"Investitori" sub acoperire

Numerosi ofiteri ai unor armate straine, "deghizati" in oameni de afaceri, si-au facut de cap, nestingheri-ti, in Romania postdecem-brista. In loc sa-i tina a-tent sub control, servi-ciile noastre secrete s-au facut ca nu-i observa, chiar si atunci cand "acti-vitatea" lor aducea atin-gere sigurantei nationale.

Proiectul de lege privitor la siguranta nationala acorda o putere sporita serviciilor secrete. Servicii care, oricum, nu se puteau plange de lipsa libertatii de miscare. Fara prea mari rezultate. In ultimii 15 ani, teribilii nostri agenti secreti nu au fost in stare sa-i contracareze nici macar pe "colegii" lor straini "deghizati" in oameni de afaceri.

Foarte multi dintre afaceristii straini sositi in Romania dupa 1990 s-au dovedit a fi, in realitate, coordonatorii unor vaste retele de tip mafiot. In plus, indiferent de originea lor etnica, unele dintre aceste personaje au avut o viata dubla: onorabilii "investitori" erau fosti ofiteri angajati ai unor servicii secrete straine. Musulmani, evrei sau europeni de diverse nationalitati, militarii sositi de pe alte meleaguri "travestiti" in onesti oameni de afaceri s-au miscat liber prin Romania, reusind sa-si creeze adevarate "imperii financiare". Iar prin intermediul acestora, mari sume de bani au fost "sifonate" de la bugetul national si au fost transferate in strai-natate. Teoretic, oricare dintre fostii militari straini ar fi trebuit sa se "bucure" de toata atentia serviciilor noastre secrete. Practic, "afaceristii sub acoperire" au activat de cele mai multe ori atat cu acordul tacit al autoritatilor, cat si cu "neutralitatea" binevoitoare a serviciilor. In mod ciudat, dubla identitate a unor astfel de personaje a fost "devoalata" abia dupa ce, din motive nu tocmai clare, afacerile le-au fost aduse la lumina si au provocat scandaluri imense. Scandaluri in spatele carora s-au ascuns adeseori lupte oculte duse intre serviciile secrete ori intre diferite "tabere" din cadrul aceluiasi serviciu. Doar dupa ce s-a ajuns in asemenea situatii-limita, SRI si SIE si-au amintit, mai mult pentru urechile opiniei publice, ca-i monitorizau de mult pe straini. In plus, au existat si situatii in care, dupa declansarea scandalurilor, s-a aflat ca "afaceristii sub acoperire" au beneficiat si de protectia unor politicieni.

MONITORIZATI DE SERVICII. Strania rapire a celor trei ziaristi romani, care a avut loc anul trecut, la Bagdad, a readus in atentie atat gruparile musulmane de tip mafiot, cat si pe Omar Hayssam, un afacerist cu dubla cetatenie, siriana si romaneasca. Traian Basescu a afirmat ca Hayssam s-ar fi aflat de mult timp in atentia serviciilor secrete, care, intre anii 1997 si 2004, au intocmit peste 80 de rapoarte, adresate factorilor de decizie. Documente despre care presedintele sustine ca nu au fost bagate in seama de nimeni. In plus, tot atunci s-a mai aflat ca, in mod surprinzator, romano-sirianul a fost doar la un pas de a deveni parlamentar pe listele PSD. Inca nu s-a aflat daca Hayssam nu este cumva si ofiter al vreunui serviciu secret strain. Ceea ce se stie este ca el a ajuns in Romania inca din anul 1980, adus de Mahmud Farzat. Acesta este unchiul sau si pe atunci era seful serviciilor secrete siriene care activau in Europa de Est. In schimb, stransele relatii pe care Hayssam le-a avut cu unii reprezentanti ai puterii de la Bucuresti seamana foarte mult cu cele pe care le-au avut, in trecutul apropiat, multi alti afaceristi straini. Afaceristi care, amestecati in mari escrocherii financiare, au subrezit bugetul de stat, afectand, implicit, si siguranta nationala. Si asta in conditiile in care oficialitatile romane au fost adeseori atentionate de organele specializate din strainatate in legatura cu aceste filiere care produc bani negri in Romania. Bani care, dupa parcurgerea unor circuite complexe, ajung sa finanteze diferite grupari teroriste.

