Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea cere Curții de Apel București suspendarea executării Hotărârii Guvernului României nr. 394, din 19 mai 2020, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național, precum și a măsurilor care se aplică pe durata acestei stări, prevăzute în cele trei anexe ale actului normativ. Gheorghe Piperea a postat pe site-ul casei sale de avocatură și un model al acțiunii de suspendare a acestui HG, pentru ca orice cetățean să îl poată utiliza în vederea deschiderii unor procese similare. Conform motivelor invocate în acțiunea exercitată în Contencios Administrativ, în cuprinsul acestor anexe sunt reglementate nelegal și neconstituțional o serie de restricții ale drepturilor omului și libertăților fundamentale garantate prin Constituție Piperea arată că sunt încălcate dreptul la educație, întrucât accesul elevilor și studenților în unitățile de învățământ este interzis, fiind puse în pericol chiar examenele de absolvire (evaluare națională, bacalaureat, sesiune), ori de acces în învățământ și dreptul la îngrijirea sănătății sau chiar dreptul la viață, întrucât este restrâns temporar accesul pacienților care nu sunt afectați de COVID-19 în spitale sau la diferite proceduri medicale.
Autorul acțiunii arată că „libertățile se sugrumă treptat, pas cu pas (după cum se intitulează și cartea, tradusă în chineză, a unui anumit domn președinte), iar statul de drept se aneantizează în doze mici, greu de perceput. Dacă nu prinzi de veste, ca în sindromul broaștei fierte, nu mai înțelegi că ești fiert și de ce”.
Discriminarea pacienților non-COVID
Astfel, se arată în acțiunea înaintată Curții de Apel București, „pacienților cu boli cronice, pacienților cu boli acute pentru care urgența este evidentă, precum și pacienților care necesită proceduri medicale complexe, care nu pot fi efectuate decât în spital (dializă, chimio sau radioterapie, recuperare funcțională prin fizioterapie, naștere, asistență etc.) li se refuză temporar accesul în spitalele «dedicate» infecției cu COVID-19, infecție care este tratată cu prioritate chiar și în situația în care cei afectați sunt asimptomatici”.
Avocatul Gheorghe Piperea susține, de asemenea, că, întrucât tot efortul din sistemul medical se concentrează pentru combaterea infecției cu COVID-19, „care a afectat maximum 15.000 de persoane”, accesul tuturor celorlalți pacienți la medicamente gratuite sau compensate este limitat, „cu consecințe grave în privința stării de sănătate a fiecăruia dintre aceștia”.
Citește pe Antena3.ro
Masca, la intrarea în magazine
Nu doar acest lucru este invocat în acțiunea prin care se solicită instanței suspendarea executării Hotărârii de Guvern prin care a fost instituită starea de alertă. Un punct extrem de controversat, mult discutat în spațiul public, este măsura instituită de Executivul Orban la articolul 1, punctul 1, din Anexa nr. 2 a acestui act normativ. Este vorba despre faptul că „în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătății și al ministrului Afacerilor Interne”. Avocatul Piperea arată că aceasta nu este o măsură reală de protecție și reprezintă, în realitate, un pericol de îmbolnăvire, respectiv o agravare a stării de sănătate pentru persoanele care suferă de afecțiuni respiratorii, care au dificutăți de respirare chiar și în condiții normale”.
Conform documentului ajuns pe masa judecătorilor Curții de Apel București, persoanele care suferă de astfel de probleme de sănătate nu vor putea să intre în supermarketuri, în mijloacele de transport în comun, în școli și universități. De asemenea, nu vor avea nici măcar accesul la un proces, deoarece nu vor putea intra nici în instanțele de judecată, așa cum nu vor putea, conform Hotărârii de Guvern prin care a fost instituită starea de alertă, să pătrundă în nicio altă instituție publică sau privată.
