Beleaua de la Belene

Bulgaria a semnat ieri un acord cu Rusia pentru construirea a două reactoare nucleare pe malul Dunării, la 120 de kilometri de Bucureşti. Proiectul este aprig contestat de ecologişti, care susţin că reactoarele vor folosi echipamente ieşite din uz. Putin a mai dat o lovitură: Bulgaria va participa la construcţia conductei de gaze South Stream, proiect care va scoate România din traseul magistralelor energetice europene.

Bulgaria va construi la Belene, pe malul Dunării, vizavi de Turnu Măgurele, o centrală nucleară electrică. Astfel, centrala bulgarilor va fi la o azvârlitură de băţ de Bucureşti.


Bulgaria a semnat ieri acordul cu Atomstroiexport pentru construirea celei de-a doua centrale nucleare de la sud de Dunăre, în ciuda semnelor de întrebare ridicate de mai multe organizaţii ecologiste în privinţa problemelor de mediu. Atomstroiexport, filiala nucleară a gigantului Gazprom, a parafat un contract de inginerie, mentenanţă şi construcţie a două reactoare pe bază de apă presurizată, cu o capacitate instalată de 1.000 MW fiecare.


Rusia este dispusă să finanţeze construcţia a două reactoare la centrala bulgară de la Belene cu un împrumut de 3,8 miliarde de euro, a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin. Cei doi preşedinţi au semnat vineri un contract în valoare de 4 miliarde de euro, în baza căruia compania de stat rusă Atomstroiexport va proiecta şi produce reactoarele, la mai mult de un an după ce Bulgaria a selectat firma pentru construirea centralei. Costurile totale vor fi probabil mult mai mari, de circa 6-7 miliarde de euro, iar Rusia este interesată să dezvolte şi în continuare proiectul.


SUSPICIUNI. Temerile legate de construirea acestei centrale vizează faptul că la ridicarea acesteia se vor folosi atât echipamente ruseşti, cât şi europene. Potrivit lui Peter Dimitrov, ministrul bulgar el Economiei şi Energiei, Atomstroiexport se va asocia cu consorţiul franco-german Areva-Siemens, în calitate de subcontractant, pentru 3,997 miliarde de euro. "Corpurile reactoarelor sunt ruseşti, dar partea superioară, sistemele de gestiune sunt produse de Areva şi de Siemens, deci sunt de producţie europeană", a spus Dimitrov despre amestecul de tehnologii folosite. Este pentru prima dată când se va folosi tehnologie nucleară rusească într-un stat al Uniunii Europene. De altfel, criticii lui Putin au numit Bulgaria drept "calul troian al Rusiei în UE", potrivit agenţiei de ştiri Novinite.


MEDIU. "Dezbateri legate de realizarea reactoarelor nucleare de la Belene au loc încă din anul 2004. În toată această perioadă, partea română a întrebat tot ceea ce era de întrebat şi a cerut lămuriri cu privire la efectul reactoarelor asupra mediului înconjurător şi a oamenilor. Răspunsurile primite ne-au asigurat asupra siguranţei protecţiei mediului. Proiectul bulgar respectă Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier", ne-a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile. În urma răspunsurilor primite România s-a declarat de acord cu realizarea reactoarelor, conform datelor înscrise în autorizaţia de mediu. "Pe parcursul lucrării putem interveni oricând, dacă considerăm că reactoarele ne afectează într-un mod negativ, conform CNCAN", a explicat Korodi. Convenţia de la Espoo, privind impactul de mediu în context transfrontalier, cere ţărilor care desfăşoară în zona de frontieră proiecte cu impact să informeze în totalitate statele vecine şi să le consulte pentru luarea celor mai bune decizii, care să aibă un minim impact asupra mediului. Procedura Convenţiei Espoo este destul de greoaie. După ce secretariatul convenţiei a fost sesizat, se constituie o comisie de anchetă de trei membri, câte unul din fiecare stat implicat, şi un preşedinte dintr-un stat neutru. Comisia devine funcţională în momentul în care cele două state plătesc o contribuţie financiară către secretariatul Convenţiei. Comisia se deplasează în zona unde urmează să se desfăşoare proiectul cu impact de mediu, de o parte şi de cealaltă a graniţei şi ulterior formulează concluzii, pe care cele două state sunt obligate să le respecte.

Presa internaţională şi organizaţiile ecologiste spun despre centrala de la Belene că ar fi un al doilea Cernobîl şi un câmp de testare a industriei nucleare ruseşti. În caz de accident, centrala ar putea elibera radioactivitatea a o sută de bombe tip Hiroshima. Proiectul datează din anii ’80, când guvernul comunist al lui Todor Jivkov a luat hotărârea să construiască centrala. Academia bulgară de ştiinţe a dat publicităţii în 1990 un studiu în care avertiza în privinţa riscurilor pe care le comportă construirea unei centrale nucleare într-o zonă activă seismic, Zimnicea fiind numai la 13 km de Belene şi la aceea vreme proiectul a fost abandonat. Numai că în 2002 a revenit în actualitate, autorităţile de la Sofia punând la cale transpunerea în fapte a acestuia.

