Justificarea parlamentarului este ca nu cumva tinerii să se lase influențați de mesajele propagandistice, prin care era distorsionată realitatea, în perioada totalitară. Consiliul Național al Audiovizualului a explicat în punctul de vedere înaintat că propunerea poate crea discriminare întrucât asimilează orice creație artistică din perioada comunistă ca fiind una care promovează ideologii totalitare.
Pe scurt, inițiativa legislativă a lui Eugen Remus Negoi are în vedere inserarea însemnului „C” (cenzură) asupra producțiilor de televiziune și de radiodifuziune realizate „în perioade totalitare” ce rulează în mediul audiovizual de astăzi. Motivul principal este acela de a avertiza asupra mediului în care respectivele producții au fost realizate”.
„Însemnul «C>» care ar apărea inserat pe producțiile de televiziune și radiodifuziune realizate în perioadele totalitare ar elimina sau ar reduce la minimum inducerea, fără voința realizatorilor acestor producții sau a difuzorilor din zilele noastre, a ideilor cosmetizate”, se arată în expunerea de motive.
Legea vizează toate programele din perioada comunistă
Conform senatorului Negoi, „regimurile totalitare din România sau din lume au reușit, de-a lungul timpului, prin propagandă, să-și creeze o imagine utopică, credibilă în fața cetățenilor. Programele realizate în toată această perioadă aveau drept scop legitimarea regimului, prin distorsionarea realității. Difuzarea acestor materiale propagandistice în mediul audiovizual românesc în zilele noastre poate induce o impresie deformată, în special în rândul tinerilor, oferindu-le o imagine, de multe ori falsă. Tinerii pot considera că regimurile totalitare au fost regimuri bune”.
Iar, pentru a „evita ca astfel de scenarii să apară”, spune inițiatorul, „ar fi necesar ca emisiunile care difuzează producții audiovizuale din perioade totalitare să avertizeze cetățenii că acestea au fost create într-un context social-politic nefavorabil libertății de exprimare”.
În continuare, Negoi precizează că propunerea legislativă vizează toate programele realizate în perioadele totalitare, „în special filmele sau teatrele radiofonice, dar nu numai – pot să fie și înregistrări din Cenaclul Flacăra, de exemplu –, și în special din perioada comunistă”.
Se plânge că sunt prea multe televiziuni
Senatorul USR se plânge că, în ultima vreme, „au apărut zeci de posturi TV în România și, cum producțiile audiovizuale românești din comunism nu costă (aproape) nimic, aproape zilnic se poate vedea difuzată cel puțin una”.
“Ideea acestei inițiative legislative este de a proteja copiii și tinerii de ideologii totalitare. Așa cum celelalte semne de avertizare (AP – cu acordul părinților), 12 – interzis minorilor sub 12 ani, etc.) protejează împotriva nudității, violenței, discursului obscen, este indicat să apară și inscripția «C» (cenzură)”, mai arată acesta.
Lupta împotriva luptei de clasă
Potrivit expunerii de motive care însoțește acest proiect de lege, peste 45 la sută din populația actuală a României „avea vârsta preșcolară sau nu se născuse la momentul Revoluției române din decembrie 1989 sau al răsturnării regimurilor totalitare din lume”. „Această categorie de populație, neavând experiența directă a vieții într-un regim totalitar, este mai vulnerabilă la propaganda directă sau indirectă”, se mai arată în documentul citat.
Mai mult, „unele producții istorice, filme sau teatre radiofonice din acea perioadă pot contribui la perpetuarea unor mituri care, indirect, vor afecta educația publică matură”.
CNA atrage atenția vă propunerea poate fi discriminatorie
Consiliul Național al Audiovizualului, chemat să exprime un punct de vedere pe marginea acestui proiect de lege, arată că, la articolul 48 al Deciziei CNA nr. 220 din 2011, privind Codul de reglementare al conținutului audiovizual, se prevede deja că „sunt interzise în programele audiovizuale prezentarea apologistică a regimurilor totalitare, nazist și comunist, a autorilor crimelor și abuzurilor acestor regimuri, precum și denigrarea victimelor acestora”.
CNA considera că proiectul de lege ar trebui să stabilească în mod clar condițiile potrivit cărora o comunicare comercială ar putea promova ideologii totalitare, în mod direct sau indirect, „în condițiile în care o ideologie reprezintă o totalitate de idei, concepte și teorii care reflectă interesele unei clase sau pături sociale existente, în timp ce comunicarea comercială include doar bunurile, serviciile sau imaginea aparținând unei persoane fizice ori juridice ce desfășoară o activitate economică.
În legătură cu marcarea cu semnul „C” a producțiilor audiovizuale, CNA apreciază că „această propunere ar genera o evidențiere necorespunzătoare. O astfel de clasificare a programelor audiovizuale în vederea protecției populației ar pune în discuție caracterul acestor producții, întrucât asimilează conținutul respectiv c ideea de cenzură. (…) Propunerea legislativă nu ține seama de aceste principii. Apreciem că marcarea producțiilor audiovizuale realizate înainte de decembrie 1989 cu semnul de avertizare «C» ar putea fi interpretată ca fiind discriminatorie, întrucât nu toate producțiile realizate în perioada respectivă promovează ideologii totalitare”.
Amenzile de la 10.000 la 200.000 de lei, considerate excesive de către Guvern
CNA a formulat, la finalul anului trecut, anumite recomandări radiodifuzorilor în sensul arătat de proiectul de lege al celor de la USR. Însă în niciun caz nu a impus sancțiunile prevăzute în proiectul de lege – amenzi de la 10.000 de lei până la 200.000 de lei. De altfel, nici Guvernul Ciucă nu susține aceste prevederi, pe care le consideră neclare și care pot afecta libertatea economică. Executivul a lăsat la latitudinea Parlamentului dacă adoptă sau nu o asemenea lege”.