Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SUCCES Campania Jurnalului Naţional a învins mafia imobiliară
Bucureştenii se pot plimba de astăzi pe aleile Parcului
Bordei fără ca cineva să-i ameninţe sau să-i fugărească. Campania Jurnalului
Naţional de salvare a spaţiului verde, care durează de mai bine de patru ani,
n-a fost în zadar. 28.400 de metri pătraţi din parc nu mai au stăpîn.
Bucureştenii se pot plimba de astăzi pe aleile Parcului Bordei fără ca cineva să-i ameninţe sau să-i fugărească. Campania Jurnalului Naţional de salvare a spaţiului verde, care durează de mai bine de patru ani, n-a fost în zadar. 28.400 de metri pătraţi din parc nu mai au stăpîn. Au mai rămas împrejmuite două loturi în suprafaţă totală de 4.600 de mp pe motiv că ar avea un proprietar. Poate viitorul edil va rezolva această problemă.
Dacă mîine s-ar organiza concursul “Miss Univers”,
participantele la coroniţă vor renunţa la a mai salva delfinii şi se vor dedica
trup şi suflet Parcului Bordei. E la modă şi dă bine la popor. Asta s-a văzut în
campania
electorală, cînd toţi candidaţii la un scaun de primar al Capitalei au avut pe buze
Parcul Bordei. Îmi lasă un gust amar cînd văd cum mulţi se bat cu pumnul în
piept şi pozează în iubitori ai naturii. Îmi aduc aminte că acum patru ani, cînd
am început campania pentru a reda bucureştenilor un spaţiu verde inaugurat
de Carol al II-lea, mulţi îmi spuneau: “N-ai nici o şansă, nu-ţi dai seama că
Băsescu a semnat cele două dispoziţii de primar şi e în spatele afacerii, acolo
se vor construi vile de lux”. Asta se întîmpla acum patru ani, cînd Jurnalul
Naţional începuse campania demonstrînd cu dovezi clare că terenul situat pe
Mircea Eliade, colţ cu Turgheniev, a fost şi este parc public.
DOVEZI. M-am întors
un pic în timp şi mi-am amintit de un material care n-a picat bine pentru cei
de la Primăria Capitalei, care se încăpăţînau să susţină că Bordeiul n-a
fost domeniu public. Astfel am aflat că, în planul Municipiului Bucureşti din
1943, Bordei era trecut parc. În hărţile mai vechi, zona a fost denumită Grădina
Bordei, parcul cu acelaşi nume fiind inaugurat în 1938 de Regele Carol al
II-lea.
Traian Băsescu semnase la sfîrşitul lui 2003 cele două dispoziţii ilegale de primar general prin care Tudor Dumitru şi Eugen Lincaru primiseră Parcul Bordei în schimbul Satului Francez pe care-l revendicau. Împuternicitul celor două familii nu era nimeni altul decît Costică Constanda, cel care a devenit ulterior proprietarul spaţiului verde. Tranzacţia s-a produs foarte repede, iar afaceristul a trecut la fapte. A îngrădit parcul cu un gard imens, iar ziarul nostru a arătat în exclusivitate cum oamenii lui Constanda au tăiat peste o sută de copaci, avînd la mînă o autorizaţie semnată de Sulfina Barbu, pe atunci şefa Direcţiei de Protecţie a Mediului din Primăria Capitalei, ulterior ministru al Mediului. Mulţi din Primăria Capitalei au fost alături de afacerist, de la directori la consilieri generali. Juriştii primăriei n-au făcut nici un efort să pledeze pentru apărarea parcului atunci cînd afaceristul a dat în judecată municipalitatea pentru a obţine dreptul de a construi pe un spaţiu mult mai mare din parc. Legea îi permitea doar pe 15%. În timp ce juriştii Capitalei se jucau de-a apăratul, Jurnalul Naţional continua seria dezvăluirilor şi, astfel, am aflat că Primăria Capitalei a cumpărat în urmă cu 75 de ani terenul pe care se află acum Parcul Bordei de la Banca Marmorosch Blank@Co.S.A cu 16 milioane de lei, declarîndu-l utilitate publică, adică în folosul bucureştenilor. Suma reprezenta la vremea respectivă 110.000 de dolari, iar, pentru a face o comparaţie, cu cîteva sute de dolari putea fi achiziţionată o maşină de lux.
Suprafaţa achiziţionată în 1933 de autorităţi a fost de 130.000 de metri pătraţi, fiind luată în calcul şi protejarea Lacului Bordei. Astfel, schimbul de terenuri dintre Primăria Capitalei şi omul de afaceri Costică Constanda nu putea avea loc, zona verde fiind declarată un bun public.
