Branduirea, meserie de aur

Realizarea brandului de ţară, o afacere de 890.000 de euro, aduce un profit de 30%

Cele două societăţi care au trudit la construirea sloganului turistic al României rămân la final cu un pro­fit net de 300.000 de euro, profitul fiind de circa o treime din contractul de aproape 900.000 de euro, potri­vit unei analize realizate de Jurnalul Naţional.

În luna noiembrie 2009, Eulogio Bordas, preşedintele companiei spaniole de branding THR Asesores en Turismo, Hoteleria si Recreacion, care dezvoltă brandul turistic al ţării în asociere cu Taylor Nelson Sofres, prezenta detaliat în presă cum va fi construit brandul turistic: 10.000 de interviuri realizate în mai multe ţări, o muncă de două luni pentru realizarea strategiei plus desenul şi logo-ul în sine.
Pieţele străine enumerate sunt: Germania, Marea Britanie, Italia, Rusia, Austria, SUA, Franţa şi Ungaria, adică ţările de unde ne-ar putea veni turişti.
Studiul a inclus realizarea a 10.800 de interviuri telefonice, 90 interviuri directe, două focus grupuri, cinci workshop-uri cu echipa de proiect şi trei branding council-uri, potrivit Ministerului Dezvoltării şi Turismului. Bordas spunea atunci că un astfel de interviu costă între 35 şi 50 de euro. În cadrul cercetării este inclus şi un sondaj de opinie realizat în România pe un eşantion de 1.200 de oameni.

Calculând la o medie de 40 de euro, cele 10.000 de interviuri ar cos­ta 400.000 de euro. Suma aceasta în sine ridică semne de întrebare care por­nesc de la secretul privind costu­rile sondajului din România. Andrei Muşetescu, reprezentantul THR în România şi director executiv al companiei de sondare CSOP, întrebat de Jurnalul Naţional, a refuzat să spună care a fost valoarea contractului.

"Elaborarea strategiei de brand necesită un timp de lucru între 1.000 şi 1.500 de ore (maximum două luni)", mai declara în noiembrie Bordas. Dacă presupunem că la acesta a lucrat o echipă de cinci experţi care să fie plătiţi cu 5.000 de euro pe lună, atunci munca de o lună ar costa alţi 25.000 de euro. În total pentru cele două luni ajungem la 50.000 de euro.

Ultima etapă este realizarea desenului în sine şi a unui slogan. Or, pentru aceasta, reprezentanţii biroului de presă al Ministerului Dezvoltării şi Turismului susţin că a costat 94.600 de euro.

Rotunjind, toată munca ar ajunge undeva la 550.000 de euro, iar până la 890.000 de euro, cu cât a câştigat licitaţia rămân în jur de 300.000 de euro, dacă scădem şi diverse cheltuieli cum ar fi zboruri până în România, cazare sau consumabile tocate în procesul creator. Care proces a trezit deja un scandal monstru în România din cauza si­militudinilor le­gate de desenul frunzei. În privinţa a­cestora, consorţiul THR/TNS a re­cunoscut vineri într-un răs­­puns oficial către Ministerul Dez­vol­tării că "si­militudinea cu celălalt de­sen (al com­paniei britanice Change Transport - n.r.), deşi remarcabilă, este ab­solut accidentală şi neinten­ţio­na­tă".

Pe lângă frunza asemănătoare, dar cu culori diferite, brandul mai are şi alte probleme. Cum ar fi faptul că numele ţării noastre este scris în limba română, cu "â", în vreme ce "explore the Carpathian garden!" este în engleză. Astfel, ţara noastră reuşeşte performanţa de a avea un slogan cu două grafii diferite în două limbi diferite.

Lansarea la Shanghai este şi ea sub critici, după ce iniţial Ministerul Dezvoltării dorea să lanseze brandul la Vatra Dornei. Iar planurile erau atât de avansate, încât pe site-ul instituţiei conduse de Elena Udrea exista chiar un proiect de achiziţii pentru acest eveniment. Ca atare, ne întrebăm şi noi, la ce ne-a trebuit lansare cu fast la Shanghai, având în vedere costurile de transport şi cazare?

Crearea şi promovarea brandului turistic, finanţate din fonduri europene, fac parte dintr-un proiect de promovare a potenţialului turistic al României, pentru care sunt alocaţi 75 milioane de euro până în 2013.


