x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Blocada prezidențială împotriva legilor adoptate de Parlament, în „buza” alegerilor

0
Autor: Ion Alexandru 06 Noi 2020 - 08:07
Blocada prezidențială împotriva legilor adoptate de Parlament, în „buza” alegerilor
Vezi galeria foto


Trei legi importante sunt amânate, prin blocare, de la intrarea în vigoare, prin tertipuri juridice elaborate și puse în operă de la Palatul Cotroceni, înaintea alegerilor parlamentare. Una dintre ele este legea prin care Parlamentul a modificat conținutul reglementărilor privind educația sexuală în școli, în sensul înlocuirii acesteia cu „educație sanitară”, care implică acordul semnat al părinților sau ai tutorelui legal ai minorului. Legea a fost atacată la CCR, după care, pentru că sesizarea a fost respinsă, a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului, într-un moment în care senatorii și deputații se pregătesc să intre în campania electorală.

Al doilea act normativ blocat este o completare a legislației privind exproprierile pentru lucrări de utilitate publică, pe care Iohannis l-a retrimis Parlamentului, tot pentru reexaminare, însă pe care Legislativul l-a menținut în varianta inițială. PNL și USR au preluat demersul președintelui, contestând legea la CCR. Curtea a respins sesizarea, însă judecătoarele președintelui, Simina Tănăsescu și Livia Stanciu, au făcut opinie separată. Cea mai importantă lege blocată de Iohannis este însă cea prin care Parlamentul trebuie să stabilească data alegerilor generale. Președintele a trimis-o și pe aceasta la reexaminare, după ce, în prealabil, a atacat-o la CCR, fără succes. Senatul nu a reușit însă, în ultimele două săptămâni, să realizeze cvorumul de ședință pentru a dezbate și respinge această cerere de reexaminare, pentru ca legea să poată intra în vigoare.

 

Cea mai recentă cerere de reexaminare formulată de Klaus Iohannis se referă la legea de modificare a Legii nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în sensul că președintele nu este de acord cu scoaterea sintagmei „educație sexuală” în școli, din proiectul de lege inițial, dar nici cu necesitatea unui acord semnat de părinții sau de tutorii legali ai minorului pentru o astfel de educație. Culmea este că modificarea contestată de președinte a fost operată în lege chiar și de parlamentarii PNL. 


Mai concret, la data de 3 iunie 2020, deputații social-democrați și cei liberali au introdus un amendament în Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în sensul că „derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”. Potrivit raportului aprobat, reglementarea urmărește, „printre altele, stabilirea mai precisă a sensului unor expresii, prevederea posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul IV şi a altor persoane faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie, redefinirea serviciilor de tip rezidenţial.


Odată ajunsă însă pe masa președintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare, legea a fost blocată. La data de 24 iunie, președintele a atacat actul normativ cu excepție de neconstituționalitate la Curtea Constituțională , pe motiv că „din redactare nu reiese cu claritate dacă norma stabileşte că programele de educaţie pentru viaţă sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor sau că educaţia sanitară este cea în vederea prevenirii acestora, iar prin eliminarea sintagmei «cel puţin o dată pe semestru», textul a devenit neclar”. Tot în actul de sesizare a Curții, Iohannis arată că „Legea nu definește noțiunea de «educație sanitară»”.

 

În cererea de reexaminare, Iohannis reia temele din sesizarea respinsă de magistrații constituționali

 

Curtea Constituțională s-a pronunțat, pe data de 24 septembrie, în legătură cu cererea lui Iohannis, respingând, ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.


Președintele a așteptat până pe 4 noiembrie 2020 pentru a decide dacă promulgă sau nu acest act normativ. Lucru pe care nu l-a făcut, ci a decis să transmită Parlamentului, spre reexaminare, legea declarată constituțională de către CCR. În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis reia tezele din contestația făcută la Curte, afirmând că „practic, reglementate în acest mod, programele de educaţie pentru sănătate sunt evidenţiate doar prin educaţia sanitară, componenta de educaţie pentru sănătate sexuală fiind, astfel, eliminată sau simplificată la transmiterea în mod exclusiv de informaţii cu privire la igiena personală. Ideea de educaţie sanitară este una desuetă, ce nu mai corespunde conceptului actual privind sănătatea publică. Educaţia sanitară, fiind un termen utilizat înainte de anul 1990, cuprindea doar activităţi de asigurare a igienei”. 


Iohannis invocă Organizația Mondială a Sănătății, potrivit căreia „conceptul de sănătate publică este unul complex, fiind definit ca ştiinţa care studiază problemele de sănătate ale unei populaţii, starea de sănătate a colectivităţii, serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare şi administrarea serviciilor de îngrijiri şi este strâns legată de conceptele medicinei preventive, medicinei sociale, abordând sănătatea comunitară”. „Importanţa educaţiei pentru sănătate, mai ales a educaţiei sexuale, rezultă îndeosebi din necesitatea asigurării unui climat sănătos, în deplină siguranţă pentru realizarea relaţiilor dintre indivizi, care să garanteze integritatea fizică şi psihică a acestora”, se mai precizează în cererea de reexaminare.


