x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dr. Carmen Orban: „A fi medic ATI te călește și te învață să poți rezolva orice”

0
Autor: Monica Cosac 16 Feb 2016 - 18:18
Dr. Carmen Orban: „A fi medic ATI te călește și te învață să poți rezolva orice” Adrian Manolache
Vezi galeria foto


Numită în funcţia de manager al Institutului Clinic Fundeni în martie 2011, după ce în prealabil a fost director al Spitalului Clinic de Urgenţă, Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, dr. Carmen Orban recunoaște că i-a fost teamă să preia o instituție atât de complexă. „Nu doar că mi-a fost teamă, dar am refuzat inițial. Am acceptat cu mare greutate şi am avut mari emoții. Mi s-a spus că am reușit, chiar fără experiență, să fac într-un alt spital mai mic lucruri frumoase și, cu siguranță, voi reuși și în acest spital mare și greu”. Ceea ce s-a și întâmplat.

M.C. - Sunteți medic specialist ATI. Unde este mai greu: în sala de operații sau în biroul de manager de la Fundeni?

C.O. – Dacă ești medic adevărat de ATI, este imposibil să nu răzbești în orice funcție. Un medic de terapie intensivă poate să facă absolut orice, pentru că ești la capul bolnavului, ai viața lui în mâinile tale și, de multe ori, ești la granița dintre viață și moarte și trebuie să găsești rapid soluțiile cele mai bune pentru a avea succes medical.

M.C. – S-au schimbat multe la ICF, s-au făcut investiții. Care ar fi cele mai importante?

C.O. – În ultimii ani au fost făcute enorm de multe lucruri, dar m-aș rezuma doar la cele din ultimul an: Prosectura și laboratoarele de anatomo-patologie. Îmi aduc aminte cu tristețe de un interviu în care un domn era rugat să spună care sunt lucrurile care l-au marcat în viață. Și, la cel mai urât lucru din viața dânsului, a fost contactul cu morga de la Institutul Clinic Fundeni. M-a marcat foarte mult acest lucru și trebuie să vă mărturisesc că avea absolut dreptate. Și, atunci, una dintre priorități a fost acesta și, pot spune că, în sfârșit, suntem și noi niște oameni civilizați. Sper că dându-le oamenilor un loc de muncă civilizat, și interacțiunea lor cu pacienții, cu aparținătorii, să fie mult mai umană. Au fost făcute foarte multe investiții în secția de Transplant Medular, dar rămăsese partea de pre-transplant. Acum este finalizată și aceasta. Jumătate din secția de Neurologie a fost reabilitată și modernizată. Cel mai important mi se pare Departamentul de Recuperare Medicală, pentru că spitalul impunea un astfel de department pentru pacienții cronici, pentru pacienții neurologici. Toate acestea sunt finalizate. Ultimul proiect, care nu este, poate, de o așa anvergură, este proiectul vieții mele.

Compartiment ultramodern de primire pacienţi

M.C. - De ce este atât de special?

C. O. - Pentru că schimbă complet niște mentalități. Este vorba de parterul clădirii din Corpul A, care a fost modernizat și reabilitat și s-au adăugat și două construcții noi, astfel încât să avem circuite ultramoderne, ca în orice țară civilizată, unde riscul de infecții nosocomiale este, practic, redus la maximum și unde dovedim un concept nou: respect atât pentru personalul medical, cât și pentru pacient, aparținător, vizitator și, de ce nu, studenții care vin să învețe în acest institut și sunt în număr imens. Este vorba de trei căi de acces în spital complet delimitate: accesul personalului medical, care se face pe intrarea din față, ca și până acum, pe unde intra toată lumea, apoi, avem un departament special amenajat pentru pacienții veniți în regim de urgență, unde ambulanța sau mașina intră într-un garaj amenajat, închis, unde nu mai plouă pe pacient, nu mai bate vântul, condițiile sunt absolut civilizate. De acolo, este transportat, în funcție de urgență, de patologie, la camera de gardă: medicală și nefrologie, camera de gardă neurologie, pe urologie, pe chirurgie.
Nu suntem spital de urgență, dar primim foarte multe urgențe pentru că suntem - termenul nu-mi place, dar asta e realitatea - punctul terminus pentru foarte mulți pacienți din țară, care, din nefericire, nu-și găsesc rezolvarea în altă parte și vin la noi în stare extrem de gravă. Prin urmare, trebuie să fim pregătiți să le primim într-un regim civilizat și ultramodern.
Din nefericire, partea cea mai acută pentru noi este cea de internări pentru pacienții cronici, unde trebuie să vă mărturisesc că este un furnicar. Sunt sute și sute de oameni bolnavi care se calcă în picioare, care stau la rând să se interneze. Pe mine m-a apăsat foarte mult această problemă și am făcut această sală de așteptare foarte mare, civilizată, cu locuri ca într-un aeroport mare, cu televizoare, cu dezinfectant de mâini, unde internarea se face echitabil pentru orice pacient, cu bon de ordine, cu afișaj electronic. Pacientul stă pe scaun și este invitat la internare în momentul în care îi vine rândul.

M.C. - Adică este o sală de așteptare ca în privat?