UDREA, RELAXARE LA PARIS DUPĂ SHANGHAI
După lansarea de la Shanghai şi scandalul aferent declanşat, ministrul Elena Udrea nu a făcut drumul de întoarcere în ţară cu aeronava cu care s-a deplasat întreaga de¬legaţie, ci a preferat să facă o scurtă vizită de două zile la Paris pentru relaxare. Surse ale Oficiului de Tu¬rism de la Paris au relatat că Udrea s-a îmbarcat ieri din Paris într-o cursă cu destinaţia Bucureşti, ministrul călătorind la clasa business. Ajunsă la Bucureşti, aeronava a fost adusă în faţa salonului prezidenţial, Elena Udrea fiind preluată apoi rapid de o maşină chiar de pe pistă. Ministrul a părăsit aeroportul pe căi lăturalnice, pentru a evita orice întâlnire cu presa. Abia apoi pasagerii au fost preluaţi cu un autobuz şi duşi la intrarea în clădirea aeroportului. De altfel, vizita la Paris a fost una secretă, surse ministeriale dând ieri ca sigură prezenţa ministrului în ţară încă de sâmbătă. Azi, la minister, Udrea trebuie să conducă o şedinţă care să analizeze scandalul brandului de ţară.


AVEM "DI TOATE": AGLOMERAŢIE, NERVI ŞI CASE DE TAXARE
Dacă săptămâna trecută s-au înregis­trat valori de trafic-record în drumul spre litoral, iată că pentru acest sfârşit de săptămână românii au preferat mai mult staţiunile montane. Potri­vit Infotrafic, vineri şi  sâmbătă pe sensul Bucureşti - Braşov au trecut 33.813 autoturisme.
Pe litoral au ajuns 135.000 de turişti, cei mai mulţi fiind prezenţi, la fel ca şi săptămâna tre­cută, în staţiunea Mamaia. Toate bu­ne şi frumoase, însă, la punctul de taxare de la Feteşti... din nou surpri­ză!
Aceleaşi probleme, aceleaşi între­bări fără răspuns... Circulaţia a fost din nou îngreunată de majorarea ta­xei pentru traversarea podului de la Cer­­navodă de la 10 la 11 lei pentru un au­toturism. Nu ştim dacă problema este lipsa "banilor mărunţi", pentru rest sau numărul mic al angajaţilor din staţiile de taxare. Cert este că, o dată ajunşi în aceste puncte, inexpli­cabilul se întâmplă, iar cozile de maşini - oricâte rugăciuni ai spune - se formează pe kilometri întregi. Nu au lipsit din peisaj nici accidentele de circulaţie: 24 la număr sâmbătă, sol­date cu doi morţi şi 26 de răniţi grav.
Nici ziua de ieri nu a fost una lipsită de incidente rutiere. Doi bărbaţi au murit, iar alţi trei au fost răniţi du­pă ce autoturismul cu care se de­plasau a părăsit partea carosabilă în­tr-o curbă pe DN1 Bucureşti - Plo­ieş­ti, în localitatea dâmboviţeană Crevedia. (Mara Răducanu)


ÎNTOARCERE CU PERIPEŢII A DELEGAŢIEI
Aeronava cu care delegaţia ţării noastre a prezentat brandul de ţară la Shanghai a ratat prima decolare de pe aeroportul chinez din cauza aranjării inadecvate a bagajelor. Ca atare, a decolat spre Bucureşti cu trei ore mai târziu faţă de programul iniţial. Tot pentru a echilibra avionul, pasagerii din spate au fost nevoiţi să se mute în partea din faţă timp de o oră din zbor, deoarece combustibilul se dilatase din cauza căldurii.
Avionul, un Airbus A310 al companiei Tarom, a fost oprit în momentul în care începuse să accelereze pe pistă deoarece aparatura de la bord semnala o problemă.
În aeronavă se aflau peste 150 de persoane, delegaţiile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ale Ministerului Afacerilor Externe, jurnalişti şi artişti, printre care Gheorghe Zamfir, Nicolae Voiculeţ sau Andreea Bănică, dar şi Ilie Năstase şi Gheorghe Hagi. Miniştrii Elena Udrea şi Teodor Baconschi nu erau în avion.
Din cauza aranjării greşite a bagajelor în cală, avionul se putea dezechilibra în aer, potrivit piloţilor.
În final, după 11 ore de zbor, dele­gaţia a ajuns acasă duminică dimi­neaţă la ora 2:00, ora României.