12 octombrie 1882
Este ziua curselor
Temperatura glaciala; cer acoperit; asistenta putin numeroasa; aproape nici un echipaj pe peluza; la cantarul jocheilor ceva vanzoleala. Cursele nu sunt lipsite de un anumit antren, desi multe sperante sunt desarte. Este deja ora doua si jumatate si lumea nu soseste. La ora 3 se da semnalul primei curse. Lojile sunt impodobite, dar sunt aproape goale. Multi mondeni lipsesc la apel. Loja regala nu este ocupata de Majestatile Lor.
Regele si regina nu vor veni de la Sinaia. Este un zvon ca deja ninge pe aceste meleaguri. Tribunele prezinta o priveliste pitoresca spre deosebire de ultima data. Nu se vad decat frumoase si somptuoase blanuri de vidra si de jder, din care se ivesc capete frumoase in culori vii pe care le-a atins crivatul, impodobite cu palarii de toate formele, cu pene albastre, albe si negre.
S-ar fi zi ca e o mare vitrina de modista
O salutam pe printesa Ferdinand Ghica, blonda precum spicul de grau; o superba palarie Judic, un adevarat poem, ii incadreaza capul, pe care insa nu-l apara de frigul, de care parea ca sufera; palaria este o mica boneta din catifea albastra cu dantele aurire, doamna Charles Ferikidis se ascunde sub un imens 'sombrero' mexican maro, impodobit cu o pana mare, doamna Marghiloman se invaluie intr-un magnific sal de India. Printesa Maria Stirbei, toata in negru; printesa Dimitrie Stirbei, o andaluza cu palarie de tarina din catifea rosiatica, doamna Maria de Hertz, foarte curajoasa, in rochie neagra de printesa poloneza, stransa pe talie, toca de Valois cu pana de vanator, doamna Vladoianu, in costum de husar din drap carmelit, toca de studenta.
Doamna Petru Gradisteanu, regina sarbatorii, foarte admirata si curtata, in toaleta de dantele Chantilly; fusta de matase caramizie cu flori de catifea albastra; tunica de imparateasa Eugénie, dantele din velur otoman; mai jos podoabe brodate din matase caramizie, corset dantelat si maneci impodobite; palarie albastra, rochie batand in culoarea caramel de panseluta, buchet de flori albastre, manusi de amazoana, mantou albastru captusit cu satin de foc.
Doamna Jean Alexandrescu, cu palarie de ducesa, domnisoara Jean Alexandrescu, doamna general Manu, in negru, sclipind de jais inconjurata de incantatoarea sa familie, doamna Constantin Borescu in costum yankeu din catifea albastra, palarie dupa ultima moda, doamna Simona Lahovary, doamna Lucia Petrovici, frumoasa doamna Léon Manuach in velur negru impodobit cu jais, pe cap un devonshire prins cu trandafiri, doamna Fleva cu palarie matelot impodobita cu auriu, doamna Dimitrie Giani, doamna Jean Lahovary, doamna Pierre Millo, doamna Maria Eliad, purtand o palarie de copil, impodobita cu pene galbene de marabu. Doamna Populeanu, doamna Lupescu etc.
In incinta – tot Bucurestiul. Ca la Paris cursele au o buchetiera. Este Isabelle a jocheilor. Ea infloreste toate butonierele. Castigatorul marelui premiu va trebui, dupa traditie, sa-i ofere culorile grajdului sau. A avut loc, de asemenea, o cursa de 'gentlemen riders', in costume rosii de vanatoare cu toci din velur negru ca odinioara la tara si astazi la Chantilly la vanatorile ducelui d’Aumale. Trei concurenti, domnul Vladoianu, domnul C. Isvoreanu si domnul Mihai Marghiloman, s-au intrecut in aceasta lupta. Epoletii au triumfat in fata redingotei. La ora 5, totul se sfarsise.
