Prigoana dezlănţuită de procurorii DNA împotriva celui mai puternic trust de media din România şi a acţionarilor principali a trecut linia roşie dincolo de care este atacată direct libertatea presei. Dosarul “RCS-RDS – ANTENE”, care reprezintă în esenţă un litigiu comercial, a luat, sub presiunea procurorilor, turnura unei acţiuni deliberate, premeditate în amănunt, de revanşă la ordinul lui Traian Băsescu pentru înfrângerile lui politice. Lipsa de probe care să susţină acuzaţia de şantaj, în jurul căreia se învârt ca titirezele scăpate de sub control procurorii, a fost relevată în mai multe rânduri de judecători. Instanţe în faţa cărora s-au prezentat procurorii DNA cu cereri de percheziţii extinse la sediile instituţiilor de presă din componenţa trustului media – Antena Group şi Jurnalul Naţional, au decis că nu există probe care să susţină acuzaţia de “şantaj”.
O dovadă în plus că braţul înarmat al Palatului Cotroceni loveşte cu sete şi ţintit în adversarii lui Băsescu Traian este şi acţiunea sintetizată de comunicatul DNA sub titlul “trimitere directori, acţionari instituţii media”. Lista celor trimişi în judecată pare dictată direct de Băsescu Traian, regăsindu-l aici pe Dan Voiculescu, “mogulul cel rău” aflat într-un conflict politic de notorietate cu preşedintele ilegitim, dar şi “gurile de tun” care l-au scos din minţi pe ocupantul de la Cotroceni. Aşa numea el Antena 3 şi Jurnalul Naţional, instituţii media care au dezvăluit constant efectele nocive ale băsismului, abuzurile fără limite ale procurorilor, corupţia şi proasta guvernare instaurate sub regimul Băsescu-Boc- Udrea-Macovei. Antena 3 şi Jurnalul Naţional, prin instituţia editoare, sunt târâte de astăzi într-un proces care nu are nici o legătură cu faptele invocate de DNA. Dictatura lui Băsescu nu mai are nici o limită, nici o reţinere în a aplica lovituri dure instituţiilor de presă pentru orientarea lor editorială potrivnică.
“Democraţia” lui Băsescu îşi arată chipul ei cel mai hâd, mai urât mirositor şi periculos: atacă prin haita unor procurori-slugi libertatea presei.
Dosarul “RCS&RDS – Antene”, trimis în judecată în “marş forţat”, scoate la iveală tot mai mult impasul în care au intrat procurorii DNA care merg pe pista şantajului. Căzând în capcana întinsă Parchetului Anticorupţie de Ioan Bendei, care a dorit să rezolve cu ajutorul DNA conflictul comercial mai vechi şi de notorietate dintre firma RCS&RDS – unde este administrator – şi Grupul Media Intact, procurorii au dat curs plângerii acestuia că este ameninţat de Sorin Alexandrescu. Burduşit cu tehnici de ascultare şi înregistrare, “vătămatul” Bendei a încercat pe parcursul discuţiilor avute cu directorul general al Antena Grup să “forţeze” ameninţări din partea acestuia. Cu bomba în cârcă (contractul dintre RCS&RDS şi firma lui Mitică Dragomir, aflat în investigare), Bendei a dorit să paseze rucsacul cu explozibil în ograda Antenei.
Consideraţiile pe care le-am făcut recent asupra cazului rămân valabile: “Strategia a convenit de minune în interiorul DNA, care a şi «văzut» un mare dosar de corupţie, în care urmau să fie anchetate persoanele-cheie din Antene, inclusiv cei care conduc politica editorială. Tema dosarului politic miroase de la o poştă, numai că procurorii au ales să spargă zidul cu capul! Marea problemă a procurorului Bendeac Iuliana din DNA a fost însă lipsa probelor. Din înregistrările «stoarse» din telefonul lui Bendei, doamna Bendeac (ciudată asemănare de nume!) Ca atare, fără probe, se prezintă la Judecătoria Sectorului 5, Bucureşti, în 28 mai 2013, cu solicitarea unor percheziţii la sediile Intact Media Group şi Intact Publishing (compania care editează Jurnalul Naţional). Procurorul DNA a cerut ca percheziţia să fie extinsă ca valabilitate pe durata a 5 (cinci) zile. Erau vizate birourile conducerilor celor două societăţi, precum şi dependinţele, care în condiţiile de birou deschis cuprind practic integral spaţiile redacţionale. Este o premieră în România cererea de percheziţie extinsă în două firme cu activitate de media, şi pe durata de 120 de ore! Judecătorii, analizând cererea procurorului Bendeac, au hotărât că nu sunt motive şi probe care să o susţină, respingând cererea absurdă a DNA.