ARESTAT. Omar Hayssam, unul dintre putinii afaceristi "sub acoperire" dati pe mana justitiei

"SIRIENII SUNT CREIERUL". Imediat dupa 1990, afaceristii straini infractori s-au implicat mai ales in operatiuni de contrabanda. Contrabanda cu absolut orice, de la tigari, cafea si alcool pana la droguri si armament. In anii care au urmat, unii dintre ei au inceput sa colaboreze si cu mafia autohtona a "gulerelor albe". Cu sprijinul unor reprezentanti ai autoritatilor, cei mai "eficienti" dintre ei s-au implicat in privatizarea frauduloasa a unor intreprinderi. O alta categorie de asemenea afaceristi, la fel de "eficienta", o constituie cei care, tot ajutati de colaboratori racolati dintre puternicii zilei, au "muls" de la buget milioane de dolari proveniti din accize neachitate, restituiri ilegale de taxe vamale ori de TVA. In ceea ce-i priveste pe "onestii" oameni de afaceri musulmani, cei mai multi au venit in tara, ca studenti, inca de pe timpul lui Ceausescu. Perioada in care, asa cum era obiceiul, au fost tinuti sub control si adeseori racolati de Securitate. Multi au acum cetatenii multiple, printre care si pe cea romaneasca. Un procuror care a instrumentat multe dosare de afaceristi arabi ne-a declarat: "Sirienii si libanezii sunt creierul gruparilor mafiote. Palestinienii sunt oa-meni de legatura, iar irakienii, mai prosti, sunt adusi doar ca sa infiinteze firmele-fantoma prin intermediul carora sunt produsi si «spalati» banii murdari; dupa ce-si indeplinesc rolurile, pleaca din tara si dispar fara urma". Pe linga experienta dobandita in cursul cercetarilor penale complexe, cele spuse de anchetator sunt confirmate si de faptul ca o buna parte din militarii straini care au ajuns sa faca afaceri si sa dea "tunuri" in Romania este siriana.

FRATII NASSAR: - "ALBA-NEAGRA" CU ARME SI TIGARI. Unul dintre primele scandaluri postdecembriste, legat de o operatiune "combinata" de contrabanda, cu arme si tutun, s-a numit "Tigareta 1". "Activi-tatea" s-a derulat in 1992, iar scandalul, declansat probabil din interiorul Armatei, a iz-bucnit abia in toamna acelui an. Atunci s-a aflat ca un transport de arme romanesti, vandute la export, a fost achitat, in contrapartida, cu o mare cantitate de tigari straine. La sosirea in tara, "marfa" a fost dusa in depozitul MApN de la Clinceni. Initiata de firmele Romtehnica si Rotrade, afacerea s-a derulat efectiv prin firma libaneza ELMA TRADING, condusa de fratii Elie si Mike Nassar. Ulterior s-a aflat ca acestia ar fi atat ofiteri ai armatei libaneze, cat si agenti ai serviciilor secrete siriene. Tot de atunci se stie ca fratii Nassar ar fi preluat afacerile din Romania de la tatal lor, care, pe la mijlocul anilor ’80, coopera foarte bine cu regimul Ceausescu. Dupa Revolutie, Elie si Mike Nassar si-au creat alte "canale de comunicare" cu reprezentantii noii puteri, dar si cu angajati ai Departametului de Inzestrare a Armatei si Directiei Vamilor. Iata deci motive indeajuns de intemeiate pentru ca fratii Nassar sa fi fost considerati niste "adversari" redutabili, iar SRI sa se fi concentrat asupra implicarii lor in comertul cu arme si cu tigari. Dar acest lucru nu s-a intamplat. "Tigareta 1" s-a stins o data cu demiterea generalului aflat la comanda Romtehnica si sanctionarea catorva dintre subordonatii lui. Arestati au fost insa doar cativa militari de grad inferior si cativa civili. "Pestele cel mare" arestat atunci a fost chiar Elie Nassar. Care a stat insa foarte putin timp la puscarie. In scurt timp, prin intermediul directorului de atunci al SRI s-a perfectat o intelegere "la nivel inalt", in urma careia fratele sau, Mike, i-a obtinut eliberarea dupa plata unei cautiuni de trei milioane de dolari. Ulterior, fratii Nassar si-au mutat afacerile in Rusia. Apoi, Mike s-a mutat la Damasc, in Siria. In timp, afacerea cu banii "investiti" pentru a cumpara libertatea lui Elie s-a dovedit nerentabila. In vara anului 2002, Elie Nassar si-a incheiat socotelile cu viata, impuscat in cap, intr-o benzinarie din Sao Paolo.

