3,5 milioane de gospodării, prea sărace ca să aprindă lumina: Sărăcia energetică, mod de viață în România

Eficiența energetică scăzută a clădirilor este un factor-cheie al sărăciei energetice. Gospodăriile cele mai expuse formelor severe de sărăcie energetică trăiesc în locuințe construite din materiale precum lemnul și paianta, arată datele din Raportul Anual 2024 publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). 

Analiza subliniază legătura directă dintre tipul de construcție și diversele manifestări ale sărăciei energetice. Potrivit datelor, aproape 40% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă locuiesc în case din lemn și peste o treime dintre cele care se încadrează sub pragul critic al sărăciei energetice locuiesc în case din paiantă. De la 1 iulie, când se elimină plafonarea tarifelor la energia electrică, situația financiară a peste 3,5 milioane de gospodării va avea de suferit. În plus, Guvernul a anunțat că va majora TVA-ul pentru lemnele de foc de la 5% la 9%, măsură care va duce la creșterea sărăciei energetice a acestora, în lipsa unor măsuri de protecție a persoanelor vulnerabile. Deocamdată statul a pregătit un plan pentru sprijinirea persoanelor cu venituri mici odată cu liberalizarea prețului la energia electrică, dar totul este acum în ceață, după ce noul ministrul al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, cu ocazia audierii sale în Parlament, că își dorește continuarea, pentru moment, a schemei de plafonare a tarifelor. 

Potrivit raportului citat, peste 85% dintre aceste locuințe sunt amplasate în mediul rural, acolo unde practicile de construcție și lipsa reglementărilor contribuie la perpetuarea vulnerabilității energetice.

Pentru măsurarea sărăciei energetice sunt utilizați patru indicatori convenționali principali, iar analiza ORSE se bazează pe datele din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF 2023) realizată de Institutul Național de Statistică:

• indicatorul „10%” (gospodăriile care alocă peste 10% din venit pentru energie);

• indicatorul M/2 (cel mai sever indicator - consum sub mediana națională, din lipsă de resurse);

  Citește pe Antena3.ro

  

  Un fost taximetrist, care a trăit toată viața cu chirie într-o garsonieră, a câștigat la tombolă o vilă de 4,6 milioane €

• LIHC (căderea sub pragul de sărăcie după plata energiei);

• 2M (supraconsum din ineficiență energetică).

Un consum ineficient, determinat de izolația termică precară, sisteme de încălzire vechi sau echipamente inadecvate, duce la facturi mari și la imposibilitatea asigurării unui confort minim. În plus, lipsa accesului la surse de energie sigure și accesibile din motive geografice sau financiare accentuează vulnerabilitatea. De cele mai multe ori, gospodăriile afectate se confruntă simultan cu mai mulți factori de risc, ceea ce impune intervenții complexe, adaptate fiecărui caz în parte.

„Calitatea locuirii și materialele din care sunt construite casele joacă un rol esențial în riscul de sărăcie energetică. Politicile publice trebuie să vizeze în mod direct reabilitarea acestor locuințe, prin fonduri dedicate și programe de eficientizare adaptate mediului rural. Este, desigur, necesară o abordare țintită pentru a înțelege nevoile fiecărui caz în parte. Rolul administrațiilor publice locale sub coordonarea ghișeelor unice este fundamental”.

Anca Sinea, coordonator ORSE.

Ineficiența energetică nu e doar rurală

Deși formele extreme de sărăcie energetică predomină în zonele rurale, nici mediul urban nu este scutit de riscuri. Dintre gospodăriile care se confruntă cu un consum ridicat de energie și un efort financiar crescut pentru acoperirea facturilor, multe trăiesc în locuințe construite din plăci de beton, cărămidă sau BCA, prezente mai ales în orașe.

Astfel, mai mult de o treime dintre gospodăriile care alocă peste 10% din venit pentru costurile cu energia locuiesc în clădiri construite din piatră, cărămidă, BCA. În același tip de clădiri se află aproape un sfert dintre gospodăriile care înregistrează un consum ridicat de energie, peste dublul medianei naționale (indicator 2M). În același timp, aproape două din zece (19,3%) gospodării care înregistrează supraconsum trăiesc în locuințe construite din beton prefabricat.

În ceea ce privește gospodăriile care cad sub pragul de sărăcie după plata energiei (indicator LIHC), cele mai expuse sunt cele care locuiesc în case din paiantă sau materiale similare (18,7%).

Trebuie modernizat fondul locativ

Aceste date reflectă faptul că sărăcia energetică este strâns legată de starea locuințelor, de eficiența energetică a acestora, de veniturile gospodăriilor, mediul de rezidență și alți factori individuali, pentru care este nevoie de date granulare și complexe. Este nevoie de măsuri integrate care să vizeze nu doar ajutoare financiare, ci și modernizarea fondului locativ, în special în zonele vulnerabile, atrage atenția raportul. „Calitatea locuinței este, așa cum ne indică datele, o cauză importantă a sărăciei energetice. O proiectare a politicilor publice doar pe criterii sociale este nu doar insuficientă, ci și incorectă. O abordare eficientă înseamnă intervenții acolo unde riscurile sunt cele mai ridicate. Recomandarea noastră este ca măsurile de remediere (eficiență energetică, energie sustenabilă) să pună accentul pe accesul la resurse în comunități - în mediul rural și în zonele urbane mici, unde aceste probleme sunt cele mai vizibile, dar unde, până acum, măsurile au fost cele mai puține”, potrivit Ancăi Sinea.

