Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marian Enache, președintele Curții Constituționale, a declarat, într-un interviu acordat portalului „Juridice.ro”, că CCR poate constata neîndeplinirea de către un candidat la alegerile prezidențiale a condițiilor de constituționalitate chiar și în lipsa unei hotărâri judecătorești anterioare de condamnare. Judecătorul a criticat invocarea de către un singur om a întrunirii voinței unui popor întreg și a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale. Mai mult, anularea alegerilor nu s-a bazat pe „documente secrete”, așa cum, în mod fals, s-a speculat în spațiul public, ci pe documentele desecretizate ale CSAT, care au creat, unanim, convingerea celor nouă judecători că procesul electoral a fost viciat grav de unul dintre candidații finaliști. Președintele CCR a reacționat și la amenințările cu punerea sub acuzare a judecătorilor Curții pentru înaltă trădare, făcute de Călin Georgescu, afirmând: „nu suntem pe vremea lui Ivan cel Groaznic” și că, în statele civilizate, „astfel de ieșiri trebuie repudiate”.
Într-un interviu exploziv acordat portalului „Juruidice.ro”, președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, a declarat că instanța de contencios constituțional este chemată să vegheze la respectarea procedurilor legale. Dar mai ales constituționale, în derularea procesului electoral privind alegerile prezidențiale. Enache susține, astfel, indirect, că la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 pot avea loc, ca și la scrutinul din 24 noiembrie 2024, invalidări ale unor candidaturi.
Concret, președintele CCR a precizat: „Chiar și în lipsa unei hotărâri judecătorești anterioare de condamnare, instanța constituțională poate constata neîndeplinirea de către candidat a condițiilor constituționale de eligibilitate, care sunt distincte de cele de legalitate propriu-zisă. Inacțiunea sau pasivitatea autorităților competente sau durata procedurilor judiciare nu poate fi opusă Curții Constituționale, care are competența exclusivă să analizeze criteriile de constituționalitate pe care candidații trebuie să le îndeplinească”.
Mai mult, deși s-a referit la motivele anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut, Marian Enache lasă deschisă larg poarta unor decizii viitoare de invalidare a unor candidaturi, pentru apărarea statului român și a democrației constituționale. Concret, președintele CCR a afirmat că, în opinia sa, „anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent. Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum”.
Invocarea poporului pentru un interes propriu este abuz și ipocrizie
Reamintim că, la data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis o contestație formulată, după validarea candidaturii Dianei Șoșoacă de către Biroul Electoral Central, și a dispus interzicerea candidaturii liderei SOS România la alegerile prezidențiale de anul trecut. Iar motivele invocate atunci de CCR s-au referit inclusiv la contestarea de către Șoșoacă a caracterului României de membru al Uniunii Europene și al NATO, la pozițiile proruse ale acesteia și la nesocotirea Constituției României de către o persoană care, teoretic, putea fi aleasă în funcția de președinte al României și, prin urmare, ar fi trebuit să jure că apără Constituția și legile țării.
De data aceasta, în interviul citat, președintele CCR aduce în discuție atitudinea publică a unui alt candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, care se identifică cu poporul și care vrea să desființeze partidele politice.
Citește pe Antena3.ro
„Invocarea interesului poporului pentru a justifica un interes personal sau de grup este o atitudine abuzivă și ipocrită, dacă nu chiar o impietate. Ideea de popor, unicul titular al suveranității naționale, impune în mod corelativ ideea unui profund respect și a unei venerații și nu poate fi amalgamată cu interesele vremelnice ale unor grupuri/persoane, indiferent de ideologiile de la care se revendică”, a subliniat judecătorul Marian Enache.
Manifestări antidemocratice și periculoase
Întrebat cum apreciază faptul că unul dintre candidați, în speță Călin Georgescu, i-a amenințat pe judecătorii Curții Constituționale că vor fi judecați pentru înaltă trădare, Marian Enache a reacționat fără echivoc: „Dar ce, suntem pe vremurile lui Ivan cel Groaznic? Statele din lumea civilizată a Europei și SUA ar trebui să conștientizeze existența unor asemenea ieșiri, tocmai pentru a fi repudiate, și să apere valorile democratice și justiția constituțională. Voturile oamenilor din orice țară nu pot fi însușite prin manipulări care încalcă legea, promisiuni înșelătoare și amenințări stupefiante de răzbunare față de instituțiile statului și față de toți cei care nu îi dau dreptate și nu se «aliniază» dorințelor cuiva. Asemenea manifestări, de «virilitate electorală», profund antidemocratice și periculoase, mâine vor fi îndreptate împotriva oricărui cetățean care va avea curajul să i se opună și să nu devină «obligatoriu» un adept al său. Toți vor fi pedepsiți pentru nesupunere și deviaționism de la pretențiile unui candidat?! Aici nu este vorba despre persoane, așa cum s-ar înțelege la prima vedere, ci despre opoziția tranșantă dintre ideologia democratică și tendințele de tip totalitarist, care lansează ultimatumuri”, a conchis acesta.
