Folosirea celor două spray-uri înseamnă începutul tratamentului în astm, nu o agravare

Vezi galeria foto

În rândul populaţiei se răspândesc numeroase interpretări şi idei greşite, în ceea ce priveşte suferinţele plămânului. Prin telefonul fără fir, oamenii aud o serie de date despre astm sau BPOC, rostite de o vecină sau vreun neam. Încercăm să dărâmăm aceste legende greşite cu ajutorul unui cunoscut pneumolog, conferenţiar doctor Irina Strâmbu

Florin Condurăţeanu: - Doamnă conferenţiar doctor Irina Strâmbu, ce le spuneţi pacienţilor care vin în gând cu tot felul de erori medicale auzite de la nespecialişti?

Dr. Irina Strâmbu: - Destul de des, suferinzii de astm sunt speriaţi că prescrierea celor două spray-uri de către medici înseamnă că boala lor astmatică a intrat în ultima fază, cea mai gravă. Total greşit! Tratamentul cu cele două spray-uri este începutul terapiei. Aşa se tratează astmul. Spray-ul bronho-dilatator se foloseşte în cazul crizelor de astm însoţite de senzaţii de lipsă de aer, de sufocare. Spray-ul produce o dilatare a bronhiilor, prin care intră aerul. Celălalt spray se adresează cauzei astmului, luptă cu procesul inflamator. Acest spray trebuie folosit zilnic, el răreşte crizele de astm, le împuţinează. Pacientul cu astm trebuie să poarte la el cele două spray-uri.

F.C.: - Altă sperietură fără rost în lumea bolnavilor de astm?

Dr. Irina Strâmbu: - Bolnavii de astm au o îngrijorare că spray-ul antiinflamator conţine cortizon. Nu e cazul de reţinere, spray-ul împotriva cauzei astmului conţine puţin cortizon, procent mic. În plus, se aplică un puf în gură, iar puţinul cortizon se absoarbe în mucoasa bucală.

F.C.: - Ce le spuneţi bolnavilor de astm care ştiu că este o boală nevindecabilă la ora aceasta?

Dr. Irina Strâmbu: - Bolnavii de astm trebuie să ducă o viaţă normală, să-şi facă meseria, să înveţe, să-şi întemeieze o familie, dar e necesar să urmeze conştiincios terapia. Astmul, în majoritatea cazurilor, este alergic.

F.C.: - Pacienţii cu această boală spun că au bronşită cronică, eu zic bronşită cronică obstructivă, dumneavoastră precizaţi că boala se numeşte BPOC.

Dr. Irina Strâmbu: - Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Bolnavul de BPOC pierde din capacitatea respiratorie. Un exces de mucus se depune pe bronhii, apare şi un proces inflamator. Dar se instalează şi un enfizem pulmonar. Plămânul seamănă cu un burete, în el există numeroase alveole pulmonare. Sunt mulţi săculeţi, care oferă o suprafaţă mare de schimb între aer şi sânge pentru încărcarea cu oxigen a sângelui. În BPOC, se sparg aceşti săculeţi, aceste alveole şi se transformă în nişte saci mari, găuri, care nu mai oferă o suprafaţă mare de schimb între aer şi sânge.

F.C.: - Cu ce păreri greşite ale bolnavilor mai aveţi de luptat?

Dr. Irina Strâmbu: - Prima măsură în BPOC este renunţarea la fumat. Mulţi se opun, alibiul lor e „am fumat peste 30 de ani, ce rost mai are să arunc ţigara acum?”. Are tot rostul să întrerupă brusc fumatul, căci capacitatea respiratorie nu se deteriorează în continuare şi mai rău. În BPOC, nu se mai redobândeşte respiraţia de altădată, dar prin abandonarea fumatului se opreşte evoluţia mai spre rău a capacităţii pulmonare.

Conferenţiar doctor Irina Strâmbu l-a lăudat pe un bolnav cu BPOC care venea pe bicicletă la control. Mişcarea, mersul pe bicicletă antrenau muşchii toracelui să lucreze şi, astfel, era ajutată respiraţia.