"CUPLAT" LA SRI. Surpriza a aparut abia in 1998, cand presei centrale i-a fost "livrata" inregistrarea unei convorbiri purtate intre Virgil Magureanu, fost director al SRI, si Mike Nassar. Atunci, autenticitatea inregistrarii a fost confirmata de persoane cu functii de conducere din SRI si MI, care, in plus, au precizat ca ea ar fi fost facuta la sfarsitul anului 1993, iar convorbirea a avut loc intr-o vila din Poiana Brasov. La intalnire, Virgil Magureanu a fost asistat de colonelul Dragos Caraiman, care a indeplinit rolul de translator. Deosebit de spectaculos, continutul acelei discutii pune in evidenta vastitatea relatiilor lui Nassar. Dar in acelasi timp reliefeaza si un fapt tulburator: fratii Nassar au activat in Romania cu acordul a cel putin unuia dintre serviciile secrete. Departe de a incerca sa le puna bete in roate celor doi frati, SRI a colaborat cu ei, iar atunci cand au dat de necaz, nu a ezitat sa le dea o mana de ajutor. Prezentandu-si "cariera", Nassar i-a spus atunci lui Magureanu: "In 20 de ani de razboi in Li-ban, eu am fost in legatura cu toate serviciile de informatii si in toate operatiunile cu armament, si in operatiunile cu serviciile de inteligenta. Deci am fost in legatura cu Mossadul, nu am fost Mossad, am fost in legatura cu Mossadul si cu alte servicii secrete, pentru ca stiti ca, oriunde, nu poti sa faci nimic fara... este imposibil de facut astfel de operatii fara permisiunea lor". In plus, Nassar i s-a plans directorului SRI de concurenta neloiala pe care o fac alte cercuri de afaceri arabe: "Sunt de doi ani in Constanta si am cumparat pana acum de milioane. Am adus multi bani lichizi si stiti cat este de dificil sa aduci bani. Si in acelasi timp, foarte multi arabi scot bani din tara si nimeni nu le spune nici un cuvant, iar fratele meu a lucrat aici de un milion, un milion si jumatate, in trei luni de zile, iar eu am adus aici peste 100 de milioane si am pregatit alta suta de milioane. Eu vreau sa punem in practica toate intelegerile noastre. Eu vreau sa aveti imaginea cam ce mafie este in tara asta, ce lupta este, daca e s-o spunem, si trebuie s-o spunem". Mike i-a mai adus la cunostinta sefului SRI si un fapt pe care acesta, prin insasi natura functiei sale, ar fi trebuit sa-l stie in amanunt: afacerile de contrabanda sunt cunoscute de autoritatile romanesti. "Alte companii introduc si acum tigari straine, si sunt protejate de oameni foarte inalti, nu vreau sa spun nume. Sunt oameni din inalta societate care ii protejeaza in Romania". (…) "Vreau sa va fac o imagine clara, completa. Cea mai mare parte sunt companii care fac numai afaceri cu tigari. Intr-adevar, «omoara» oamenii romani saraci, au furat poporul roman. Dar ceea ce vedeti, si lucrul de care-mi pare rau este ca multi oameni importanti, oameni foarte inalti, protejeaza aceste companii si ceea ce este cel mai rau este ca acesti oameni stiu ca este rau pentru Romania." In plus, Nassar i-a propus sefului SRI un soi de "colaborare": "In doua cuvinte, sunt gata sa cooperez de la A la Z cu SRI si cu cei care sunt in spatele dvs.". Ca sa puna lucrurile la punct, Virgil Magureanu a precizat: "Pentru ca si noi stim cine este in spatele dvs. si vrem sa cooperam. Sper sa fie doar raspunsuri adevarate".

