Continuam prezentarea unor momente din Revolutia din decembrie 1989, asa cum au fost ele traite si percepute de cativa dintre militarii care s-au aflat atunci in contact cu actualul sef al Statului Major General. In afara faptelor, va prezentam si amintirile lor legate de activitatea fostului maior Eugen Badalan, devenit in doar 15 ani general cu patru stele si sef al Armatei Romane.
VASILE SURCEL
TIMISOARA. "Frontul de Vest", unde Eugen Badalan a fost prezent intre 17 si 20 decembrie â89
|
"ESALONUL SUPERIOR". In decembrie 1989, actualul sef al Statului Major General, generalul Eugen Badalan, avea gradul de maior si ocupa functia de sef de stat major al Diviziei 11 Mecanizata "Carei", din Oradea, din cadrul Armatei a lV-a Transilvania. Functie de mare raspundere, intrucat Diviziei de la Oradea i se subordonau multe dintre marile unitati militare din Timisoara si Arad, primele orase in care s-a declansat Revolutia. In virtutea inaltei functii militare, care ii conferea statutul de reprezentant al "esalonului superior", mr. Eugen Badalan a "actionat" atunci in ambele orase. Imediat dupa ce, la Timisoara, s-au declansat miscarile de protest, acolo au fost trimisi o serie de activisti politici de prim rang, precum si generali si ofiteri cu functii de conducere din cadrul MApN, care au avut drept misiune reinstaurarea, cu orice pret, a linistii in orasul de pe Bega. In acest context, Divizia 11 Mecanizata din Oradea a avut un rol deosebit de important in ceea ce priveste planificarea si punerea in executie a acestei "misiuni". In timp ce generalul Schiopu, comandantul Diviziei, a ramas la "sediul" din Oradea, cel care s-a deplasat "pe teren" a fost seful de stat major, maiorul Eugen Badalan. Pana in seara de 19 decembrie, el a fost cel putin prezent in zonele "fierbinti" ale Timisoarei. Apoi, in ziua de 20 decembrie, maiorul Eugen Badalan a plecat la Arad, unde aparusera deja germenii unor miscari de solidaritate cu Timisoara, dar si de protest contra regimului. Conform marturiei col. Stan Ciocalteu, fost sef de sectie in cadrul MApN, seful de stat major al Diviziei Mecanizate de la Oradea a sosit la Arad cu acelasi avion militar cu care a calatorit si generalul Ilie Ceausescu, plecat intr-un "turneu" politico-militar prin garnizoanele din Ardeal, unde trebuia sa-i instruiasca pe comandantii militari in privinta modului in care urmau sa puna in aplicare indicativul de alarma "Radu cel Frumos".
"ECHIPA DE SOC". Maiorul Eugen Badalan a sosit la Arad, pe 20 decembrie 1989, in fruntea unei echipe de ofiteri de la Statul Major al Diviziei 11 Mecanizata Oradea, echipa care a coordonat dispozitivul de aparare constituit anterior in acest oras. Alaturi de seful de stat major Eugen Badalan, din aceasta "grupa de soc" au mai facut parte seful pregatirii de lupta a Diviziei, locotenent-colonelul sau, seful serviciului tehnic, capitanul Tinc, un ofiter de contrainformatii militare, maiorul Burdas, un locotenent major, specialist in arme si munitii, precum si un ofiter chimist, ajuns insa acolo "pe linie de activitati politice, de partid". Centrul de comanda al echipei a fost stabilit la UM 01380, Cetate, dar, in cea mai mare parte a timpului, membrii sai s-au aflat in sediul Comitetului Judetean de Partid Arad, precum si pe strazile orasului. Apartinand esalonlui superior, ofiterii Diviziei din Oradea au fost cei care au coordonat, in mod direct si in conformitate cu competentele acordate de functiile pe care le detineau, actiunile care ar fi trebuit sa duca la reprimarea miscarilor de protest din Arad. In acest context, comandantii unitatilor militare din oras deveneau doar niste simpli executanti ai planurilor stabilite de reprezentantii factorilor politici si de catre varfurile ierarhiei militare. Din fericire, doar faptul ca pana la fuga cuplului Ceausescu militarii aradeni nu au executat "intocmai si la timp" ordinele venite de sus a salvat orasul de la o baie e sange si nu i-au adus pe fostul maior Badalan si pe colegii sai in atentia justitiei. Chiar si acum, dupa 15 ani de la acele evenimente, amintirea actualului sef al Statului Major General este inca vie in memoria celor cativa dintre militarii Aradului pe care i-am mai putut gasi, militari care, intr-un fel sau altul, s-au aflat atunci in subordinea fostului sef de stat major al Diviziei Mecanizate de la Oradea. Amintirile acestora completeaza convingator portretul facut de colonelul in rezerva Vasile Heredea, ale carui declaratii le-am prezentat in ziarul nostru de ieri.
