Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asta, în ciuda faptului că, în datele de 27 decembrie 2021, 30 decembrie 2021, 4 ianuarie 2022 și 5 ianuarie 2022, Curțile de Apel București, Bacău și Cluj au desființat aceste prevederi. Anterioara Hotărâre de Guvern privind prelungirea stării de alertă a fost desființată chiar de trei ori, în timp ce, la Bacău, au fost desființate toate actele guvernului care au legătură cu instituirea, declararea și prelungirea stării de alertă. Cea mai cruntă decizie judecătorească arată că Executivul instituie discriminarea, printr-un exces de putere, atunci când le permite celor vaccinați sau trecuți prin boală să aibă acces în anumite spații sau la anumite evenimente, fără a face dovada unui test negativ, în timp ce persoanele nevaccinate sau netestate sunt obligate să prezinte un astfel de test. Pentru că aceste hotărâri judecătorești în cascadă se află încă în termenul atacării lor la Înalta Curte de către Guvern, ieri, prin ignorarea semnalelor trase de judecători, Executivul a prelungit starea de alertă, începând cu 8 ianuarie 2022, prin menținerea acestor măsuri desființate de instanțe.
Secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a prezentat, ieri, la Palatul Victoria, măsurile de restricție care vor intra în vigoare, începând cu 8 ianuarie, odată cu prelungirea, cu încă 30 de zile, a stării de alertă la nivel național. Aceste restricții au fost propuse, ieri dimineață, de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, condus, în calitate de președinte, de către premierul Nicolae Ciucă, și au fost aprobate, tot ieri, în ședința de Guvern condusă de premierul Nicolae Ciucă.
Aflăm, astfel, din documentele transmise în spațiul public, dar nepublicate în Monitorul Oficial al României (cum este cazul Hotărârii CNSU), că, din 8 ianuarie, se menține condiționarea accesului pe baza prezentării dovezii realizării schemei complete de vaccinare anti-Sars-Cov2, dar nu mai devreme de zece zile de la realizarea acestei scheme, sau a trecerii prin boală, dar nu mai mult de 180 de zile, ori de prezentarea unui test negativ RT-PCR, realizat cu cel mult 72 de ore înainte, ori al unui test certificat antigen rapid, dar nu mai vechi de 48 de ore.
În ce locuri au acces vaccinații, fără test, dar nevaccinații doar cu test
În actul administrativ cu caracter normativ adoptat, ieri, de Guvernul Ciucă, sunt precizate toate aceste spații în care accesul este permis doar cu prezentarea dovezilor anterior enunțate. Este vorba despre competițiile sportive, cinematografe, instituții de spectacol și concerte în spații închise și deschise, la spectacole, concerte, festivaluri publice și private sau alte evenimente culturale în aer liber, la cursuri, inclusiv la cele de formare profesională cu activități practice, la workshopuri și conferințe, la activitățile recreative și sportive în aer liber cu mai mult de zece persoane care nu locuiesc împreună, la mitinguri și demonstrații (acestea fiind ele însele reduse la 100 de persoane), în restaurante, cafenele, unități de alimentație publică amplasate în interiorul clădirilor sau la terase, în centre și parcuri comerciale, în locurile de cazare ale structurilor de primire turistice, în sălile de sport și de fitness, la piscinele interioare, în sălile de jocuri de noroc, pentru adulți, la locurile de joacă pentru copii din interiorul clădirilor, în târguri, talciocuri și bâlciuri, dar și în instituțiile publice centrale și locale, regiile autonome sau în sediile operatorilor economici cu capital de stat.
Această departajare populațională, considerată de Curtea de Apel București un „exces de putere”
Ei bine, aceste restricții au fost introduse în ciuda avalanșei de hotărâri judecătorești, emise, numai în ultima lună, de către trei curți de apel, care au anulat, în tot sau în parte, hotărârile de guvern anterioare, care impuneau exact același gen de condiționalitate a prezentării dovezii vaccinării sau a trecerii prin boală.
Prima și cea mai cruntă astfel de hotărâre judecătorească este cea emisă de Curtea de Apel București, în data de 27 decembrie 2021, în Dosarul nr. 7439/2/2021, prin care au fost anulate, în parte, Hotărârile de Guvern 1183/2021 și 1241/2021, „în ceea ce privește condiționarea accesului și a participării destinatarilor acestor acte administrative normative la serviciile și activitățile specificate în cadrul celor două hotărâri contestate și în anexele acestora, indiferent de persoana fizică sau privată, de drept privat sau de drept public, care le asigură sau care le operaționalizează, de prezentarea dovezii trecerii prin boală sau de prezentarea dovezii realizării schemei complete de vaccinare”. Curtea de Apel București a obligat, prin aceeași hotărâre judecătorească, Guvernul României ca „în toate măsurile ce se vor institui/ menține odată cu prelungirea stării de alertă, să aibă în vedere doar categoriile de persoane care prezintă testul negativ al unui test RT-PCR, nu mai vechi de 72 de ore, categoriile de persoane care prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid, nu mai vechi de 48 de ore, sau categoriile de persoane care nu prezintă dovada efectuării niciunuia dintre cele două teste, urmând ca, la stabilirea măsurilor la care se face referire anterior, să fie respectat principiul nediscriminării pe criterii de vaccinare sau de trecere prin boală”.