DISPARUT FARA URMA. Sorin Beraru, un militar pe trei continente, mare investitor in Romania

"SMULIC" BERARU. Ca sa fim intru totul corecti, trebuie sa spunem ca ofiterii straini de origine araba nu sunt singurii care "zburda" prin tara noastra deghizati in mari patroni. Pana in anul 2000, controversatul om de afaceri israelian Sorin Beraru ajunsese sa aiba sub control un vast "imperiu economic", in care era inclus un lant intreg de firme care detineau intreprinderi textile, din industria medicala, precum si din multe spatii comerciale. In afara acestora, el are afaceri cu mult mai vaste intinse din sudul Africii, in Peninsula Balcanica si din vestul Europei pana in SUA. Declinul "imperiului" sau romanesc a inceput o data cu scandalul legat de privatizarea frauduloasa a SC CI-CO SA. In primele luni ale anului 2001, mai multe dosare privitoare la afacerile lui Beraru au intrat in atentia Ministerului de Interne, a procurorului general, a Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, precum si a Garzii Financiare. Concret, era vorba despre afacerile derulate de Beraru prin intermediul lanturilor de firme Phoenix Med, dar si de participarea lui la privatizarea societatilor Reco SA, Flamura Bucuresti si CI-CO SA. In acea perioada, anchetatorii au stabilit ca, doar in cazul CI-CO, Beraru ar fi tras un "tun" de 3,65 milioane de dolari. De fapt, Sorin Beraru este doar unul dintre numele pe care si le asuma abilul afacerist israelian. El are cetatenie multipla: romana, israeliana si sud-africana. Se mai prezinta si ca Surin Beraro ori Schmuel Beraro, alintat de cunoscutii apropiati "Smulic". O data cu declansarea cercetarilor penale privitoare la dosarul "CI-CO", s-a spus adeseori ca el ar fi avut legaturi stranse cu unii dintre politicienii de rang inalt aflati la putere intre 1996 si 2000. Neoficial, s-a aflat ca Beraru este si ofiter superior in armata israeliana. Persoane din anturajul sau sustin insa ca Beraru ar mai fi si ofiter, cu o functie deosebit de inalta, in armata sud-africana. In aceasta calitate, el a coordonat, la un moment dat, dispozitivul de paza al institutiilor de cercetare implicate in programul nuclear militar al RS Africane. O data cu de-clansarea anchetei in dosarul "CI-CO", "Smulic" Beraru (condamnat la sapte ani de puscarie) a fugit din tara si nu a mai putut fi adus inapoi nici macar cu INTREPOL-ul. Apartenenta lui Beraru la fortele armate ale unor tari straine a lasat insa indiferente serviciile noastre secrete. Care nu l-au deranjat nici macar atunci cand el a fost acuzat de subminarea economiei nationale. In plus, dupa ce scandalul privatizarii CI-CO a luat amploare, "Smulic" a fost lasat sa dispara nestingherit din tara.

