, dar, in cea mai mare parte a timpului, membrii sai s-au aflat in sediul Comitetului Judetean de Partid Arad, precum si pe strazile orasului. Apartinand esalonlui superior, ofiterii Diviziei din Oradea au fost cei care au coordonat, in mod direct si in conformitate cu competentele acordate de functiile pe care le detineau, actiunile care ar fi trebuit sa duca la reprimarea miscarilor de protest din Arad. In acest context, comandantii unitatilor militare din oras deveneau doar niste simpli executanti ai planurilor stabilite de reprezentantii factorilor politici si de catre varfurile ierarhiei militare. Din fericire, doar faptul ca pana la fuga cuplului Ceausescu militarii aradeni nu au executat "intocmai si la timp" ordinele venite de sus a salvat orasul de la o baie e sange si nu i-au adus pe fostul maior Badalan si pe colegii sai in atentia justitiei. Chiar si acum, dupa 15 ani de la acele evenimente, amintirea actualului sef al Statului Major General este inca vie in memoria celor cativa dintre militarii Aradului pe care i-am mai putut gasi, militari care, intr-un fel sau altul, s-au aflat atunci in subordinea fostului sef de stat major al Diviziei Mecanizate de la Oradea. Amintirile acestora completeaza convingator portretul facut de colonelul in rezerva Vasile Heredea, ale carui declaratii le-am prezentat in ziarul nostru de ieri.

FARA VERIFICARI. Inainte de a-si incepe relatarile, col. (r) Ion Preda, fostul comandant al Scolii Militare de Ofiteri de Rezerva Lipova, si-a exprimat, in fata noastra, opiniile in legatura nu necesitatea unei primeniri morale a armatei, mai ales acum, in conditiile in care tara noastra a devenit membru NATO. Primenire care, considera el, nu are cum sa fie facuta cu generalul Eugen Badalan in functia de sef al Statului Major General. Mai mult, el considera ca si acum institutia militara se "automacina, datorita deciziilor eronate in ceea ce priveste, in special, formarea si promovarea cadrelor de conducere". In acest context, parerea lui este deosebit de transanta: "Am ramas stupefiat cand am luat cunostinta de persoana care va conduce destinele armatei. Dar acest lucru parca nu mai deranjaza pe nimeni, din moment ce in Statul Major General si la aceasta ora sunt mentinute in functii de conducere cadre compromise datorita faptului ca au fost implicate in actiuni contra Revolutiei din decembrie 1989. Personal, m-a deranjat cand o persoana foarte autorizata (n.r. - fostul presedinte Ion Iliescu) a declarat public ca s-au facut toate verificarile necesare, iar alegerea lui Eugen Badalan a fost una foarte buna. Daca aceste verificari s-ar fi facut cu adevarat, decizia corecta care ar fi trebuit luata era trecerea generalului in rezerva si nu promovarea lui in aceasta functie de maxima raspundere". Iar concluzia fostului comandant este deosebit de amara: "Cred ca noi, cei care am lucrat in armata si cunoastem evenimentele asa cum s-au petrecut, suntem considerati niste prosti dispusi sa accepte toate compromisurile".

Spre deosebire de majoritatea unitatilor militare din Arad, Scoala de Ofiteri de Rezerva Lipova nu se subordona Diviziei 11 Mecanizate din Oradea, ci Comandamentului Infanterie si Tancuri din Bucuresti, sub comanda directa a generalului Hortopan. Col. (r) Preda isi aminteste ca, pe 20 decembrie 1989, Elena Pugna, primul secretar al judetului Arad, a convocat toti factorii militari cu functii de raspundere din intreaga zona, la o sedinta care a avut loc in sediul Consiliului. In mod ciudat, la aceasta sedinta nu a participat nici unul dintre factorii politici aflati acolo. In schimb, "activitatea" a fost condusa de doi colonei de Securitate. Si mai ciudat este faptul ca sefii directi, pe linie militara, concret generalul Hortopan, nu erau la curent cu organizarea acestei sedinte. Cand Preda i-a cerut sefului sau direct, gen. Hortopan, aprobarea de a parasi garnizoana Lipova, pentru a putea participa la sedinta la care fusese convocat, acesta nu stia absolut nimic despre acea "activitate". Preda i-a raportat generalului ca, din cate aflase de la altii, era vorba despre intocmirea unui plan de dispunere a fortelor militare in municipiul Arad, pentru a se putea impiedica manifestatiile de strada care ar fi putut avea loc si acolo. "Cu toate ca nu stia nimic despre acea sedinta, generalul Hortopan mi-a cerut sa-l tin la curent cu tot ce o sa ni se ceara acolo."