De doi ani, Executivul profită de un vid legislativ, pentru a zădărnici actul de justiție
De remarcat, în cazul hotărâri Curții de Apel București din 27 decembrie, este că judecătoarea care a pronunțat această soluție a caracterizat măsurile impuse de guvern drept discriminatorii, adoptate prin „exces de putere”. Mai mult, reprezentantul Guvernului a participat la ședința de judecată și a formulat o serie de justificări, toate respinse de instanță.
Trei zile mai târziu, pe 30 decembrie 2021, Curtea de Apel Bacău a soluționat un alt dosar, cu numărul 283/32.2021, anulând, în integralitate, nu mai puțin de 22 de hotărâri de guvern emise în perioada 2020 – 2021, inclusiv HG 394/2020, prin care a fost declarată, în luna mai a anului 2020, starea de alertă la nivel național. Toate celelalte HG-uri anulate integral vizează prelungirea stării de alertă sau modificarea și completarea HG-urilor de prelungire a stării de alertă.
Hotărârea de Guvern 1242/2021, cea prin care a fost prelungită, în luna decembrie, starea de alertă, a fost desființată, pentru a treia oară, în data de 4 ianuarie 2022, tot de Curtea de Apel București, în dosarul 8178/2/2021. De data aceasta, actul administrativ cu caracter normativ a fost anulat în integralitatea lui. Dar nu doar acesta, ci și Hotărârea CNSU 112/2021, în baza căreia a fost adoptată acea hotărâre de guvern.
Iar, pe data de 5 ianuarie 2022, la Curtea de Apel Cluj a fost soluționat un al patrulea dosar, 888/33/2021, care viza, de asemenea, anularea HG 1242 din 8 decembrie 2021. Și de această dată, instanța a anulat integral actul Guvernului.
Avocat Adrian Toni Neacșu: Se încalcă dreptul efectiv al cetățeanului la un proces efectiv
Guvernul, indiferent de cine s-a aflat la conducerea sa, în ultimii doi an, a pierdut astfel de procese pe bandă rulantă, însă acest lucru nu l-a împiedicat să continuie să legifereze identic. Asta, deoarece toate aceste dosare se află sau pot fi atacate la Înalta Curte. Termenele sunt lungi, astfel încât, până la soluționarea definitivă a unei cereri de anulare a unei HG, valabilă 30 de zile, această HG iese din vigoare, fiind emisă alta, care, la rândul ei, trebuie atacată, având, în cele din urmă, același efect tardiv. Din 18 mai 2020, de la intrarea în vigoare a Legii 55/2020, instanțele judecătorești sunt sabotate în rolul lor constituțional de control asupra actele administrative emise în starea de alertă, încălcându-se dreptul fundamental al cetățeanului de a avea unde se plânge în mod eficient, atrăgea, anul trecut, atenția avocatul Adrian Toni Neacșu.
De altfel, într-o Decizie, CCR a evidențiat necesitatea de a transpune în legislație o procedură care să permită contestarea actelor administrative cu caracter normativ într-o manieră eficientă și care să respecte dreptul la un proces echitabil al persoanei vătămate. Până în octombrie 2021, Parlamentul nu s-a arătat interesat de acest aspect. Abia în 21 octombrie, 33 de senatori și deputați AUR au depus, la Camera Deputaților, un proiect de lege prin care se încearcă modificarea OUG 21/2004 și a Legii 55/2020, prin care se dorește ca Hotărârile de Guvern emise în starea de alertă să poată fi atacate oricând, de oricine, atât pentru motive de nelegalitate, cât și pentru motive de netemeinicie. Iar la soluționarea cererii nu sunt aplicabile prevederile contenciosului administrativ referitoare la obligativitatea procedurii plângerii prealabile și la atașarea la dosar a actului administrativ atacat. Până în prezent, acest proiect de act normativ nu a fost adoptat de către Parlament.
Masca obligatorie revine în aer liber. Dar nu oricum, ci doar medicală sau FFP2
Revenind la măsurile instituite, ieri, cu aplicabilitate după data de 8 ianuarie, Raed Arafat a subliniat una halucinantă, dar despre care „Jurnalul” a făcut vorbire, în ediția de ieri, când am arătat cât ar trebui să scoată din buzunar fiecare român în perioada stării de alertă. Masca redevine obligatorie în toate spațiile, indiferent dacă acestea sunt închise sau deschise, cu mici excepții, dar doar temporare. Cum ar fi activitățile sportive individuale sau pentru oratori ori pentru cei care depun eforturi fizice intense în exercitarea unei activități lucrative.
Pe lângă reintroducerea măștii în aer liber, Guvernul a interzis utilizarea altor tipuri de măști decât cele medicale, cu trei straturi, sau a celor FFP2, exact așa cum „Jurnalul” a scris în ediția de ieri, celelalte tipuri de măști textile sau din material plastic nu vor mai fi „permise”.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, ieri, într-o conferință de presă că persoanele care poartă măști textile sau din plastic vor avea același statut juridic ca și persoanele care nu poartă deloc mască, însă nu a putut face vreo referire cu privire la ce anume sancțiuni riscă cei care nu se conformează.
