Industria invăţămăntului

Profesorul universitar Irinel Popescu, preşedintele Comisiei pentru invăţămănt, ştiinţă, tineret şi sport din Senat, a participat la dezbaterea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării. Fixănd discuţia pe problemele invăţămăntului superior, prof. dr Irinel Popescu spune că doar prin respectarea criteriilor internaţionale universităţile romăneşti vor putea fi competitive.


Jurnalul Naţional: Din perspectiva calităţii de senator, care este opinia dumneavoastră in legătură cu acest raport?
Prof. dr Irinel Popescu: Cu ocazia dezbaterii Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării am subliniat, mai ales că s-a vorbit despre un pact naţional, că sunt total de acord cu ideea că educaţia trebuie să depăşească partizanatul politic. In cadrul acestui pact naţional, unul dintre actori este Parlamentul.
In acest sens, am precizat că Parlamentul se va implica, susţinănd demersul Preşedinţiei. Astfel, in toamnă vom organiza la nivelul Parlamentului o sesiune dedicată educaţiei şi cercetării.


Jurnalul Naţional: Unii l-au comentat favorabil, alţii au spus că este prea critic faţă de realităţile romăneşti. Dumneavoastră ce părere aveţi despre acest raport?
Prof. dr Irinel Popescu: Cred că nu trebuie să ne temem de critici şi mai curănd să ţinem seama de ele. Sunt de părere că Romănia mai are mult de făcut pentru a ajunge la un sistem de educaţie de nivel european. Raportul relevă faptul că nu avem nici o universitate intre primele 500 din lume. Şi pentru a intra in acest clasament trebuie să indeplinim criteriile pe baza cărora putem ajunge acolo. Unul dintre criterii este prezenţa in publicaţii de referinţă internaţională. Există o clasificare a publicaţiilor ce aparţine Consiliului Naţional al Cercetării din Invăţămăntul Superior, condus de profesorul Ion Dumitrache. Astfel, există categoria A - cea a publicaţiilor ISI Thomson, din care fac parte cele mai prestigioase reviste ale lumii. Romănia are 2-3 reviste de acest nivel, dintre care performanţa cea mai notabilă, in ultimul timp, o are Jurnalul de Patologie Celulară şi Moleculară, care il are ca redactor-şef pe profesorul Laurenţiu Popescu. Este o publicaţie cu un factor de impact peste 6, ceea ce inseamnă imens la scară internaţională. Apoi, sunt revistele de categoria B citate in bazele de date internaţionale. Aici, Romănia are mai multe reviste şi accesul cercetătorilor romăni la bazele de date din categoria B este mai facil. In categoria B intră doar revistele naţionale. In categoriile C şi D sunt publicaţiile de nivel scăzut. Aşadar, dacă vrem să avem universităţi intre primele 500 ale lumii, bătălia se dă pentru prezenţa in revistele din categoriile A şi B.

Evoluţia absolvenţilor

In privinţa universităţilor nu trebuie uitată nici evoluţia absolvenţilor. Performanţa unei universităţi se judecă şi prin gradul de integrare socio-profesională a absolvenţilor: dacă ei reuşesc să practice imediat meseria pentru care au făcut facultatea şi au primit diploma. Preşedintele reia in raport aceste criterii, pentru că ele sunt cunoscute. Problema este in ce măsură ele sunt acceptate.

Jurnalul Naţional: Aceste performanţe nu se pot dobăndi peste noapte. Cănd incepe startul in această bătălie?
Prof. dr Irinel Popescu: Lupta pentru a fi prezent in publicaţiile ISI Thomson şi in cele de categorie B incepe de la stadiul de asistent universitar. Nu cănd vrea să treacă de la conferenţiar la profesor să inceapă să scrie, ci din perioada de preparator, la ritmul de două lucrări anual. Am să vă dau propriile repere. Am 95 de articole in revistele de categorie B, dintre care 25 sunt in categoria A. Aceasta este performanţa mea academică actuală. Primul articol aproape l-am traficat peste graniţă, in 1986. El a fost prezentat de un coleg la Paris, pentru că eu nu aveam voie să ies din ţară. Articolul a apărut in Memoires de l’Academie de la Chirurgie in 1986. Acesta a fost primul meu articol ISI Thomson.
O vară am lucrat la prima monografie. Nu erau computere şi prima versiune era scrisă de mănă. Avea atătea completări, că nu se mai inţelegea nimic. Abia a treia versiune am dus-o profesorului Setlacec.