Cererile de percheziţionare a sediilor Intact, care găzduiesc cel mai puternic trust de presă din România, au fost judecate în şedinţă în Camera de Consiliu la 28 mai 2013. Deliberările din instanţă au relevat lipsa de temei a cererilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie exprimate de procurorul Iuliana Bendeac.
Formulările instanţei sunt foarte clare:
Examinând actele dosarului de urmărire penală, instanţa reţine că prin încheierile din 22.04.2013 şi 23.04.2013 în dosarele nr. 840/302/2013 şi nr. 8578/302/2013, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a respins ca neîntemeiate cererile de efectuare de percheziţii domiciliare la adresele din localitatea Otopeni, Str. Radarului nr. 9, locuinţa învinuitului Alexandrescu Sorin, şi Str. Gârlei nr. 1B, Sector 1 – biroul acestuia din cadrul sediului Trustului Intact Group, pentru nerespectarea criteriilor de competenţă şi apreciind că la acel moment procesual nu existau date şi indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de şantaj prevăzute de art. 194 alin 1 şi 2 C. pen raportat la art. 13 ind. din Legea 78/2008 pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul Alexandrescu Sorin, director general al Antena TV Group.
Sub aspectul materialului probator administrat în legătură cu infracţiunea de şantaj prev. de art. 194 alin. 2 C. pen, rap la art. 13 din Legea nr. 78/2000 reţinută în sarcina învinuitului Alexandrescu Sorin, Instanţa apreciază că la acest moment procesual, materialul probator administrat nu conturează date sau indicii concludente cu privire la săvârşirea acesteia.
Instanţa are în vedere proceseleverbale de transcriere a interceptărilor existente la dosar, care ilustrează faptul că învinuitul intenţionează să emită adrese către societăţile contractante pentru a primi un răspuns oficial cu privire la acest document – RCS&RDS răspunzând la solicitarea Intact Publishing Jurnalul Naţional prin adresa nr. 14437 din 15.05.2013, să sesizeze autorităţile cu privire la acest contract, îi sugerează părţii vătămate că poate solicita un drept la replică şi îi propune să încheie un contract de retransmisie prin intermediul avocaţilor, stingând în acest fel litigiul dintre părţi.
În acelaşi sens, Instanţa observă că alături de procesele-verbale sus-menţionate, nici o altă probă constând în declaraţiile părţii vătămate şi ale unui martor nu denotă indicii din care să rezulte că învinuitul Alexandrescu Sorin ar fi constrâns-o pe partea vătămată, prin violenţă sau ameninţare cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru unul sau pentru altul, la o acţiune sau omisiune, în vederea obţinerii unui folos injust.
În aceste condiţii, nu sunt dovedite utilitatea şi necesitatea efectuării unei percheziţii, în situaţia în care nu există nici o dovadă a refuzului învinuitului de a pune la dispoziţia organelor de urmărire penală înscrisurile vizate, acestea putând fi dispuse în original, în temeiul art. 97 C. pr. Pen., sau obţinute de la societăţile contractante, prin comunicarea unor copii conform cu originalul, precum şi după actele conexe.
Aceleaşi argumente sunt valabile şi în cea ce priveşte solicitarea de percheziţii domiciliare la sediul birourilor numiţilor VOICULESCU CAMELIA – preşedinte al Intact Media Group, LOGOFATU ZAHARIA (asistent), VOICULESCU DAN – preşedinte al Fundaţiei «Dan Voiculescu», POPA ALEXANDRU – vicepreşedinte Relaţii Publice Intact Media Group, şi MATIESCU DAN – director general al Intact Publishing SRL. Cu privire la acest aspect, din referatul organelor de urmărire penală rezultă că la data de 28.05.2013 s-a început urmărirea penală «in rem», pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin 2 C. pen şi art. 13 din Legea nr. 78/2000, cadrul procesual creat fiind insuficient pentru autorizarea unei percheziţii domiciliare şi materialul probator referitor la aceste persoane, constând în procese-verbale de transcripturi şi Note, nu reflectă indicii din care să rezulte săvârşirea faptei menţionate. Drept urmare, în temeiul art. 100 alin. 3,4 C. pp. VA RESPINGE CA NEÎNTEMEIATĂCEREREA PARCHETULUI DE PE LĂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE.”