Onorurile zilei au fost facute pentru domnul colonel B. Blaremberg care a castigat marele premiu al Jockey-Club cu 'Queen Mary', in ciuda piciorului sau bolnav depasind cu o lungime buna pe 'C.H.', un concurent redutabil, apartinand domnului C. Isvoreanu. De asemenea a primit onoruri comandantul Nicolae Vladoianu, aghiotant al regelui, care a castigat trei curse din patru.
Intoarcerea pe Sosea a fost foarte frumoasa. Numeroase echipaje stationau la cel de-al doilea rond pentru a vedea sosirea. Aleea cu stalpi care este complet desfrunzita era plina de figuri mondene inflorite in blanurile lor.
Seara, la ora 7, a avut loc un mare banchet cu 40 de tacamuri la Jockey-Club. Cercul era luminat 'à giorno'. Sub balcon straluceste un jochei pe cal. in marele salon de onoare se inalta o masa in forma de potcoava de cal. Fata de masa a disparut sub flori. Dineul este prezidat de domnul general Manu, vicepresedinte al clubului. Repaus de Lucullus si apetituri rabelaisniene.
S-au tinut multe toasturi. Domnul general Manu a inchinat primul in sanatatea Majestatii Sale regele, presedintele clubului si a Majestatii Sale regina, gratioasa noastra suverana.
Domnul Arthur Green a ridicat paharul pentru toti sportivii care au alergat. S-a baut in sanatatea strainilor pentru ca printre invitati era si domnul colonel Timer din partea misiunii ruse, un ofiter austriac, cativa ministri straini si secretari ai legatiei. Domnul d’Aladro, ministru al Spaniei, a multumit si, cu gratia sa obisnuita, a amintit ca e a cincea reuniune la care el se gaseste si ca doreste sa mai participe si la altele.
Domnul C. Costescu a toastat in sanatatea generalului Manu, care a multumit si a propus un toast pentru cei absenti; este vorba de domnul general Florescu, domnul C. Blaremberg, invingatorul de astazi, si de printul Stirbei – presedintele absent al comitetului de curse. Dineul s-a terminat printr-un toast general pentru sexul frumos. Cafeaua a fost servita in salonul Ludovic al XV-lea, apoi ne-am separat; unii au trecut in salonul din fata, altii s-au oprit la sala Bossel unde se juca 'Servitorii'; cei mai multi s-au dus la doamna Elena Oteteleseanu unde era o receptie, dar foarte restransa. Erau preliminariile bataliei.
Sambata – prima reprezentatie a operei 'Aida'. La arme, doamnelor! Sezonul mort a murit!
Cum arata Soseaua Kiseleff?
Numele soselei 'Kiseleff', preluat de la un conte rus, dateaza ca reper bucurestean din 1847, an in care, pe 21 septembrie, a fost inaugurata, in apropiere de Piata Victoriei, o gradina amenajata de arhitectul vienez Karl Friedrich Meyer. Tot atunci Soseaua care trecea prin fata gradinii a primit numele de 'Kiseleff'. in centrul rondului 1 era un bazin de metal cu o fantana arteziana, care arunca apa intr-un lac artificial. Multe chioscuri au aparut atat pe partea stanga, cat si pe dreapta. Mai tarziu, Soselei Kiseleff i s-au trasat doua alei laterale, pana la rondul 2, unde se afla in prezent Arcul de Triumf. In 1851 drumul a fost prelungit pana la Casa Presei Libere, iar cu aceasta ocazie a fost construit un hipodrom.
Astfel, la sfarsitul secolului al XIX-lea, de o parte si de alta a Soselei Kiseleff, pe fiecare latura, erau cate doua alei, una pentru pietoni si una pentru calareti, pe dreapta, si una pentru biciclisti pe stanga. La inceputul secolului XX, a fost construita o linie de tramvai cu cai. In locul pe care a fost ulterior amenajat Muzeul Satului era o balta cu stuf. (Lucian Pricop)
- Traducere din limba franceza de Lucian Pricop
Continuarea in numarul viitor