Imediat după ce jocurile au fost făcute, adică din 2003, parcul nu mai era parc, ci zonă verde, şi nu mai era proprietate publică a statului, ci una privată.
PARC CU DOI STĂPÎNI. Un alt amănunt care a accentuat şi mai
tare că afacerea Bordei a fost una dedicată lui Constanda şi oamenilor din
jurul lui a fost atunci cînd am descoperit că, în aprilie 2004, zona verde avea
doi stăpîni. Familia Angelescu primise prin hotărîre judecătorească dreptul de
proprietate asupra unei suprafeţe de 10.140 de metri pătraţi din parc, adică o
treime, iar Costică Constanda dobîndise în septembrie 2003, prin două dispoziţii
ale primarului general de atunci, Traian Băsescu, întregul parc.
Citește pe Antena3.ro
Cele două decizii contradictorii s-au lăsat cu un nou proces între familia Angelescu şi omul de afaceri.
La data de 16 iunie 2004, Ioana Angelescu şi mama sa, Geta
Nora Menteoru Angelescu, au cerut anularea în instanţă a celor două dispoziţii
prin care Băsescu îi dăduse parcul lui Constanda şi, pe cale de consecinţă,
constatarea nulităţii tuturor vânzărilor succesive ale terenului. Potrivit acţiunii,
împroprietărirea lui Constanda cu Parcul Bordei a fost ilegală, deoarece
terenul se afla în litigiu cu scopul reconstituirii dreptului de proprietate,
iar Primăria Capitalei cunoştea acest aspect şi nu avea nici un drept să-l înstrăineze
altor personae.
În mai puţin de o lună, atitudinea dură a familiei Angelescu s-a schimbat fără vreo explicaţie, la prima vedere. Cu o zi înainte de cel de-al doilea termen de judecată, la data de 30 septembrie 2004, familia Angelescu, cu asistenţa unui alt avocat, Elena Ciurezu (fostă consilier general şi subprefect), a dat o declaraţie notarială prin care renunţă la judecată sub toate aspectele şi faţă de toate persoanele.
Aşa se face că, la 1 octombrie 2004, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu a putut decît să ia act de voinţa reclamantelor şi să închidă procesul.
Ce a stat în spatele acestei schimbări de macaz? S-a aflat
mult mai tîrziu. Pentru ca cele două decizii ale primarului Băsescu să nu mai
fie în primejdia anulării, Prefectura Bucureşti a găsit mai repede ca niciodată
soluţia magică.
Cinci terenuri la schimb pe care se poate construi fără probleme. Asta a fost oferta pentru ca familia Angelescu să renunţe la o treime din Parcul Bordei şi să nu mai facă probleme lui Constanda.
PSEUDOUCRAINENI. Şmecheriile din jurul Parcului Bordei nu
s-au oprit aici. Anul trecut apare informaţia că afaceristul, pe care ziarul
nostru l-a demascat demonstrînd că n-are nici măcar o firmă înregistrată la
Registrul Comerţului, a vîndut 4.600 de metri pătraţi din Bordei unor
ucraineni. Mişcarea a fost inteligentă, dovadă că, astăzi, Primăria Capitalei
n-a putut să facă schimb luînd în calcul tot parcul, ci doar 28.400 de metri pătraţi.
Interesant este că încă sînt ţinuţi la secret cei care au rămas în posesia
celor 4.600 de mp din spaţiul verde, împărţit în două loturi. Se pare că tot
Constanda este proprietarul celor două terenuri, acum îngrădite de
municipalitate. Concret, din toată această afacere, cum era şi de aşteptat, a
ieşit cel mai bine Constanda. Astfel, el a reuşit să obţină 28.400 de metri pătraţi
din Satul Francez, dar şi 39 de apartamente de lux, o grădiniţă, două clinici
medicale şi cîteva anexe, plătind doar aproximativ şase milioane de euro. La
acestea se adaugă şi cele două terenuri din parc.
Nu v-am arătat decît o parte din materialele pe care Jurnalul Naţional le-a publicat pe această temă. Şi n-au fost în zadar. Rezultatele se văd astăzi, cînd bucureştenii se vor putea plimba pe aleile Parcului Bordei. Campania n-a luat sfîrşit, ambiţia noastră este ca şi cei 4.600 de metri pătraţi din spaţiul verde să ajungă tot în administrarea Capitalei. Această sarcină va reveni vii-torului primar al Capitalei.
