Bordei, din nou parc

SUCCES   Campania Jurnalului Naţional a învins mafia imobiliară
Bucureştenii se pot plimba de astăzi pe aleile Parcului Bordei fără ca cineva să-i ameninţe sau să-i fu­gă­reas­că. Campania Jurnalului Naţional de salvare a spa­ţiu­lui verde, care durează de mai bine de patru ani, n-a fost în zadar. 28.400 de metri pătraţi din parc nu mai au stăpîn.

SUCCES   Campania Jurnalului Naţional a învins mafia imobiliară
Bucureştenii se pot plimba de astăzi pe aleile Parcului Bordei fără ca cineva să-i ameninţe sau să-i fu­gă­reas­că. Campania Jurnalului Naţional de salvare a spa­ţiu­lui verde, care durează de mai bine de patru ani, n-a fost în zadar. 28.400 de metri pătraţi din parc nu mai au stăpîn. Au mai rămas îm­prejmuite două loturi în suprafaţă totală de 4.600 de mp pe motiv că ar avea un proprietar. Poate viitorul edil va rezolva această problemă.

 
Dacă mîine s-ar organiza concursul “Miss Univers”, participantele la coroniţă vor renunţa la a mai salva delfinii şi se vor dedica trup şi suflet Parcului Bordei. E la modă şi dă bine la popor. Asta s-a văzut în campania electorală, cînd toţi candidaţii la un scaun de primar al Capitalei au avut pe buze Parcul Bordei. Îmi lasă un gust amar cînd văd cum mulţi se bat cu pumnul în piept şi pozează în iubitori ai naturii. Îmi aduc aminte că acum patru ani, cînd am în­ce­put campania pentru a reda bu­cureştenilor un spaţiu verde inaugurat de Carol al II-lea, mulţi îmi spu­neau: “N-ai nici o şansă, nu-ţi dai sea­ma că Băsescu a semnat cele două dispoziţii de primar şi e în spatele afacerii, acolo se vor construi vile de lux”. Asta se întîmpla acum pa­tru ani, cînd Jurnalul Naţional în­c­­epuse campania demonstrînd cu do­vezi clare că terenul situat pe Mircea Eliade, colţ cu Turgheniev, a fost şi este parc public.

 
DOVEZI. M-am întors un pic în timp şi mi-am amintit de un material care n-a picat bine pentru cei de la Primăria Capitalei, care se în­că­pă­ţî­nau să susţină că Bordeiul n-a fost do­meniu public. Astfel am aflat că, în pla­nul Municipiului Bucureşti din 1943, Bordei era trecut parc. În hăr­ţile mai vechi, zona a fost denumită Grădina Bordei, parcul cu acelaşi nume fiind inaugurat în 1938 de Regele Carol al II-lea.

Traian Băsescu semnase la sfîr­şi­tul lui 2003 cele două dispoziţii ilegale de primar general prin care Tu­dor Dumitru şi Eugen Lincaru primi­seră Parcul Bordei în schimbul Satu­lui Francez pe care-l revendicau. Împuternicitul celor două familii nu era nimeni altul decît Costică Constanda, cel care a devenit ulterior proprietarul spaţiului verde. Tranzacţia s-a produs foarte repede, iar afaceristul a trecut la fapte. A îngrădit parcul cu un gard imens, iar ziarul nostru a arătat în exclusi­vitate cum oamenii lui Constanda au tăiat peste o sută de copaci, avînd la mînă o autorizaţie semnată de Sulfina Barbu, pe atunci şefa Direcţiei de Protecţie a Mediului din Primăria Capitalei, ulterior ministru al Me­diului. Mulţi din Primăria Capitalei au fost alături de afacerist, de la directori la consilieri generali. Juriştii primăriei n-au făcut nici un efort să pledeze pentru apărarea parcului atunci cînd afaceristul a dat în judecată municipalitatea pentru a obţine dreptul de a construi pe un spaţiu mult mai mare din parc. Legea îi permitea doar pe 15%. În timp ce juriştii Capitalei se jucau de-a apăratul, Jurnalul Naţional continua seria dezvăluirilor şi, astfel, am aflat că Primăria Capitalei a cumpărat în urmă cu 75 de ani terenul pe care se află acum Parcul Bordei de la Banca Marmorosch Blank@Co.S.A cu 16 milioane de lei, declarîndu-l utilitate publică, adică în folosul bucureştenilor. Suma reprezenta la vremea respectivă 110.000 de dolari, iar, pentru a face o comparaţie, cu cîteva sute de dolari putea fi achiziţionată o ma­şină de lux.

