Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europarlamentarul a explicat pentru Jurnalul Naţional cum a fost percepută suspendarea preşedintelui României la Bruxelles.
● Jurnalul Naţional: care a fost atmosfera în Parlamentul European în perioada referendumului de suspendare a preşedintelui României din 29 iulie?
● Adrian Severin: Descurajator, Parlamenul European fiind în vacanţă. Dar este interesant faptul că în România a existat impresia că Parlamentul se pronunţă şi are chiar atitudine. A fost o falsă impresie. Anumiţi lideri ai Parlamentului, preşedinţi şi lideri de grupuri politice au vorbit ca şi când ar fi exprimat poziţia Parlamentului European. Chiar şi acum PE nu a luat o poziţie oficială. Dezbaterile care au avut loc acum două săptămâni nu s-au încheiat cu o rezoluţie sau un vot care să ne dea imaginea a ceea ce vede Parlamentul ca instituţie europeană. Acele mesaje critice la adresa Guvernului şi Parlamentului României, formulate în numele UE pe timpul verii, au fost abuzive. Ele au exprimat opiniile individuale ale unor lideri ai Parlamentului şi poate, mai rău decât atât, ele au exprimat un joc politic pe care aceştia l-au făcut. Preşedintele grupului popular PPE a dat glas unei solidarităţi de familie politică în care a jucat interese nu atât prin prisma a ceea ce se petrece în România, ci în contul luptelor politice din UE. Liderii grupului socialist s-au asociat acestor critici pentru motive legate mai ales de lupta politică din ţările lor de origine, dovedind acelaşi oportunism şi aceeaşi ipocrizie pe care le-au adoptat şi în alte cazuri similare. Spunând aceasta, trebuie să mai arăt că au existat şi cauze româneşti ale acestor atitudini. Este vorba în primul rând despre lipsa de comunicare adecvată de care se face vinovat USL, precum şi despre campania de dezinformare de care se face vinovat PDL. În fine, trebuie spus că PE, mai ales atunci când problemele nu se discută în plenul său, acţionează în funcţie de interesele politice ale capitalelor europene. Or, din acest punct de vedere, au existat motive politice obiective şi subiective care au determinat principalele capitale europene să critice acţiunea de demitere a preşedintelui României şi a condiţiilor în care a fost organizată.
● PPE s-a mobilizat mai bine în perioada suspendării?
● Nu cred că este vorba despre mobilizare, cred că este vorba despre un mod de a gândi şi de a acţiona diferit la nivelul celor două grupuri politice. În general, deşi socialiştii vorbesc mai mult despre solidaritate, popularii sunt cei care o practică în mod concret atunci când este vorba despre membrii familiei lor. În trecut, în cazuri flagrante de derapaj democratic, PPE a rămas solidar cu membrii săi. În schimb, lipsa solidarităţii în grupul socialiştilor în cazuri concrete se explică prin oportunism politic sau, dacă vreţi, prin laşitate şi demagogie. O dată ce în opinia publică s-a creat o imagine falsă asupra realităţii, ei nu se luptă să o schimbe, chiar dacă acea imagine nedreptăţeşte pe unul dintre membrii familiei. De aceea şi pierd socialiştii din simpatia publicului.
● Monica Macovei a fost o voce ascultată la Bruxelles pe perioada suspendării. Ştim foarte bine imaginea fostului ministru în România. Peste graniţă are aşa o imagine bună?
● Nu trebuie să supraestimăm rolul şi influenţa Monicăi Macovei. Fenomenul pe care l-aţi descris merită cercetat, chiar dacă importanţa nu este la nivelul percepţiei pe care chiar Monica Macovei o alimentează. Doamna Macovei nu este formator de opinie în instituţiile europene. Nu are atâta influenţă. Ea este în schimb un furnizor de alibiuri pentru anumite politici care au drept rezultat menţinerea României ca un membru de rang inferior în UE. Pe de o parte, birocraţii europeni îi sunt recunoscători pentru că le-a furnizat mereu informaţii, fie ele şi false, care le-au permis să întocmească rapoarte critice la adresa unui stat membru. Acest lucru i-a remarcat în ochii şefilor politici, fără riscul de a li se reproşa apoi că au inventat informaţii false. În acelaşi timp, liderii politici europeni sunt încântaţi, pentru că informaţiile doamnei Macovei le oferă mereu posibilitatea de a-şi arăta intransigenţa principială faţă de aşa-zisele devieri ale unor state membre, precum şi de a reduce numărul gurilor care trebuie hrănite cu fonduri UE.