C.O. – Aș putea spune că este chiar mai civilizat decât în privat. Trebuie să ținem cont și de pacienții transplantați, avem un ghișeu separat pentru ei, pentru ca internarea lor să decurgă cu celeritate. Este un alt concept. Oferind respect oamenilor, la rândul lor ne oferă respect”.

M.C. – Cât a costat acest proiect?

C.O. – Mare parte, 80% din valoarea proiectului, este asigurată din fonduri de la Ministerul Sănătății. Dar au venit și foarte multe fonduri private, ONG-uri, persoane de bine care au contribuit la dezvoltarea și la realizarea acestui vis al meu. Investiția pentru aceste circuite este de circa 2.900.000 de lei pentru construcțiile noi. Restul sunt din sponsorizări.


“La noi banul este chivernisit și drămuit și orice rămâne este reinvestit în spital. Pentru mine ar fi important să învățăm să păstrăm ceea ce am făcut”


M.C.- Ați fost descrisă, la un moment dat, ca fiind medicul cu gândire de inginer: construiți totul mai întâi în minte, abia apoi puneți în aplicare. Vă recunoașteți în descriere?

C.O – Da. Am căutat întotdeauna latura bună, pozitivă, la orice lucru și am căutat să-l dezvolt și să-l fac folositor. Niciodată să distrug. Viața m-a dus în diverse situații, chiar de copil, astfel încât pacientul a fost și rămâne pentru mine o prioritate absolută.

M.C – Cum vă descurcați cu sistemul informatic, care tot timpul se blochează tot timpul?
C.O. - Am avut și noi probleme și când apar, oamenii devin extrem de revendicativi și de agresivi. Încercăm să păstrăm un dialog și o relație civilizată între pacient și personalul medical și cred că lucrurile se rezolvă. E adevărat că omul, când e bolnav, nu mai are toleranță și nu înțelege că sunt anumite situații care nu țin de noi și pe care, împreună, trebuie să le depășim. Eu zic că acum, cu un pic de înțelegere și cu faptul că au unde să stea civilizat, o să dovedească un pic mai multă răbdare.

“Nu plec de la conducerea ICF, până nu găsesc o soluţie pentru clădirea cu risc seismic”

M.C. – S-a tot vorbit, în ultimul timp, despre problema clădirii cu risc seismic, în care funcţionează institutul C.C. Iliescu. Este aceeaşi problemă pentru Institutul Fundeni?

C.O. - Institutul C.C. Iliescu este o bucățică dintr-o clădire a Institutului Fundeni. Deci, în toată clădirea este o problemă. Noi avem o expertiză tehnică și într-adevăr, pe această clădire trebuie realizate urgent ori proceduri de consolidare, ori putem lua în calcul construirea unui spital nou. Tot proiectul despre care v-am vorbit se referă la altă clădire: Corpul A. Institutul C.C. Iliescu și biroul meu și partea administrativă sunt în Corpul B. Este cu totul altă clădire. Următoarea prioritate este găsirea unei soluții pentru această clădire.
Mi-am făcut o promisiune mie că nu plec de la conducerea acestui institut până nu sensibilizez toate autoritățile și toți factorii decidenți să găsească soluția cea mai bună pentru această clădire. Din punctul meu de vedere trebuie luată în calcul construirea unui spital noi, civilizat, care să respecte toate circuitele. Pentru că a repara pe o structură veche, fără circuite, nu e cea mai bună soluție: persistă riscul infecțiilor nosocomiale, costurile sunt foarte mari și rezultatul nu va fi cel dorit. Dacă înțelegem toți că trebuie să facem ceva, atunci ar trebui să luăm în calcul construirea unui spital nou și, de ce nu, acesta poate să cuprindă mai multe specialități, poate să cuprindă toate spitalele de pe această platformă și poate să aibă un management ultraperformant, poate de o societate de management. Soluții există, dacă se dorește acest lucru. Va trebui găsită urgent o soluție.

M.C. – Cine ar trebui să investească?

C.O. – Evident, bani nu sunt, dar există proiecte cu fonduri europene, pot veni din surse cu finanțare de la bugetul de stat, pot fi surse cumulate de investiții. Ideea e să se dorească acest lucru. Dacă factorii decidenți se așează la o masă și se pun toate situațiile în discuție, se discută clar, atunci fondurile se pot găsi.
După părerea mea, a investi într-o construcție veche este mai puțin benefic decât a face o construcție nouă. Dacă punem toate spitalele care se află pe această platform și dacă luăm în calcul construirea unui spital nou, în loc să reabilităm și să renovăm și să consolidăm pe cele vechi, cred că ar fi mult mai rentabil și cu perspective medicale mult mai bune.



Vasile Barbu: Este un model de urmat
“Institutul Clinic Fundeni este un model de urmat şi pentru alte spitale. Noi o să folosim acest model, să-l impunem atât autorităţilor judeţene, de care aparţin unele spitale din ţară, cât şi Ministerului sănătăţii, şi Institutul de Management în Sănătate, care să aibă în vedere ca, la acreditarea spitalelor, să aibă în vedere şi punctele de primire pacienţi, pentru că, în ţară, sunt foarte multe spitale care au o primire umilitoare pentru bolnavi şi pentru familiile acestora”, spune Vasile Barbu, preşedinte Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor

 



Mai multe titluri din categorie

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....
Serviciul de email marketing furnizat de