FARA VERIFICARI. Inainte de a-si incepe relatarile, col. (r) Ion Preda, fostul comandant al Scolii Militare de Ofiteri de Rezerva Lipova, si-a exprimat, in fata noastra, opiniile in legatura nu necesitatea unei primeniri morale a armatei, mai ales acum, in conditiile in care tara noastra a devenit membru NATO. Primenire care, considera el, nu are cum sa fie facuta cu generalul Eugen Badalan in functia de sef al Statului Major General. Mai mult, el considera ca si acum institutia militara se "automacina, datorita deciziilor eronate in ceea ce priveste, in special, formarea si promovarea cadrelor de conducere". In acest context, parerea lui este deosebit de transanta: "Am ramas stupefiat cand am luat cunostinta de persoana care va conduce destinele armatei. Dar acest lucru parca nu mai deranjaza pe nimeni, din moment ce in Statul Major General si la aceasta ora sunt mentinute in functii de conducere cadre compromise datorita faptului ca au fost implicate in actiuni contra Revolutiei din decembrie 1989. Personal, m-a deranjat cand o persoana foarte autorizata (n.r. - fostul presedinte Ion Iliescu) a declarat public ca s-au facut toate verificarile necesare, iar alegerea lui Eugen Badalan a fost una foarte buna. Daca aceste verificari s-ar fi facut cu adevarat, decizia corecta care ar fi trebuit luata era trecerea generalului in rezerva si nu promovarea lui in aceasta functie de maxima raspundere". Iar concluzia fostului comandant este deosebit de amara: "Cred ca noi, cei care am lucrat in armata si cunoastem evenimentele asa cum s-au petrecut, suntem considerati niste prosti dispusi sa accepte toate compromisurile".
Citește pe Antena3.ro
"MUSAFIRUL" ILIE CEAUSESCU. In incheierea "interventiei" sale, Preda s-a scuzat in fata celorlalti spunandu-le ca trebuie sa plece la UM 01380 unde, datorita calitatii sale de comandant al Scolii de Ofiteri Lipova, dar si a celei de comandant al Garnizoanei Lipova, urma sa participe la intampinarea generalului Ilie Ceausescu. La intalnirea pe care acesta a avut-o cu ofiterii care au participat la acea intalnire oficiala, dupa prezentarea versiunii oficiale a situatiei de la Timisoara, Ilie Ceausescu s-a aratat interesat mai ales de "starea moral-politica a efectivelor". Pus in fata unor raspunsuri care, conform ideilor politice de atunci, puteau fi clasificate drept "defetiste", dar si expresie a unui soi de ostilitate a militarilor de acolo, Ilie Ceausescu a lasat chiar impresia ca, la un moment dat, s-a temut ca ar putea fi arestat de acestia. Impresie intarita de faptul ca, pe tot parcursul vizitei sale, i-a respins si i-a indepartat pe militari de pe langa el, lucru nemaiintalnit in "protocolul" unor asemenea vizite oficiale. Preda relateaza ca s-a dus la aeroportul din Arad, ca sa-l conduca pe Ilie Ceausescu care urma sa-si continue "turneul" politico-militar in Garnizoana Oradea. Acolo, Preda s-a intalinit cu maiorul Eugen Badalan.