Judecătoarele președintelui consideră că respingerea reexaminării unei legi nu înseamnă nimic

 

O altă lege adoptată de Parlament, dar pe care Klaus Iohannis a încercat să o blocheze, este un act normativ prin care a fost completat articolul 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică. 84 de deputați de la PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această lege, după ce Parlamentul a refuzat cererea de reexaminare înaintată de Klaus Iohannis.

Mai exact, președintele a cerut reexaminarea actului normativ, pe motiv că includerea în sfera lucrărilor de interes public major a lucrărilor privind producția și distribuția de energie electrică și termică, având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol national de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidrotehnice, generează „o lipsă de predictibilitate și dificultăți de aplicare”. Conform lui Klaus Iohannis, „în textul normativ adoptat de Camera Deputaților este introdusă o nouă categorie în rândul temeiurilor de expropriere, respectiv aceea a lucrărilor de interes public major”. “Această sintagmă nu este reluată sau definită în ansamblul actului normativ, nefiindu-i asociate efecte juridice proprii, Rezultă, astfel, o lipsă de coerență terminologică și încălcarea principiilor conciziei și preciziei textului juridic”, arăta președintele în cererea de reexaminare.

O parte din aceste argumente au fost preluate și de cei 84 de deputați ai PNL și USR, în excepția de neconstituționalitate ridicată la CCR. La data de 23 septembrie, Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, să respingă, ca inadmisibilă, această obiecție de neconstituționalitate, motiv pentru care Klaus Iohannis este obligat să o promulge.

Argumentele invocate de Iohannis, dar și modul prin care acesta a încercat să blocheze o lege adoptată de Parlament sunt cu atât mai interesante, cu cât la decizia majoritară a CCR există și o opinie separată semnată de cele două judecătoare din Curte numite de președinte. Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu s-au poziționat pe contrasens cu restul colegilor, scriind că „chiar dacă Parlamentul a respins de plano solicitarea de reexaminare formulată de președintele României, aceasta nu echivalează cu imunizarea absolută a respectivei legi din punct de vedere al constituționalității sale”. Pe cale de consecință, mai consideră cele două judecătoare, obiecția de neconstituționalitate ridicată de PNL și USR era admisibilă. 


Parlamentul, blocat procedural să stabilească data scrutinului general

 

Cel mai important demers prin care președintele încearcă să blocheze intrarea în vigoare a unei legi adoptate de Parlament rămâne însă actul normativ prin care Legislativul ar trebui să stabilească data alegerilor generale. 

Reamintim că, pe data de 27 iunie 2020, forul legislativ suprem a adoptat legea prin care Parlamentul este instituția îndrituită să stabilească data la care să fie organizat scrutinul. Ca și în cazul celorlalte două acte normative la care am făcut vorbire mai sus, președintele României, Klaus Iohannis, a refuzat promulgarea și a preferat să atace legea la Curtea Constituțională. În plin proces de verificare a constituționalității acestei legi însă, mai exact. în 3 septembrie, Executivul condus de Ludovic Orban a emis Hotărârea de Guvern nr. 744/2020, prin care a stabilit, cu de la sine putere, că data alegerilor parlamentare va fi ziua de 6 decembrie. Acest demers vine în consonanță cu argumentele lui Iohannis din sesizarea înaintată Curții, în care președintele arată că „Guvernul este cel care stabilește data alegerilor parlamentare, iar aducerea la cunoștința publică a acestei date se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României a unei Hotărâri de Guvern privind data alegerilor”. 


Și această încercare a lui Iohannis de a văduvi Parlamentul de o prerogativă legală a fost anihilată de judecătorii CCR, care, la 29 septembrie, au respins sesizarea ca neîntemeiată, iar legea a fost declarată constituțională. În mod normal, Parlamentul este singura instituție abilitată să stabilească data alegerilor parlamentare, însă, cum legea nu a fost promulgată, în vigoare se află încă HG. 744/2020.


Ajunsă din nou pe masa președintelui, legea în cauză a așteptat până în ultima zi a termenului prevăzut pentru promulgare, iar, la data de 23 octombrie, Kalaus Iohannis a retrimis-o spre reexaminare Parlamentului. Timp de două săptămâni, Senatul , prima Cameră sesizată, nu a fost capabil să realizeze cvorumul necesar nici pentru convocarea Biroului Permanent, nici pentru plen, pentru a respinge, rapid, această cerere de reexaminare. Mai mult, pe 3 noiembrie, senatorii nu au realizat cvorumul ședinței de Plen, întrucât s-au prezentat la serviciu doar 62 de parlamentari, din minimumul de 68 necesari pentru ca ședința să poată avea loc. 


Situația alegerilor parlamentare frizează absurdul, în condițiile în care, prin opoziția președintelui, scrutinul urmează a avea loc pe 6 decembrie, în baza unui act normativ inferior legii, act normativ care se află în opoziție totală cu legea. Lege care însă nu poate intra în vigoare, deoarece Parlamentul nu reușește să o definitiveze. Până la momentul în care această lege nu va fi promulgată, HG-ul este în vigoare. 
 

Citeşte mai multe despre:   Klaus Iohannis

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...
Serviciul de email marketing furnizat de