Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La zece ani Lajos se plictisea de moarte, ca n-avea cu cine discuta psihologie. Cara cu el la ore tomuri intregi de tratate psiho-pedagogice, se punea in ultima banca si sorbea fiecare rand. In vremea asta, colegii lui silabiseau povesti ori invatau sa recunoasca la tabla un subiect si-un predicat. Cand l-au vazut ca el, o mana de om, slabanog si firav, a venit sa le mai ceara si manuale de anatomie, bibliotecarele i-au spus ca trebuie sa fie dus cu capul. Altfel, cum se poate sa citeasca cot la cot cu profesorii tocmai el, 'orfanul' clasei, aruncat de parinti intr-o casa de copii? Si mai ales, de unde stia Lajos sa se exprime asa corect, articuland frumos cuvintele, de ziceai ca-i pui de lingvist, el, cel mai sarac si mai flamand copil din clasa? Caci in centrul de plasament unde locuia, aproape zilnic chiar asta se intampla: orfanii cei mari il tocau cu pumnii sa-i ia mancarea.
'Imi doream sa fiu adoptat, dar nu eram suficient de frumos'
'Imi doream sa fiu adoptat, dar nu eram suficient de frumos pentru asta. Cuplurile cautau copii frumosi, docili si sanatosi', ne povesteste Lajos Kristof. Or, el era mititel si negricios, cu o fata de soricel boem si cu o ureche mai mare decat cealalta. Nici botezat nu fusese, ca maica-sa, cand il lasase, uitase amanuntul asta. Cine sa-l ia asa? Tarziu de tot l-a botezat cineva, abia pe la 14 ani.
Ba era si cam salbatic, in clasa intai refuza sa mearga la scoala. Cadrele de la centru au zis ca-i inapoiat si trebuie dat la o scoala speciala. L-a salvat educatorul lui, amenintand ca daca-l trimit acolo, el isi da demisia. La 13 ani, dupa ce mestecase deja zeci de carti de psihologie, Lajos stia bine - se va face psiholog!
Dar mintea lui de adolescent se misca prea iute; ce sa faca el sa nu se plictiseasca? S-a apucat de scris poezie, a scos o carte, a luat niste premii, a facut voluntariat, s-a angajat ziarist si, dupa ce toate astea au trecut, iar l-a luat plictisul. Si uite asa a intrat in cunoscuta asociatie IRSCA Gifted Education, doar cu un CV si cu promisiunea: 'Vreau sa va fac o revista'. Le-a facut si revista, apoi l-au numit 'Ambasadorul copiilor cu potential inalt, aflati in risc social major'. A facut istorie, caci a fost prima data cand un tanar dintr-un centru de plasament s-a adresat institutiilor statului, in numele unei intregi generatii de copii. Si-a inceput scrisoarea asa cu: 'Priviti-ma ca pe un succes story al vremii noastre dintre Carpati'.
Academia Inteligentelor Multiple de la Fagaras. Visand la premiul Nobel
Acum, Lajos are 26 de ani si consiliaza copii supradotati la IRSCA Gifted Education, ca director al unui departament. Se pregateste pentru o meserie unica in Romania: 'antrenor' de genii. Singurul roman care si-a facut o cariera din asta este profesorul Florian Colceag, presedintele IRSCA. Lajos este acum masterand si vrea sa faca doctoratul. Nu are casa; inca locuieste la un centru de tranzit din Targu Mures – sta intr-o camara si viseaza ca intr-o zi sa ia premiul Nobel pentru pace. In CV-ul sau scrie: 'Excelente aptitudini de comunicare empatica cu copiii dotati artistic si spiritual'.
'Avem pe lista de asteptare 500 de copii supradotati care trebuie evaluati. Eu fac interviuri cu ei ca sa-mi dau seama ce varsta mentala au. Daca societatea ii respinge, catalogandu-i ciudati, pe urma exista sansa ca ei sa se rateze si sa respinga orice. In lume, Romania este pe locul 3 sau 4 la supradotati, insa unul din doi se pierd', ne explica. Ei bine, aici intervine el. De pilda, acum se bate sa obtina sponsorizari pentru Academia Inteligentelor Multiple, tabara de supradotati de la Fagaras. Aici, copiii vor face cursuri speciale (de creativitate, sau chiar de filosofie, psihologie, antreprenoriat si multe altele) care sa le dezvolte potentialul si sa-i invete cum sa discute si ce sa le ceara profesorilor, la scoala.