Cum vor fi ajutate persoanele vulnerabile la creșterea facturilor la electricitate

Facturile la energie electrică vor crește începând cu data de 1 iulie, când prețul nu va mai fi plafonat. Majoritatea furnizorilor de energie oferă după această dată tarife între 1,45 și 1,55 de lei/kWh, cum mult peste ce se plătește astăzi. Pentru un consum de până la 100 kWh lunar, prețul până la 30 iunie este plafonat la 0,68 de lei/kWh, cu TVA inclus, pentru un consum între 100 și 255 kWh este plafonat la 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, iar pentru consumul ce depășește 255 kWh lunar, prețul este plafonat la 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus. Pentru a sprijini persoanele cu venituri mici să facă față acestei scumpiri, Ministerul Muncii a pregătit un plan pentru ajutorarea acestora. Sprijinul care va fi acordat consumatorilor casnici de energie electrică va fi doar pentru un singur punct de consum și el va fi de circa 36-72 de lei/destinatar, dar suma finală va fi stabilită în ordonanța de urgență pe care Guvernul ar trebui să o adopte în câteva zile. Aceasta se va acorda sub forma tichetelor de valoare. Pot beneficia de sprijinul acordat de stat doar anumite categorii de persoane:

• persoanele singure cu venit net lunar sub 2.574 de lei;

• familiile cu venit net/membru de până la 1.784 de lei;

• persoanele cu handicap mediu sau grav, cu venituri de până la 3.641 de lei;

• familii cu cel puțin trei copii sau familii monoparentale, cu venit net/membru sub 2.460 de lei;

• persoanele cu mobilitate redusă sau care folosesc aparatură medicală esențială.

Pentru a beneficia de acest sprijin financiar este nevoie ca doritorii să aibă domiciliul în România și să facă dovada că locuiesc în țară.

Important de menționat este faptul că solicitările pentru primirea sprijinului financiar se fac exclusiv online, prin aplicația EPIDIS, iar beneficiarii care nu au acces la internet vor fi sprijiniți de salariații primăriilor de domiciliu, reprezentanții Companiei Naționale Poșta Română sau furnizorii de electricitate. Pentru a beneficia de ajutorul financiar de la stat, persoanele eligibile trebuie să depună cererile în cel mai scurt timp, înainte de data de 1 iulie. După stabilirea sumei care va fi acordată ca sprijin, tichetele vor fi distribuite și valorificate prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română. Ele nu vor ajunge la beneficiari, ci vor intra direct în conturile furnizorilor de energie electrică. Potrivit estimărilor oficiale, circa 3,5 milioane de gospodării ar urma să primească vouchere pentru plata facturilor la energia electrică.

Ce spune noul ministru al Energiei

Bogdan Ivan a declarat presei, după audieri, că „se calculează” cum ar putea fi prelungită actuala schemă de prețuri plafonate, astfel încât, înainte de liberalizare, să poată fi în vigoare legislația prin care clienții vulnerabili vor primi bani de la stat pentru plata unei părți din factura la energie. În opinia sa, trebuie găsită o soluție pentru a nu ajunge în conflict cu UE, care ar putea declanșa un infringement pe această temă împotriva țării noastre, adică identificat un mecanism simplu pentru ca oamenii pentru care o creștere de factură de 30 de lei înseamnă „mult” să poată primi ajutorul de la stat. „Este o discuție dacă mecanismul propus inițial de un voucher care să fie acordat în baza venitului persoanelor din gospodărie, care a propus ca persoanele singure să aibă sub 2.500 de lei și unde sunt mai multe persoane într-o locuință să fie mecanism pentru venituri până la 1.700 de lei. Plecând de la această premisă, se face un calcul dacă vorbim de o alocare bugetară pentru un voucher de 72 sau 36 de lei și e o decizie care va trebui luată la nivel guvernamental. E o decizie care depinde mult de Ministerul Finanțelor și de cum vom face operațional acest mecanism. (…) Urmează o discuție foarte aplicată pe care să o am și cu domnul premier Bolojan și cu ministrul de Finanțe asupra alocării bugetare”, a declarat noul ministru.

Soluții recomandate de ORSE

- Program național de reabilitare termică: Implementarea unui program național care să sprijine reabilitarea termică a locuințelor din mediul rural, inclusiv izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor și modernizarea sistemelor de încălzire.

- Audituri energetice gratuite: Oferirea de audituri energetice gratuite pentru gospodăriile rurale pentru a identifica oportunitățile de economisire a energiei și a recomanda măsuri de eficiență energetică.

Credite cu dobândă redusă: Oferirea de credite cu dobândă redusă pentru investiții în proiecte de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă.

- Facilități fiscale: Reduceri de taxe și impozite pentru gospodăriile și afacerile din mediul rural care investesc în tehnologii de energie curată și reabilitarea termică a clădirilor.

- Sprijin pentru adoptarea energiei regenerabile și dezvoltarea comunităților de energie: Subvenționarea sau cofinanțarea instalării de panouri fotovoltaice și alte surse regenerabile, cu prioritate pentru gospodăriile vulnerabile și izolate, precum și crearea unui cadru simplificat și a unor scheme de sprijin pentru înființarea comunităților energetice locale, care să permită producerea și partajarea energiei curate la nivelul satelor și comunelor.

- Campanii de informare: Lansarea de campanii naționale de informare pentru a educa populația rurală despre beneficiile și metodele de utilizare a surselor de energie regenerabilă și a măsurilor de eficiență energetică.

- Programe de formare profesională: Dezvoltarea de programe de formare profesională pentru a crea o forță de muncă calificată în instalarea și întreținerea sistemelor de energie regenerabilă.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