Jurnalul Naţional: Cine sunt primii interesaţi să intre in această dură bătălie?
Prof. dr Irinel Popescu: Generaţiile tinere de preparatori-asistenţi care vor să ajungă profesori. Şi dacă vorbim despre medicină, istoria mai veche şi mai recentă a Facultăţii de Medicină ne arată că aceste criterii nu sunt de netrecut. Eu am prezentat o parte din criteriile pe baza cărora se intocmeşte topul primelor 500 de universităţi din lume incluse in clasamentul Shanghai 500. Dar cel mai dur criteriu este cel al Premiului Nobel. Iar Universitatea de Medicină "Carol Davila" primeşte puncte, pentru că savantul George Emil Palade este absolvent al acestei universităţi. La ora actuală, profesorul Laurenţiu Popescu este redactor-şef la o revistă care face parte din elită. Din 1930, cănd Palade era student, pănă in 2007, am demonstrat că putem face faţă acestor criterii. Problema este dacă urmăm aceste exemple.

Oportunitate

Jurnalul Naţional: Aici este vorba de o pregătire ritmică, toată viaţa.
Prof. dr Irinel Popescu: Da, de pregătire ritmică şi de o evaluare permanentă. Fiecare cadru didactic trebuie să aibă o anumită normă de lucrări. Ajungem astfel la educaţia continuă, care este o componentă extraordinară. In acest sens, se pregăteşte o lege europeană privind educaţia continuă. Potrivit acestei legi, de la absolvire şi pănă la pensie, profesionistul va trebui să treacă periodic printr-un proces de recertificare a cunoştinţelor. Or, şansa noastră este să ne aliniem căt mai rapid la legislaţia europeană, deoarece reflectă experienţa dobăndită in mulţi ani de democraţie. Bazele acestui proces de educaţie continuă vor fi foarte clar stabilite, oferind o oportunitate cadrelor didactice, pentru că lansează o industrie a invăţatului de-a lungul intregii vieţi. In medicină, de exemplu, Colegiul medicilor are obligaţia de a asigura educaţia continuă.
Am avut o iniţiativă legislativă privind educaţia continuă, cheltuielile necesare acestei activităţi urmănd să fie deduse din impozite. Dar am primit de la Guvern un răspuns negativ, motivat prin faptul că deducerea din impozite se face in ţările cu impozitare progresivă, in timp ce Romănia a trecut la cota unică de impozitare de 16%.


Jurnalul Naţional: Aşadar un raport care pune punctul pe i. La ce să ne aşteptăm după acest raport?
Prof. dr Irinel Popescu: Nu vom asista la minuni peste noapte. Dar oricine este interesat de o carieră academică chiar şi intr-o ţară ca Romănia - care nu este Anglia - trebuie să se alinieze acestor criterii. Faptul că s-a vorbit despre un pact naţional, că s-au semnalat aceste probleme de la nivelul Preşedinţiei este important. Iar in această toamnă, aşteptăm pachetul de legi ale invăţămăntului. Apoi, aşteptăm de la ARACIS - care are misiunea de evaluare a invăţămăntului superior - să ne spună unde suntem, să facă un clasament al universităţilor romăneşti. Există un program pilot in nouă universităţi, dar rezultatele incă nu s-au prezentat.


Jurnalul Naţional: Sunt fonduri pentru a ne lansa in această competiţie?
Prof. dr Irinel Popescu: In invăţămăntul universitar, salariile profesorilor au fost mărite, granturile universitare sunt consistente, nemaivorbind de faptul că s-a demonstrat că o infuzie prea mare de fonduri intr-un sistem nepregătit să-l folosească duce la risipă.
In momentul in care se va şti că promovările se fac pe criterii europene, cănd la un concurs de ocupare a unui post de profesor se vor putea prezenta şi candidaţi de la universităţi din străinătate, după cum şi profesorii romăni să poată candida pentru posturi in universităţi europene, cănd se va respecta acel 6% din PIB promis educaţiei vom putea vorbi despre un invăţămănt competitiv.

Critici

"Nu trebuie să ne temem de critici, ci mai curănd să ţinem seama de ele. Sunt de părere că Romănia mai are mult de făcut pentru a ajunge la un sistem de educaţie de nivel european. Raportul Preşedinţiei relevă faptul că nu avem nici o universitate intre primele
500 din lume"

Educaţia continuă

"Se pregăteşte o lege europeană privind educaţia continuă. Potrivit acestei legi, de la absolvire şi pănă la pensie profesionistul va trebui să treacă periodic printr-un proces de recertificare a cunoştinţelor. Or, şansa noastră este să ne aliniem căt mai rapid la legislaţia europeană, deoarece reflectă experienţa dobăndită in mulţi ani de democraţie"

Absolvenţi

"In privinţa universităţilor nu trebuie uitată nici evoluţia absolvenţilor.Performanţa unei universităţi se judecă şi prin gradul de integrare socio-profesională a absolvenţilor: dacă ei reuşesc să practice imediat meseria pentru care au făcut facultatea şi au primit diploma"
prof. dr Irinel Popescu