'Supradotatii sunt o categorie rara, aparte. Asa cum autistii sau cei cu dizabilitati sunt persoane cu nevoi speciale, la fel si supradotatii – au nevoie de de mentoring sau de programe de accelerare. Deja avem in Mures doua interventii de a ajuta copiii sa faca doua clase intr-una', spune Lajos.
Dar sa rezolve toate astea el munceste uneori si 20 de ore pe zi, e de neoprit. 'Ei, nu-i mare lucru, ma tin treaz ideile', surade. In primul sau email catre noi, a semnat: 'Neobosit'.
'Copilul meu e in clasa intai si vrea la Harvard. Ce sa ma fac cu el?'
De fapt, visul cel mare al lui Lajos este sa schimbe lumea in bine, ne spune profesorul Colceag, mentorul sau. Si n-o sa fie dezamagit? Ba n-o sa aiba nici o dezamagire, ne raspunde, ca un pic de bine daca aduce, ala o sa cantareasca mult. Profesorul are 60 de ani si pana acum i-au trecut prin mana mai bine de 1.000 de supradotati. Ii miroase imediat cum ii vede. Il suna profesori si parinti, intrebandu-l: 'Cum sa-mi ajut copilul sa-si dezvolte calitatile? E cu mult mai destept decat colegii lui si pare un ciudat'. Sau: 'E in clasa intai si vrea la Harvard. Ce sa ma fac cu el?'. Atunci, profesorul ii sfatuieste pe parinti unde sa dea copilul mai departe.
Pe geniali ii intalnesti peste tot – si in familii superbogate si la coada vacii. Bogatii isi duc copiii la psiholog, de frica sa nu fie bolnavi la cap, iar saracii stau nemancati, sa stranga bani de cursuri. Alte cazuri de-ale profesorului te lasa mut de-a binelea: baietelul care proiecteaza nave spatiale de la sase ani, sau fetita care, la cinci ani facea matematica de-a saptea. Apoi, marele specialist in IT care n-a facut nici macar liceul, micul filosof care studiaza medicina sau informaticianul nascut din parinti balerini.
Cate genii avem, insa, in Romania, nimeni nu stie. Cert este ca majoritatea parasesc tara, dar asta n-ar fi chiar rau, crede profesorul: “Ei ajung exact acolo unde trebuie caci de la trei ani stiu deja ce vor sa faca. Au o misiune, nu sunt facuti pentru ei insisi, nu apartin unui singur popor, ci umanitatii. Nu trebuie sa ne plangem ca pleaca. Noi traim inca in epoca lui Caragiale, nu am depasit momentul, n-am invatat sa ne oferim sanse, ne-am tinut de picioare unii pe altii, iar lacomia ne-a omorat. Vedeti, majoritatea populatiei e in deriva, dar copiii acestia nu sunt'.
Profesorul Colceag: Romania are din ce in ce mai multe genii
70 – 80% dintre toti copiii lumii se nasc cu abilitati inalte, arata studiile. Jumatate din ei, insa, se pierd pe drum si devin nerealizati social ori fiindca n-au incredere sa lupte, ori fiindca nu-i incurajeaza nimeni.
'Eu sunt intr-o continua mirare caci vad ca avem in Romania mai multe genii decat in urma cu zece ani. Din ce in ce mai des aud cuvantul excelenta. Si in lume exista o masa din ce in ce mai mare de copii supradotati. Aceasta, procentual vorbind, este de o mie de ori mai mare decat ar fi normal. Copiii acestia au un nivel inalt de constienta si pot intelege teorii profunde. Noi, ceilalti, avem acum asteptari negative si determinam, astfel, evenimente negative. Ei bine, ei sunt inovatori ai sistemului si nu-i intereseaza mizeriile si mica barfa', ne explica Florian Colceag.
Culmea, dar cele mai multe genii s-ar naste exact in perioadele de haos, crede el. De ce? “Fiindca nuferii cresc in lacurile cu mal', zambeste. De fapt, fiindca “asta e reactia normala a metabolismului social. Haosul se rezolva cu oameni creativi, nu cu cei plati. Cu cei plini de initiativa, nu cu cei lipsiti de curaj'.
Genialii Romaniei, copiii intelepti care cauta solutii
'Incepe sa apara nevoia de excelenta. Aceasta este o schimbare normala, caci societatea are patru cicluri: primul cand oamenii sunt harnici si strangatori, al doilea cand sunt hedonisti, al treilea cand sunt razboinici (adica acum, cand toata lumea se bate cu toata lumea) si al patrulea, cand oamenii devin mai intelepti si cauta solutii de iesire. Este, de fapt, o necesitate sociala de gasire a solutiilor. Dupa toate acestea, ciclul se reia' – Florian Colceag, profesor
Citește pe Antena3.ro