CERERILE SECURITATII. In cursul acelei sedinte, ale carei obiective nu erau cunoscute de seful de la Bucuresti al lui Preda, cei doi colonei de Securitate le-au cerut ofiterilor MApN din judet care detineau functii de conducere date concrete referitoare la efectivele si tehnica de lupta ale unitatilor lor. Nu se stie daca initiativa organizarii acelei sedinte le-a apartiunt doar celor doi colonei sau daca ei au actionat din ordinele unui "comandament" de rang superior. Totusi, in acest din urma caz, logic ar fi fost ca si conducerea militara de la Bucuresti, concret generalul Hortopan, sa fie la curent cu aceasta initiativa. Ceea ce nu s-a dovedit a fi adevarat. Concret, securistii erau interesati de efectivele si tehnica de lupta de la unitatile militare din judet, pe care se putea conta in alcatuirea planului de interventie pus la cale pentru anihilarea unor miscari de protest care ar fi urmat sa aiba loc in Arad. Preda sustine ca, atunci cand a fost intrebat, le-a atras atentia celor doi securisti ca "acelea sunt informatii cu caracter secret care nu pot fi oferite in acel context si pe care ei nu sunt in masura sa ni le ceara". De asemenea, el ar mai fi sustinut in fata lor ca, "atunci cand deveneau necesare, astfel de planuri trebuiau alcatuite de reprezentantii Armatei si nu de catre cei ai Securitatii". In incheiere, el a mai spus acolo ca cererea celor doi securisti i se pare cu atat mai ciudata, cu cat seful sau direct de la Bucuresti nu era la curent cu existenta unui astfel de plan.

"MUSAFIRUL" ILIE CEAUSESCU. In incheierea "interventiei" sale, Preda s-a scuzat in fata celorlalti spunandu-le ca trebuie sa plece la UM 01380 unde, datorita calitatii sale de comandant al Scolii de Ofiteri Lipova, dar si a celei de comandant al Garnizoanei Lipova, urma sa participe la intampinarea generalului Ilie Ceausescu. La intalnirea pe care acesta a avut-o cu ofiterii care au participat la acea intalnire oficiala, dupa prezentarea versiunii oficiale a situatiei de la Timisoara, Ilie Ceausescu s-a aratat interesat mai ales de "starea moral-politica a efectivelor". Pus in fata unor raspunsuri care, conform ideilor politice de atunci, puteau fi clasificate drept "defetiste", dar si expresie a unui soi de ostilitate a militarilor de acolo, Ilie Ceausescu a lasat chiar impresia ca, la un moment dat, s-a temut ca ar putea fi arestat de acestia. Impresie intarita de faptul ca, pe tot parcursul vizitei sale, i-a respins si i-a indepartat pe militari de pe langa el, lucru nemaiintalnit in "protocolul" unor asemenea vizite oficiale. Preda relateaza ca s-a dus la aeroportul din Arad, ca sa-l conduca pe Ilie Ceausescu care urma sa-si continue "turneul" politico-militar in Garnizoana Oradea. Acolo, Preda s-a intalinit cu maiorul Eugen Badalan.

Preda si Badalan se cunosteau: candva, la inceputul carierei lor militare, fusesera colegi de serviciu. Revazandu-se dupa mai multi ani, ei au inceput sa discute despre una, despre alta. Preda isi aminteste ca Badalan i-a spus ca este comandantul detasamentelor de interventie care actionasera la Timisoara, din partea Diviziei Motorizate Oradea. Apoi, in cursul discutiei, el s-a interesat de maiorul Neculaie Diaconescu, ce functie are in scoala si cel fel de om este. "Mi se pare slabut ca pregatire militara si dezordonat." Preda l-a contrazis, spunandu-i ca maiorul este un om muncitor, loial echipei si ca, datorita acestui fapt, Scoala de la Lipova cunoaste unele progrese. In orele si zilele care au urmat, Badalan s-a aflat adeseori fata in fata cu maiorul Diaconescu, trimis la Arad impreuna cu efectivele scolii din a carui comanda facea parte. Ulterior, antipatia lui Badalan fata de acest ofiter s-a accentuat datorita hotararii cu care acesta a refuzat sa execute ordinele de a participa, in mod direct, la reprimarea manifestantilor. Act de "insubordonare" care a facut ca, peste ani, datorita faptului ca la Arad nu au existat victime inainte de fuga Ceausestilor, Badalan si ceilalti militari de acolo sa nu faca "cunostinta" cu justitia.

PE FRONTUL DE VEST. In cursul discutiilor, Preda si Badalan au abordat si situatia din Timisoara, de pe "frontul de Vest", cum i-au spus ei atunci. Chiar si acum, dupa 15 ani, Preda isi aminteste dialogul pe care l-a avut atunci cu Badalan:

Preda: "Ai fost acolo. Ce se intampla la Timisoara?"