Problema scanării temperaturii de către personal neautorizat
O altă problemă atinsă în actul de sesizare a instanței privește o chestiune poate și mai controversată decât aceea a purtării măștilor de protecție. Este vorba despre „triajul epidemiologic”, constând în luarea temperaturii corporale la intrarea în spațiile închise. Gheorghe Piperea consideră că această măsură instituită de Guvern aduce atingere dispozițiilor articolului 14 din Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului, „întrucât o procedură medicală trebuie efectuată de un cadru medical și doar cu consimțământul informat al pacientului”. În aceste condiții, se arată în sesizare, din perspectiva principiului proporționalității, prevăzut de articolul 53 din Constituție, „triajul epidemiologic nu este doar o restrângere disproporționată a drepturilor și libertăților, ci chiar o măsură inutilă și ilogică, întrucât temperatura corporală comportă fluctuații în funcție de diverși factori, cum ar fi expunerea la o temperatură ridicată, dereglări hormonale, diverse probleme de sănătate, stări emotive, ceea ce înseamnă că scanarea termică a persoanei nu garantează sub nicio formă prevenirea și combaterea virusului COVID-19”.
Avocatul Gheorghe Piperea precizează că, în plus, „analiza și diagnosticul privind infectarea cu virusul COVID-19 se realizează de către medici, în context clinic, prin coroborare cu alte simptomatologii, și nicidecum de către reprezentanți ai entităților publice sau private, așa cum prevede actul normativ atacat”. Acesta mai scrie că „inutilitatea măsurii rezidă și din faptul că, în lipsa unui text legal care să prevadă obligativitatea omologării aparatelor de măsurare a temperaturii corporale și, totodată, a unui personal medical care să efectueze această operațiune, poate conduce la situații în care temperatura este măsurată eronat. Ipoteză în care fie persoana va fi în mod greșit izgonită din spațiul închis, fie va fi lăsată în mod greșit să pătrundă în spațiul închis”.
„Nu a fost declarată epidemie în România”
O chestiune extrem de importantă pe care o aduce avocatul Gheorghe Piperea la cunoștința judecătorilor de la Curtea de Apel București este aceea că Hotărârea de Guvern nu a fost adoptată pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor, deoarece „în România nu există niciun act normativ prin care să se fi declarat oficial starea de epidemie la nivel național”.
Practic, ultimul ordin al ministrului Sănătății prin care a fost declarată epidemie la nivel național, a fost emis, în anul 2019, de către ex-ministrul Sorina Pintea. În 2020 nu există, până la acest moment, niciun astfel de ordin, semnat nici de Victor Costache, nici de Nelu Tătaru. Ca atare, spune Gheorghe Piperea, „nu se poate considera că această Hotărâre de Guvern a fost adoptată pentru a înlătura consecințele unei epidemii”. Nu în utimul rând, acțiunea formulată face referire la neconstituționalitatea acestei Hotărâri de Guvern și din perspectiva neconstituționalității Legii nr. 55/2020.
Președintele, ministrul de Interne și Parlamentul, chemați în judecată pentru lipsire ilegală de libertate
Restricțiile aduse unor drepturi și libertăți, operate prin Hotărârea de Guvern prin care a fost instituită starea de alertă nu sunt singurele astfel de măsuri atacate în instanță. Europarlamentarul Cristian Terheș i-a acționat în judecată pe președintele României, Klaus Iohannis, pe ministrul de Interne, Marcel Vela, și Parlamentul pentru încălcarea dreptului la libertate individuală pe durata stării de urgență, care a funcționat din luna martie, până în 15 mai 2020.
Terheș anunţă că, printr-o acțiune civilă a înaintat o cerere de „habeas corpus”, solicitând instanței să dispună punerea sa în libertate de îndată din starea manifest ilegală de detenție administrativă în locuința în care a fost plasat în timpul stării de urgență”. Eurodeputatul solicită judecătorilor „să dispună că am dreptul să părăsesc locuința oricând, pentru orice motive, fără a prezenta vreun document justificativ și fără a risca vreo sancțiune”, precum și „să dispună că sentința este imediat executorie”. Acțiunea contra sus-numiților pârați a fost depusă la Tribunalul București în perioada stării de urgență și înregistrată de instanță pe data de 8 mai. Până în present, cauza nu are termen de judecată.
