Este vorba despre introducerea ca beneficiari și a copiiilor minori, la data persecuției, crescuți de victime, nu doar a copiilor biologici ai acestora. Inițiativa legislativă îi aparține deputatului UDMR Szabo Odon și a trecut, la începutul acestei luni, de votul Senatului.
Conform deputatului Szabo Odon (FOTO), care a inițiat acest proiect de lege, Decretul-Lege nr. 118 din 1990 instituie unele drepturi cu caracter reparatoriu acordate persoanelor persecutate din motive politice de regimul totalitar instaurat în 1945, în România, ori care au fost deportate sau constituite în prizonieri. Astfel, se propune eliminarea unor inegalități, respectiv să soluționeze discriminările existente în legislație între copilul biologic al celui decedat sau care a suferit persecuții și copilul crescut în familie de victima regimuluii comunist, copil provenit dintr-o căsătorie sau relație anterioară a soțului sau a soției.
„Copiii crescuți nu beneficiază de aceleași drepturi ca și copiii biologici, deși au fost afectați atât moral, cât și material, au fost victime ale regimului comunist în mod egal, au suferit umilințe alături de frații lor din familie, au rămas fără sprijin la acele vremuri îngrozitoare, trăind în aceeași gospodărie”, scrie Szabo Odon în expunerea de motive a acestui proiect de lege.
Adopția legală a acestor copii nu era uzuală în acea perioadă
În perioada vizată de acest proiect de lege, adopția unui copil, conform Codului Civil, printr-o nouă căsătorie, nu s-a formalizat în marea majoritate a cazurilor. Cu toate acestea, și copiii proveniți din aceste familii au suferit în mod egal neajunsurile și ororile acelui regim. Inițiatorul arată că, de la data condamnării comunismului și până în prezent, nu s-a produs nicio îmbunătățire cu privire la această categorie.
Conform sursei citate, copiii crescuți ai deținuților au suferit ca și celelalte categorii de persoane beneficiare ale prevederilor Decretului-Lege nr. 118/1990, din cauza instaurării dictaturii, începând cu data de 6 martie 1945, fiind ținta unor represalii dure, fără să beneficieze de o indemnizație în mod egal cu copilul biologic, ceea ce, în opinia parlamentarului în cauză, „este incorect și discriminatoriu față de ei”.
Comisia trebuie să finalizeze raportul până pe 1 martie
Astfel încât, prin prezenta lege, se intenționează să se producă o reparație morală acestor persoane. Inițiativa și expunerea de motive este semnată de 19 senatori și deputați, dintre care doi parlamentari de la PSD, doi parlamentari de la PNL, un parlamentar de la USR, 12 senatori și deputați de la UDMR și doi membri ai Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Legea a fost adoptată de către Plenul Senatului, în data de 7 februarie 2020, fiind, ulterior, înaintată Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.
La data de 9 februarie, proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, care nu a aprobat procedura de urgență solicitată de către inițiatori. Actul normativ a fost transmis, pentru amendamente și raport, Comisiei pentru Muncă. Ieri a expirat termenul până la care membrii acestei comisii trebuiau să depună eventualele amendamente, iar, pe data de 1 martie 2022, expiră termenul până la care trebuie finalizat și înaintat raportul. Ulterior, legea urmează să intre la vot final, în Plenul Camerei Deputaților.
La fișa actului normativ există două avize favorabile, remise de către Consiliul Legislativ și de către Consiliul Economic și Social, primul conținând unele observații, pe marginea modului de redactare.
Ar exista 150 de persoane în viață care să beneficieze de aceste reglementări
Deputatul UDMR Szabo Odon, inițiatorul principal al acestui proiect de lege, vine cu unele cifre care să susțină expunerea de motive. În acest sens precizează că estimările actuale arată că mai ar exista, astăzi, aproximativ 150 de persoane care ar beneficia de aceste modificări propuse Decretului 118/1990.
„Din cei 150.000 de foști deținuți politici care mai erau în viață în anul 1990, mai trăiesc, în prezent, mai puțin de 2.000. Marea majoritate a beneficiarilor Decretului Lege – aproximativ 35.000 de persoane – este constituită din deportați, strămutați și din soțiile celor decedați, numărul acestora scăzând anual într-o proporție foarte mare”, se arată în documentul citat.
Între 350 și 700 de lei pe lună, pentru fiecare an de persecuție politică împotriva părintelui
Conform legii, în forma adoptată de Senat, la data de 7 februarie, articolul 5 din Decretul Lege 118/1990 se completează un un nou alineat, 6 indice 1, conform căruia „copilul minor la data la care unul dintre părinți era căsătorit cu o persoană care era într-una dintre situațiile prevăzute de articolul 1, alineatele 1 și 2, au dreptul la o indemnizație lunară în cuantum egal cu indemnizația copilului minor de la alineatul 6”.
La articolul 1, alineatele 1 și 2, la care face referire mențiunea de mai sus, regăsim părinții copiilor care erau căsătoriți cu persoane aflate în situații critice, în regimul comunist, începând cu martie 1945. Este vorba despre cei care au fost condamnați la pedepse cu închisoarea pentru motive politice, la persoane care au fost încarcerate în locuri de detenție sau pentru cercetări de către organele represive ale regimului comunist sau de cei care au fost internați, din aceleași motive de ordin politic, în spitalele de psihiatrie.
Însă, mai este vorba și despre alte categorii de victime persecutate de regimul dictatorial, cum ar fi cei care au avut domiciliul obligatoriu, cei strămutați în altă localitate, cei care au participat în acțiuni de împotrivire, cu arma în mână, a regimului comunist, până la 31 decembrie 1964 sau cei care au fost deportați în străinătate sau care au fost ținuți prizonieri de către autoritățile Uniunii Sovietice după data de 23 august 1944.
Ei bine, copiii biologici ai acestora beneficiază, conform Decretului Lege 118/1990, de unele indemnizații lunare. Spre exemplu, pentru părinții decedați, copilul minor la acea dată poate solicita, chiar dacă astăzi este pensionar sau salariat, o indemnizație egală cu suma de 700 de lei pe lună, pentru fiecare an de detenție, strămutare, deportare sau prizonierat al părintelui respectiv.
De asemenea, se mai acordă o indemnizație lunară egală cu 350 de lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu forțat a părintelui persecutat de regimul comunist, din motive politice. Legea propusă, astăzi, și aflată pe rolul Camerei Deputaților intenționează să acorde aceleași drepturi și copiilor crescuți de acești părinți, care nu sunt copiii biologici ai acestora.