Badalan: "Pai, ce sa fie? E razboi in toata regula."

Preda: "Cum asa?"

Badalan: "Bine. Nenorocirea s-a amplificat cand tancurile si transportoarele blindate ale maiorului Marcu (n.r. - maiorul Dumitru Marcu, comandantul Regimentului Mecanizat din Arad, care a actionat la Timisoara) s-au impotmolit in multime."

Preda: "Si?"

Badalan: "S-au creat unele altercatii cu echipajele blindatelor si lumea s-a incins rau de tot, pe Calea Girocului si in Piata 700. De aici s-a ajuns la deschiderea focului."

Preda: "Si voi ce ati facut?"

Badalan: "Ce mama dracului era sa facem, cand generalul Gusa i-a ordonat maiorului Marcu sa-si recupereze tehnica? Au inceput sa traga."

Preda: "Unde?"

Badalan: "Pai. unde? In sus, in balcoane."

Preda: "Bine, ma, dar in balcoane nu sunt oameni? Unde ati invatat voi sa procedati asa?"

Badalan: "Dar, dracu’ ii pune sa iasa in balcoane sau sa umble chiauni pe strazi si sa se ia de noi?".

Dispus la sacrificii

Conform propriilor sale declaratii, in decembrie 1989, Gyorgy Keresztes era capitan si activa in cadrul UM 01380 ca ofiter cu atributiuni legate de exploatarea si reparatiile tehnicii de lupta.

El isi aminteste ca maiorul Eugen Badalan a aparut in UM 01380 la 20 decembrie 1989.

La acea data, o parte importanta a efectivelor unitatii fusese deja dislocata la Timisoara, de unde urma sa se intoarca in ziua de 21 decembrie. Keresztes afirma ca in acea perioada fortele armate din oras aveau propria lor organizare si planuri de actiune detaliate, specifice pentru situatiile de criza. "Nici atunci si nici dupa aceea nu am vazut rostul prezentei si coordonarii noastre de catre reprezentantii Diviziei de la Timisoara."

BUN EXECUTANT. Recunoscand ca nu a primit ordine direct de la maiorul Eugen Badalan (pentru ca ordinele ajungeau la el prin intermediul sefilor sai ierarhici), fostul ofiter isi aminteste ca totusi l-a vazut pe acesta la diverse sedinte organizate in cadrul UM 01380. "Ne convoca pentru a analiza situatiile aflate in derulare ori nou aparute si pentru a ne da ordine in raport cu acestea."

In cursul acelor sedinte de lucru, Keresztes si-a putut face o imagine asupra personalitatii lui Badalan. "Era un tip deosebit de ambitios, care voia sa-si manifeste personalitatea prin orice mijloace.

Era omul care, pentru a se face remarcat de sefii sai, era dispus sa sacrifice orice pentru indeplinirea ordinelor primite. Nu statea prea mult sa cantareasca consecintele.

Era un foarte bun executant si pe atunci astfel de oameni se cautau. Cei care erau mai calculati, care incercau sa evalueze consecintele care ar fi putut decurge din faptele lor, nu erau prea bine vazuti."

Nu ratati!
In numarul de maine puteti citi despre prezenta maiorului Eugen Badalan la Timisoara, in decembrie 1989.
Citeşte mai multe despre:   special,   şeful,   timisoara,   decembrie,   s-au,   ceausescu,   arad,   generalul,   eugen,   rezerva,   major general,   militare,   major,   preda,   maiorul,   diviziei,   ilie ceausescu,   oradea,   badalan,   lipova

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir
Galerie Foto Seria contractelor încheiate de instituțiile statului cu companii private controlate direct sau indirect de foști ofițeri de rang înalt din serviciile secrete continuă și sub oblăduirea noii guvernări. ROMATSA,...

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani
Îşi desfăşoară activitatea în cele mai frumoase decoruri, nu se expun nici unui pericol şi fac câteva mii de dolari pe lună. Cei mai profesionişti îşi pot adăuga în conturi din prestaţia lor sume cu ceva...

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 
Galerie Foto La o lună și opt zile după ce a ratat intrarea în Parlamentul României, Victor Ponta, președinte al Pro România, fost deputat și ex-prim ministru, a intrat în afaceri. El a înmatriculat compania SC VP Projects...

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii
Parlamentarii umaniști au anunțat, ieri, că se alătură colegilor din grupurile parlamentare ale PSD, din Senat și Camera Deputaților, pentru a susține unul dintre amendamentele depuse la Legea Bugetului de stat...
Serviciul de email marketing furnizat de