Cu privire la starea de fapt din acțiunea înaintată, europarlamentarul Terheș arată că „prin actul pârâților Ministrul Afacerilor Interne și Primul-Ministru al Guvernului României, aplicabil în baza actelor pârâților Președintele României, Primul-Ministru al Guvernului României și Parlamentul României, reclamantul a fost, este și va fi în stare de privare de libertate, în detenție administrativă în locuință, pe care, împotriva voinței sale, nu o poate părăsi decât în situații excepționale, sub sancțiunea unor amenzi contravenționale în cuantum extrem de mare, începând cu data de 24.03.2020 și până în data de 14.05.2020 inclusiv”. Acesta precizează că interdicția părăsirii locuinței sau gospodăriei, prin spațiul extrem de limitat, prin durata, prin modalitățile de control și sancțiune nu este o simplă limitare a libertății de circulație, ci este o limitare a dreptului la libertate individuală, consacrat de art. 23 din Constituție și de art. 5 din Convenția europeană a drepturilor omului. Acțiunea, redactată cu sprijinul avocatului Corneliu Liviu Popescu, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în acest sens, arată că o asemenea măsura reprezentintă o limitare a dreptului la libertate și la siguranță și atrăgând aplicabilitatea art. 5 din Convenție. „Ca măsură în sine (nu vorbim de scopul ei, ci doar de existența ei), interdictția părăsirii locuinței sau a gospodariei este o limitare similară arestului la domiciliu”, arată Cristian Terheș.
Ordinul „măștii”, la cinci zile după impunerea obligației
În timp ce plenul reunit al Senatului și al Camerei Deputaților se pregătea să dezbată Hotărârea de Guvern prin care este instituită starea de alertă, miniștrii Sănătății și de Interne au emis Ordinul comun privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, dar și a triajului epidemiologic. Conform acestui Ordin, masca de protecție este obligatorie în spațiile publice închise, în magazine, în mijloacele de transport în comun, precum și la locul de muncă, existând câteva excepții. Dacă angajatul este singur în birou sau dacă se află la minimum 2 metri de alte persoane, dacă persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, dacă desfășoară activități fizice intense, prezentatorii TV și invitații acestora (cu o distanță de trei metri între ei), vorbitorii în public, elevii și studenții în timpul orelor de curs – cu distanțarea corespunzătoare, dar și în cazul copiilor cu vârstă mai mică de 5 ani, nu se poartă mască.
În schimb, în ceea ce privește obligativitatea măsurării temperaturii corporale la accesul în magazine și alte spații publice, aceasta nu comportă niciun fel de excepții și nici nu se instituie obligativitatea prelevării acestor probe medicale de către personal specializat în medicină sau omologarea termomentrelor folosite.
Starea de alertă, votată de Parlament
Starea de alertă, instituită prin HG nr. 329 din 19 mai 2020, a fost adoptată, în ședința de plen reunit a Parlamentului, cu 372 voturi pentru, 37 voturi împotrivă și 6 abțineri. Doi parlamentari au refuzat să voteze. Singurele partide care nu au acordat votul pentru forma propusă de Executiv au fost Pro România și ALDE.
Anterior, în Comisiile Juridice reunite ale celor două Camere, a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente. Amendamentele privesc, parțial, corectarea măsurilor considerate, în ultima perioadă, ca fiind extrem de controversate. Concret, s-a adoptat amendamentul prin care Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, va pune la dispoziția autorităților publice locale necesarul de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților arministrativ-teritoriale respective.
Un alt amendament admis se referă a faptul că autoritățile publice locale, pentru unitățile sanitare din subordine, exercită atribuția de numire, suspendare și eliberare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul acestor unități, în condițiile legii.
