Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Călin Georgescu a contestat, ieri, la Curtea Constituțională, decizia prin care Biroul Electoral Central, din care fac parte și cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins înregistrarea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din luna mai. BEC a luat act, în decizia respectivă, de jurisprudența CCR de anul trecut prin care a fost invalidată candidatura Dianei Șoșoacă și prin care a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut, motivând că această jurisprudență este definitivă și general obligatorie pentru toate autoritățile statului, inclusiv pentru Biroul Electoral Central.
Mai mult, BEC a specificat faptul că, dacă această candidatură a lui Călin Georgescu ar fi fost admisă, s-ar fi ajuns în situația ca aceeași persoană care a încălcat procesul electoral anulat ar putea candida și, în situația în care ar fi aleasă în urma scrutinului, Curtea Constituțională ar fi pusă în situația de a invalida rezultatele sufragiului. De altfel, BEC nu a procedat în premieră astfel, cu ocaza respingerii unei candidaturi. Anul trecut, după ce, inițial, a înregistrat candidatura Dianei Șoșoacă, CCR a anulat decizia BEC. Șoșoacă și-a depus un nou dosar de candidatură, pe care, însă, Biroul Electoral Central a refuzat să-l înregistreze, motivând exact hotărârea CCR și faptul că este vorba despre același candidat respins definitiv. Această a doua decizie a BEC a fost contestată chiar de către Diana Șoșoacă la CCR, Curtea respingând acțiunea și dând dreptate deplină Biroului Electoral Central.
În decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din data de 9 martie 2025, toți cei cinci judecători desemnați de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cei doi reprezentanți ai Autorității Electorale permanente și trei din cei șapte reprezentanți ai partidelor politice parlamentare au concluzionat că, analizând jurisprudența Curții Constituționale în materia contenciosului electoral – adică Hotărârea CCR nr. 2 din 5 octombrie 2024, prin carea fost invalidată candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, „BEC ia act de faptul că, în exercitarea de către Curte a atribuțiilor exclusive de a «veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, respectiv de a-și stabili competența», instanța de contencios constituțional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru președintele României trebuie să îndeplinească condițiile «care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de președinte al României», și anume să respecte Constituția și să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care propunerile de candidați pentru alegerea președintelui României se depun la Biroul Electoral Central cu cel târziu 50 de zile înaintea alegerilor”.
BEC se referă, prin aceasta, la prevederile articolului 11 alineat 1 și 3 din Legea nr. 47/2992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, constatând că „deciziile și hotărârile CCR sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor”. Biroul Electoral Central subliniază că deciziile și hotărârile Curții fac parte din ordinea constituțională și sunt general obligatorii, „impunându-se erga omnes, așadar, și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea președintelui României, inclusiv BEC”.
S-ar fi putut ajunge, de data aceasta, la infirmarea rezultatelor alegerilor
Prin urmare, se mai arată în documentul citat, atât Legea fundamentală, cât și Curtea Constituțională, prin jurisprudența obligatorie și pentru Biroul Electoral Central, „au configurat cadrul axiologic de formă al candidaturii, precum și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului, în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida”. Iar acestea trebuie analizate, pe de o parte, „în cheia conformității lor cu cadrul constituțional general”, iar, pe de altă parte, „în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură a aduce sau nu atingere cadrului constituțional”.
Se mai arată, de asemenea, că, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întregul context al candidaturii, „există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să fie pusă în situația infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia”.
Citește pe Antena3.ro
În acest sens, Biroul Electoral Central a constatat că procesul electoral pentru alegerea președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar, prin Hotărârea nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral, dispunând reluarea în integralitate a acestuia.
Candidatura nu îndeplinește condițiile de legalitate
„Această hotărâre (de anulare a alegerilor prezidențiale din anul 2024 – n.red.) analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul Călin Georgescu a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept”, se precizează în decizia de invalidare a respingere a candidaturii lui Călin Georgescu.
În aceste condiții, arată BEC, statuările Curții Constituționale din cuprinsul Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, „statuări obligatorii și pentru Biroul Electoral Central”, conduc la concluzia că „în ceea ce privește candidatura domnului Călin Georgescu, aceasta nu îndeplinește condițiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația”.
În aceeași decizie, se mai subliniază că instanța de contencios constituțional a anulat alegerile prezidențiale din anul 2024 „ca urmare a conduitei candidatului Călin Georgescu de nerespectare a procedurilor electorale”. „CCR a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede în funcția de președinte al României”, conchide Biroul Electoral Central.
Nu s-a schimbat nimic în ceea ce-l privește pe Georgescu, după anularea alegerilor din 2024
În fapt, această decizie a BEC susține supremația Constituției și a deciziilor/ hotărârilor Curții Constituționale atunci când este vorba despre alegerile prezidențiale. Mai întâi, se invocă faptul că, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, s-a anulat o decizie a BEC de înregistrare a candidaturii Dianei Ivanovici Șoșoacă. Cu acel prilej, Curtea a stabilit condiții extinse de legalitate și de constituționalitate pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a accede în funcția de președinte al României. Diana Șoșoacă, prin atitudinile și declarațiile afișate, nu îndeplinește aceste condiții, conform hotărârii definitive și obligatorii a Curții Constituționale.