PROTECTIE LOCALA
"Alte companii introduc si acum tigari straine si sunt protejate de oameni foarte inalti, nu vreau sa spun nume. Sunt oameni din inalta societate care ii protejeaza in Romania. (...) Vreau sa va fac o imagine clara, completa. Sunt companii care fac numai afaceri cu tigari. Intr-adevar, «omoara» oamenii romani saraci, au furat poporul roman. Dar ceea ce vedeti, si lucrul de care-mi pare rau este ca multi oameni importanti, oameni foarte inalti, protejeaza aceste companii si ceea ce este cel mai rau este ca acesti oameni stiu ca este rau pentru Romania" - Mike Nassar, contrabandist

IERARHIE
"Sirienii si libanezii sunt creierul gruparilor mafiote. Palestinienii sunt oameni de legatura, iar irakienii, mai prosti, sunt adusi doar ca sa infiinteze firmele-fantoma prin intermediul carora sunt produsi si «spalati» banii murdari; dupa ce-si indeplinesc rolurile, pleaca din tara si dispar fara urma" - anchetator, de la Parchetul General

ACUZATII
"Marii contrabandisti au reusit sa puna in miscare rotitele coruptiei si au determinat conducerea vamii sa inlocuiasca normele care ingradeau posibilitatile de devalizare a bugetului de stat cu altele care dadeau frau liber arbitrarului si sub obladuirea carora marii contrabandisti ca Zaher, Omar, Kader si altii au reusit sa adune averi imense" - gen. (r) Ioan Pitulescu

"Itinerariul" spagilor trimise din Israel

In primavara anului 2001, afaceristul romano - israliano - sud-african Sorin Beraru a fost implicat intr-un alt scandal: incercarea de a mitui mai multe oficialitati romanesti cu suma de 1,5 milioane de dolari. Banii ar fi trebuit sa ajunga atat la procurorul care ancheta in dosarul "CI-CO", cat si la alte personalitati, situate la un nivel cu mult mai inalt. Scopul urmarit de Beraru era anularea mandatului international de arestare emis pe numele sau in acel dosar. "Vectorul" spagii a fost omul de afaceri Chaim (Heny) Steinberg. In cursul anchetei declansate dupa dezvaluirea incercarii de mituire, procurorii au descoperit niste inscrisuri deosebite. Denumite mai tarziu "Lista lui Steinberg", acele documente descriau succint drumul pe care ar fi urmat sa-l parcurga cel un milion si jumatate de dolari pus la bataie de Beraru. Nici Steinberg nu era un "neica Nimeni" pentru cercurile de afaceristi straini din Bucuresti.

Steinberg - "pilotul americano-israelian"

Nascut in anul 1948, la Iasi, Chaim are si el trei cetatenii: romana, israeliana si americana. Plecat cu familia in Israel inca de pe timpul cand era copil, a revenit in tara la inceputul anilor ’90, cand a infiintat firma de constructii Targhet Trading. Prin intermediul acesteia, el a fost antreprenorul catorva dintre obiectivele construite de ANL. Inainte de a fi implicat in scandalulul "Spaga lui Beraru", Stainberg era deja anchetat intr-un alt dosar, legat de un credit luat de la Banca Carpatica. In cursul procesului "Spaga lui Beraru", Steinberg, care era arestat preventiv, a cerut sa fie judecat in stare de libertate si a sustinut in fata magistratilor: "Sunt ofiter in armata israeliana si americana. Am fost pilot". Spre deosebire de alte cazuri similare, invocarea calitatii sale de militar nu i-a fost insa de folos. La fel ca si in cazul lui Sorin Beraru, nici in privinta lui Steinberg "serviciilor" nu le-a atras atentia apartenenta la armatele unor tari straine. La fel de putin curioase au fost "serviciile" si in privinta motivelor care i-au apropiat pe Beraru si Stainberg, doi militari ai unor armate straine risipite pe trei continente diferite.