România nu este singurul stat european în care s-au anulat alegerile
În legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024, președintele CCR precizează că, dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula. „Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează. Din moment ce există o asemenea obligație constituțională concretizată și obiectivată în această competență, Curtea Constituțională nu poate, în mod invariabil, să se limiteze la confirmarea rezultatului alegerilor, indiferent de împrejurările excepționale care pot apărea și care sunt de natură să vicieze procedura electivă, ci trebuie să o exercite ca atare tocmai pentru împlinirea rolului și a funcției de control activ de constituționalitate stabilit de Constituție”, se precizează în interviul citat.
De altfel, Enache atrage atenția asupra faptului că, în anul 2016, Curtea Constituțională a Austriei a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, „utilizând un standard foarte strict în privința aplicării regulilor și principiilor electorale”. „Deși nu a fost constatată nicio dovadă care să ateste că numărarea voturilor ar fi fost manipulată, deci nu au fost identificate fraude în procesul electoral, instanța constituțională din Austria a stabilit că neregulile care au vizat modul de gestionare și numărare a buletinelor de vot prin corespondență ar fi putut afecta aproape 78.000 de voturi. Ca atare, anularea alegerilor și repetarea celui de-al doilea tur de scrutin au fost consecințe firești ale neregularităților constatate”, a adăugat Marian Enache.
Hotărârea din 6 decembrie nu s-a bazat pe documente secrete, ci pe informații publice
Președintele Curții Constituționale cataloghează „insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societății” ca fiind una care vizează faptul că instanța constituțională a anulat dreptul de vot al românilor și, prin aceasta, a interzis sau a sancționat libertatea de a alege a acestora. „Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul”.
Enache susține că CCR a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. „Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs”.
„Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, a adăugat liderul instanței de contencios constituțional.
De altfel, Enache a încercat să lămurească și alte aspecte invocate în spațiul public, mai ales în zona de online. „Într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate și veridicitate a actelor și a documentelor întocmite de instituțiile statului. Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale. Trebuie să le oferim cetățenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranță zero față orice ingerințe sau interferențe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetățenilor libertatea de a alege liber”, se mai arată în acest interviu.
Teza „loviturii de stat”: „Curtea a acționat pentru protecția suveranității statului în fața amenințărilor hibride”
Președintele CCR mai susține că hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur. „Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii și «cererile de revizuire» a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual și, în consecință, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicționale. Regimul lor juridic este similar petițiilor și ele au fost soluționate în acest cadru juridic”, precizează Marian Enache.
Acesta mai arată că Legea Fundamentală stabilește că „suveranitatea aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Un proces electoral deturnat de la finalitatea sa democratică, prin proliferarea unor dezinformări la scară națională, a condus la împiedicarea statului, a autorităților publice de a organiza alegeri democratice, afectându-se, astfel, însăși capacitatea instituțională a statului. Nu trebuie să privim încălcarea principiului suveranității numai prin prisma afectării directe a autorității statului în privința protecției cetățenilor săi, ci trebuie să avem în vedere și provocările de tip hibrid existente în lume care conduc la un efect echivalent și care reprezintă o amenințare informațională a regimurilor democratice, cu impact negativ asupra drepturilor și libertăților cetățenilor. Prin urmare, din perspectiva dreptului internațional, hotărârea CCR este nu numai corectă, ci și legitimă, fiind pronunțată în legătură cu nucleul dur al Constituției, și anume protecția suveranității statului în fața amenințărilor hibride la adresa sa”.
Marian Enache dezvăluie faptul că, „paradoxal, după validarea primului tur, am primit mesaje prin care eram acuzați pentru o așa-zisă «lovitură de stat», iar ulterior, după anularea procesului electoral, am primit mesaje de acuzare, de asemenea, pentru o așa-zisă «lovitură de stat». Este bine să rămânem calmi și echilibrați în fața acestor atacuri disproporționate, deoarece fiecare judecă și se exprimă după propria subiectivitate individuală, după interesele și reprezentările sale”.