Suprafaţa achiziţionată în 1933 de autorităţi a fost de 130.000 de metri pătraţi, fiind luată în calcul şi protejarea Lacului Bordei. Astfel, schimbul de terenuri dintre Primăria Capitalei şi omul de afaceri Costică Constanda nu putea avea loc, zona verde fiind declarată un bun public.

Imediat după ce jocurile au fost făcute, adică din 2003, parcul nu mai era parc, ci zonă verde, şi nu mai era proprietate publică a statului, ci una privată.

PARC CU DOI STĂPÎNI. Un alt amănunt care a accentuat şi mai tare că afacerea Bordei a fost una dedicată lui Constanda şi oamenilor din jurul lui a fost atunci cînd am descoperit că, în aprilie 2004, zona verde avea doi stăpîni. Familia Angelescu primise prin hotărîre ju­decătorească dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 10.140 de metri pătraţi din parc, adică o treime, iar Costică Constanda do­bîndise în septembrie 2003, prin două dispoziţii ale primarului gene­ral de atunci, Traian Băsescu, între­gul parc.

Cele două decizii contradictorii s-au lăsat cu un nou proces între fa­mi­lia Angelescu şi omul de afaceri.

La data de 16 iunie 2004, Ioana An­gelescu şi mama sa, Geta Nora Men­teoru Angelescu, au cerut anula­rea în instanţă a celor două dispoziţii prin care Băsescu îi dăduse parcul lui Constanda şi, pe cale de conse­cinţă, constatarea nulităţii tuturor vânzărilor succesive ale terenului. Potrivit acţiunii, împroprietărirea lui Constanda cu Parcul Bordei a fost ilegală, deoarece terenul se afla în litigiu cu scopul reconstituirii dreptului de proprietate, iar Pri­mă­ria Capitalei cunoştea acest aspect şi nu avea nici un drept să-l înstrăineze altor personae.

În mai puţin de o lună, atitudinea dură a familiei Angelescu s-a schimbat fără vreo explicaţie, la prima vedere. Cu o zi înainte de cel de-al doilea termen de judecată, la data de 30 septembrie 2004, familia Angelescu, cu asistenţa unui alt avocat, Elena Ciurezu (fostă consilier gene­ral şi subprefect), a dat o declaraţie notarială prin care renunţă la judecată sub toate aspectele şi faţă de toate persoanele.

Aşa se face că, la 1 octombrie 2004, Judecătoria Sectorului 1 Bu­cureşti nu a putut decît să ia act de voinţa reclamantelor şi să închidă procesul.

Ce a stat în spatele acestei schim­bări de macaz? S-a aflat mult mai tîrziu. Pentru ca cele două decizii ale primarului Băsescu să nu mai fie în primejdia anulării, Prefectura Bucureşti a găsit mai repede ca niciodată soluţia magică.

Cinci terenuri la schimb pe care se poate construi fără probleme. Asta a fost oferta pentru ca familia Angelescu să renunţe la o treime din Parcul Bordei şi să nu mai facă probleme lui Constanda.

PSEUDOUCRAINENI. Şme­che­riile din jurul Parcului Bordei nu s-au oprit aici. Anul trecut apare informaţia că afaceristul, pe care ziarul nostru l-a demascat demonstrînd că n-are nici măcar o firmă înregistrată la Registrul Comerţului, a vîndut 4.600 de metri pătraţi din Bordei unor ucraineni. Mişcarea a fost inteligentă, dovadă că, astăzi, Primăria Capitalei n-a putut să facă schimb luînd în calcul tot parcul, ci doar 28.400 de metri pătraţi. Interesant este că încă sînt ţinuţi la secret cei care au rămas în posesia celor 4.600 de mp din spaţiul verde, împărţit în două loturi. Se pare că tot Constanda este proprietarul celor două terenuri, acum îngrădite de municipalitate. Concret, din toată această afacere, cum era şi de aşteptat, a ieşit cel mai bine Constanda. Astfel, el a reuşit să obţină 28.400 de metri pătraţi din Satul Francez, dar şi 39 de apartamente de lux, o grădiniţă, două clinici medicale şi cîteva anexe, plătind doar aproximativ şase milioane de euro. La acestea se adaugă şi cele două terenuri din parc.

Nu v-am arătat decît o parte din materialele pe care Jurnalul Na­ţional le-a publicat pe această temă. Şi n-au fost în zadar. Rezultatele se văd astăzi, cînd bu­cu­reştenii se vor putea plimba pe aleile Parcului Bordei. Campania n-a luat sfîrşit, ambiţia noastră este ca şi cei 4.600 de metri pătraţi din spaţiul verde să ajungă tot în ad­mi­nis­trarea Capi­ta­lei. Această sar­cină va reveni vii-torului primar al Capitalei.