Centrala Nucleară Belene se construieşte folosindu-se componente sovietice ieşite din uz, este semnalul de alarmă tras de organizaţia ecologistă "Friends of the Earth Europe". Daniel Meijers, director al Organizaţiei ecologiste "Friends of the Earth Europe", declara recent că "la construcţia centralei nucleare de la Belene se vor folosi componente care au fost construite pentru proiectul anterior. Este un model rusesc, care s-a folosit până acum numai în India şi China. Nu este foarte clar cum va funcţiona şi nici dacă este sigur pentru populaţie, fiindcă reprezintă o combinaţie de tehnologie rusească, având câteva componente vestice. Nu este centrala cea mai sigură din câte s-au făcut până acum". Proiectul noii centrale nucleare prevede construirea a două reactoare VVER de concepţie rusească de câte 1.000 de megawaţi, identice cu cele de la unităţile 5 şi 6 de la centrala nucleară bulgară de la Kozlodui.

"Actualul guvern de la Sofia doreşte să finalizeze acest proiect ştiinţific nebunesc, început de comunişti, oferindu-i companiei ruseşti Atomstroiexport un contract pentru construirea a două reactoare de un tip ce nu s-a mai construit până acum în lume. Bulgaria are privilegiul de a deveni un câmp de testare a industriei nucleare ruseşti", scria recent cotidianul britanic The Guardian.

• Andrei Bădin

Bulgaria a luat faţa României şi este pe cale să devină şi punctul nodal de transport hidrocarburi. Ieri, vecinii de la sud de Dunăre au semnat un acord privind participarea la un proiect de gazoduct ruso-italian South Stream, din Rusia către Europa. Rusia va deţine 50% din partea bulgărească a conductei. Aceasta va trece pe sub Marea Neagră până în Bulgaria şi s-ar putea ramifica spre nord către Austria, la sud către Grecia şi Italia, iar la vest către Serbia. Acordul vine ca o lovitură pentru vocea comună a Uniunii Europene, deoarece Nabucco era proiectul sprijinit în mod oficial de UE şi era destinat să diversifice sursele de aprovizionare pentru ca Europa să nu mai fie dependentă de Gazprom şi de folosirea de către Rusia în acest fel a "armei energetice" în impunerea propriilor puncte de vedere. Ioan Rusu, directorul Transgaz, ne-a precizat că acordul nu înseamnă excluderea din start a Nabucco. "Un traseu implică anumite costuri în funcţie de zonele prin care trece şi numai indicatorii de fezabilitate vor determina care proiect va fi ales sau dacă se vor face ambele", a spus Rusu. Nabucco ar trebui să aducă gaze naturale din regiunea Mării Caspice până la centrul de la Baumgartden, din Austria, traversând Turcia, Bulgaria, România, şi Ungaria. Costurile estimate pentru cele două gazoducte sunt de 10 miliarde de euro la South Stream şi de 5 miliarde de euro pentru Nabucco.

 

 

Reacţii româneşti

Ministerul Afacerilor Externe a promis ieri că România va continua să promoveze proiectul Nabucco. Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE, Ilie Bănică, citat de NewsIn, “pentru România rămâne prioritar proiectul Nabucco, care asigură o reală diversificare pentru piaţa europeană, atât din punctul de vedere al rutei, cât şi al surselor de aprovizionare”. În ceea ce priveşte proiectul South Stream iniţiat de Rusia, acesta “se înscrie în multitudinea de iniţiative de diversificare a alimentării cu hidrocarburi a Europei. Pe acest fond, România urmăreşte cu atenţie proiectele alternative de alimentare cu energie din regiune”, a mai spus Bănică, amintind că, între priorităţile pe termen mediu ale MAE român se numără “contribuţia la definirea unei dimensiuni externe a politicii energetice a României în concordanţă cu priorităţile stabilite la nivel comunitar”.
Întrebat ce poziţie ar trebui să aibă România faţă de semnarea acordului dintre Rusia şi Bulgaria în ceea ce priveşte construcţia gazoductului South Stream, europarlamentarul român Marian Jean Marinescu (PPE-DE) a declarat pentru NewsIn că ţara noastră “poate să spună că nu înţelege de ce s-a semnat acest acord când există Nabucco, dar nu că un stat n-are dreptul să facă asta, deoarece politica energetică este încă partajată între UE şi statele membre”. Europarlamentarul este de părere că România ar trebui să elaboreze urgent un plan cu termene foarte scurte de punere în aplicare a proiectului Nabucco.