|
PE FRONTUL DE VEST. In cursul discutiilor, Preda si Badalan au abordat si situatia din Timisoara, de pe "frontul de Vest", cum i-au spus ei atunci. Chiar si acum, dupa 15 ani, Preda isi aminteste dialogul pe care l-a avut atunci cu Badalan:
Badalan: "Pai, ce sa fie? E razboi in toata regula."
Preda: "Cum asa?"
Badalan: "Bine. Nenorocirea s-a amplificat cand tancurile si transportoarele blindate ale maiorului Marcu (n.r. - maiorul Dumitru Marcu, comandantul Regimentului Mecanizat din Arad, care a actionat la Timisoara) s-au impotmolit in multime."
Preda: "Si?"
Badalan: "S-au creat unele altercatii cu echipajele blindatelor si lumea s-a incins rau de tot, pe Calea Girocului si in Piata 700. De aici s-a ajuns la deschiderea focului."
Preda: "Si voi ce ati facut?"
Badalan: "Ce mama dracului era sa facem, cand generalul Gusa i-a ordonat maiorului Marcu sa-si recupereze tehnica? Au inceput sa traga."
Preda: "Unde?"
Badalan: "Pai. unde? In sus, in balcoane."
Preda: "Bine, ma, dar in balcoane nu sunt oameni? Unde ati invatat voi sa procedati asa?"
Badalan: "Dar, dracuâ ii pune sa iasa in balcoane sau sa umble chiauni pe strazi si sa se ia de noi?".
Dispus la sacrificii
Conform propriilor sale declaratii, in decembrie 1989, Gyorgy Keresztes era capitan si activa in cadrul UM 01380 ca ofiter cu atributiuni legate de exploatarea si reparatiile tehnicii de lupta.
El isi aminteste ca maiorul Eugen Badalan a aparut in UM 01380 la 20 decembrie 1989.
La acea data, o parte importanta a efectivelor unitatii fusese deja dislocata la Timisoara, de unde urma sa se intoarca in ziua de 21 decembrie. Keresztes afirma ca in acea perioada fortele armate din oras aveau propria lor organizare si planuri de actiune detaliate, specifice pentru situatiile de criza. "Nici atunci si nici dupa aceea nu am vazut rostul prezentei si coordonarii noastre de catre reprezentantii Diviziei de la Timisoara."
BUN EXECUTANT. Recunoscand ca nu a primit ordine direct de la maiorul Eugen Badalan (pentru ca ordinele ajungeau la el prin intermediul sefilor sai ierarhici), fostul ofiter isi aminteste ca totusi l-a vazut pe acesta la diverse sedinte organizate in cadrul UM 01380. "Ne convoca pentru a analiza situatiile aflate in derulare ori nou aparute si pentru a ne da ordine in raport cu acestea."
In cursul acelor sedinte de lucru, Keresztes si-a putut face o imagine asupra personalitatii lui Badalan. "Era un tip deosebit de ambitios, care voia sa-si manifeste personalitatea prin orice mijloace.
Era omul care, pentru a se face remarcat de sefii sai, era dispus sa sacrifice orice pentru indeplinirea ordinelor primite. Nu statea prea mult sa cantareasca consecintele.
Era un foarte bun executant si pe atunci astfel de oameni se cautau. Cei care erau mai calculati, care incercau sa evalueze consecintele care ar fi putut decurge din faptele lor, nu erau prea bine vazuti."
Nu ratati!
|
In numarul de maine puteti citi despre prezenta maiorului Eugen Badalan la Timisoara, in decembrie 1989.
|