● Care este stadiul procesului dvs.?
● De principiu, m-am abţinut să fac declaraţii în legătură cu această temă, plecând de la ideea că, potrivit legii, faza de cercetare este una nepopulară. Caracterul nepublic este, după părerea mea, necesar, pentru că, în această etapă, prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze în mod deplin, şi aducerea în discuţia publică a unor ipoteze nesusţinute de probe creează serioase prejudicii de imagine. Constatând însă că, în numele transparenţei, chiar DNA s-a depărtat de caracterul confidenţial al urmăririi şi a pus în circulaţie tot felul de informaţii, mă văd obligat să răspund întrebării cu câteva precizări. Cercetarea se referă la două subiecte. Primul ţine de înscenarea pusă la cale de ziarul The Sunday Times cu un an şi jumătate în urmă. Întrucât, în mod evident, nu s-au găsit argumente care să susţină acuzaţiile aduse mie, s-a procedat la o aşa-zisă extindere a cercetării. Această extindere nu are însă nici o legătură cu povestea pusă în circulaţie de ziarul britanic, ziar care face parte din trustul Murdoch, pus sub acuzaţie în Marea Britanie pentru tipul de procedee care mi s-a aplicat şi mie. Noua ipoteză, care reprezintă subiectul al doilea al cercetării, are în vedere modul în care am gestionat bugetul aferent biroului meu de europarlamentar. Este vorba despre o sumă forfetară pe care toţi cei 754 de europarlamentari o primesc şi pe care au dreptul să o cheltuiască spre a obţine asistenţa de specialitate. Eu am folosit această sumă la fel ca toţi ceilalţi 754 de europarlamentari, aplicând regulile PE. Potrivit acestor reguli, europarlamentarii au libertatea de a-şi stabili serviciile de care au nevoie, firmele cu care contractează, şi de a stabili preţul serviciilor. DNA a formulat opinia că eu aş fi plătit servicii care, în realitate, nu ar fi fost prestate. Fără să intru în detalii, vă voi spune că gestionarea derulării contractelor nu s-a făcut de mine, ci de o firmă terţă, şi că realitatea prestării serviciilor poate fi demonstrată şi a fost demonstrată prin prezentarea unui număr impresionant de studii şi avize pe care consultanţii respectivi le-au întocmit în timp. Trebuie să mai spun că firmele, dar şi persoanele de la care am solicitat asistenţă de specialitate nu au fost rude sau prieteni. De altfel, nici DNA nu a afirmat că eu personal aş fi încasat abuziv bani din fondurile respective. Aceasta este deci situaţia în prezent şi sper ca, într-un termen rezonabil, DNA să închidă aceste cercetări. Nu vreau să discut în ce măsură aceste cercetări au explicaţii politice. Ceea ce sper ca procurorii DNA să înţeleagă este faptul că, spre deosebire de anchetele privind situaţii consumate în România, aceasta este o anchetă care, vizând activităţi desfăşurate în context european, pune în dificultate însăşi capacitatea României de a concura pe plan extern. În joc sunt deci interesele României, în condiţiile în care, după cum s-a văzut, UE nu e încă o federaţie în care toţi membrii sunt trataţi egal şi corect. De aceea, abordarea unor asemenea cazuri trebuie să fie diferită de abordarea cazurilor care au doar conotaţii interne.
● O să mai candidaţi pentru un mandat de europarlamentar?
● Deocamdată e prea devreme să mă pronunţ. Pot să spun că întreaga experienţă a acuzaţiilor nedrepte aduse mie în ultima vreme şi lipsa de solidaritate cu care am fost tratat, deşi nu mi-au anihilat puterea de luptă, m-au făcut să mă întreb dacă merită să continuu activitatea politică în asemenea condiţii.
Citește pe Antena3.ro