În al doilea rând, se arată că, prin Hotărârea nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut și a dispus reluarea, în integralitate, a procesului electoral. Cu alte cuvinte, alegerile din anul 2025 reprezintă același proces imposibil de finalizat din 2024, ceea ce Biroul Electoral Central constată că rezultă din această procedură de depunere și de înregistrare a candidaturilor.
În al treilea rând, se arată că alegerile au fost anulate pentru nerespectarea de către candidatul Călin Georgescu a condițiilor de legalitate, prin încălcarea legislației electorale, în speță a Legii nr. 37-/2004 privind alegerea președintelui României.
În cel de-al patrulea rând, se arată că, în prezent, același candidat, fără să se schimbe nimic din argumentația CCR – nu există vreo dovadă, decizie, hotărâre care să statueze neîncălcarea de către Georgescu a acelor prevederi legale -, dorește să participe, din nou, la alegerile prezidențiale. Ceea ce încalcă jurisprudența Curții Constituțională și, deci, Constituția.
În al cincilea rând, se face referire la faptul că deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, ele având putere numai pentru viitor, de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial al României. BEC subliniază că aceste dispoziții ale CCR sunt obligatorii și pentru această instituție, iar o altfel de decizie, alta decât de respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, ar echivala cu nerespectarea hotărârilor obligatorii ale Curții Constituționale.
Dosarul Dianei Șoșoacă a fost respins, ca inadmisibil, la BEC, după ce, inițial, fusese admis
Mai mulți specialiști în drept, dar și unii susținători ai lui Călin Georgescu sunt de părere că Biroul Electoral Central și-a depășit atribuțiile prevăzute strict de Legea nr. 370/2004, pentru că nu s-a rezumat strict la competența de a verifica îndeplinirea de către Călin Georgescu a condițiilor referitoare la vârsta de peste 35 de ani, la neexistența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare penală, la prezentarea listelor cu 200.000 de semnături din partea susținătorilor și la întocmirea completă a dosarului de candidatură.
De asemenea, se invocă faptul că numai Curtea Constituțională are dreptul, și doar în cazul unei eventuale contestații împotriva deciziei Biroului Electoral Central de înregistrare a candidaturii, să verifice, pe fond, îndeplinirea condițiilor de constituționalitate de către un candidat.
Ceea ce sugerează aceste voci este că s-a întâmplat un fapt fără precedent, însă nu este deloc fără precedent.
Diana Ivanovici Șoșoacă și-a depus, în luna octombrie a anului 2024, candidatura la alegerile prezidențiale. Prin Decizia nr. 218D din data de 3 octombrie 2024, Biroul Electoral Central a înregistrat atât candidatura, cât și semnul electoral.
La data de 4 octombrie 2024, această decizie a BEC a fost contestată la Curtea Constituțională de către două persoane fizice. Iar, prin Hotărârea nr. 2 din data de 5 octombrie 2024, CCR a admis contestațiile și a anulat decizia BEC, interzicându-i Dianei Șoșoacă să participe la alegerile pentru președintele României.
Noul dosar, considerat inadmisibil
În seara aceleiași zile, după comunicarea hotărârii Curții, Diana Șoșoacă s-a prezentat din nou la sediul Biroului Electoral Central, unde și-a depus un nou dosar de candidatură. Prin Decizia nr. 20D din data de 6 octombrie 2024, Biroul Electoral Central a hotărât să respingă ca inadmisibilă înregistrarea noului dosar de candidatură al Dianei Ivanovici Șoșoacă la alegerile prezidențiale din anul 2024.
BEC a reținut, printre altele, în această decizie că a luat în considerare că, în data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, a admis contestațiile formulate împotriva Deciziei BEC din 3 octombrie 2024 și a anulat această decizie. Biroul Electoral Central a observat, și atunci, că hotărârile CCR în această materie sunt definitive. Adică, același lucru constatat de BEC și în 9 martie 2025, în cazul lui Călin Georgescu. Iar, în aceste condiții, această nouă propunere de înregistrare a candidaturii lui Șoșoacă a fost respinsă ca inadmisibilă.
Cheia care arată și soluția în cazul lui Georgescu
De fapt, aceasta este cheia care poate oferi, în avans, un răspuns cu privire la ce se va întâmpla odată cu contestarea de către Călin Georgescu a deciziei BEC de respingere a candidaturii. La data de 6 octombrie 2024, Diana Șoșoacă a contestat la Curtea Constituțională noua decizie a Biroului Electoral Central. Iar, la data de 7 octombrie 2024, CCR a respins această contestație.
Ca motivație, judecătorii au precizat că Legea nr. 370/2004 prevede că, în cadrul atribuției privind îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi, înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către BEC se fac prin decizie.
CCR a scris, în acel document, că „legiuitorul a urmărit să delimiteze cele două tipuri de acte pe care le poate adopta Biroul Electoral Central, în funcție de atribuția pe care o realizează” și că „BEC a respins corect, ca inadmisibilă, înregistrarea noului dosar de candidatură, considerând că propunerea de candidatură (adică persoana Dianei Șoșoacă - n.red) și actele prevăzute de Legea 370/204 sunt aceleași cu cele depuse inițial, la data de 3 octombrie 2024, fără a avea caracter de noutate”.
Călin Georgescu a depus, ieri după-amiază, la CCR, contestația împotriva deciziei BEC de duminică, prin care i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale din anul 2025. Curtea trebuie să soluționeze această contestație până cel târziu mâine seară.
