"Io n-am văzut ţigani săraci! Ai dracu’, da. Săraci nu există"

Pe izlazul comunei Costeşti din judeţul Vâlcea s-au strâns ieri sute de romi din toată ţara. În fiecare an sărbătoresc aici, de Sf. Maria, Festivalul Naţional al Romilor. Prilej de fală, de etalare a averilor şi a puterii. SEF, BOS, JAF, JUP, LEY, EUR, USD sunt doar câteva dintre numerele "inspirate" pe care ţiganii şi le-au pus la maşinile de fiţe.

Tot dealul răsună de manele. La bază stau cei care au venit pentru a se distra, spre vârf e târgul, iar lângă râu e bâlciul cu tiribombe. Taxa de intrare pe izlaz e de 20 de lei, dar nimeni nu comentează. Plătesc, îşi primesc bonul şi pleacă să găsească un loc cât mai vizibil pentru a instala acolo cortul şi masa. Coada de maşini ajunge până în drumul comunal, iar nervii şoferilor care au înghesuit în autoturisme tot familionul sunt întinşi la maximum. Cu cât ajungi mai târziu, cu atât e mai puţin probabil să prinzi un loc liber de campare "la vedere". Şi ce rost are să te mai duci cu toate bogăţiile dacă stai la fereală şi nu te admiră nimeni?

Grătarele sfârâie, mesele sunt pline de fructe exotice - de la banane până la ananas şi mango -, ţiganii trag din ţigări fine sau din trabucuri groase, iar pirandele se învârt de colo-colo cu salbele strălucitoare atârnând la gât sau cu galbeni prinşi în păr. Printre corturile albe cu schelet din fier forjat se plimbă "regele". Nu regele ţiganilor, ci al lăutarilor - Ghiţă Tomilescu. "Zis regele", completează el, "pentru că sunt cel mai mare doinitor din toată România". "Alteţa sa" cântă la clarinet şi are după el doi ţigani dolofani cu acordeoane. Ţine să le ureze celor prezenţi "sănătate lor şi la familiile lor" şi să se laude că e invitat la festival în fiecare an. Nu pierde însă momentul să se plângă de criză şi de faptul că "nu mai merge cum mergea odată...".

Când vine vorba despre plătit impozite, "regele" zice că, de fapt, "să vedeţi, eu nu cânt chiar aşa de mult, prea puţin cânt eu... Doar când sunt invitat. Omul când are nevoie mă sună şi... ce să vă spun? Aş vrea să schimbăm subiectul ăsta, să mă întrebaţi altceva". Până să-l mai întrebăm noi altceva, "alteţa sa" se face că vede un cunoscut vechi şi se retrage rapid din conversaţie.

Pe latura dreaptă a platoului sunt romii din Teleorman. De departe, cea mai bogată privelişte - mese mari, pline, corturi falnice, maşini strălucitoare. Dar vedeta festivalului din acest an este un autoturism Lincoln Navigator care tronează lângă una dintre mese. Proprietara lui este Elena a lu' Marin Miliardaru' din Buzescu. Are 60 de ani, 5 copii, 12 nepoţi, vreo 5-6 strănepoţi "şi toţi au câte trei-patru case din alea frumoase". Zice că nu ştie cât valorează maşina "proprietate personală", pentru că "nu-i a mea, e a lu' bărbatu'meu şi el nu-i aicea". Povesteşte despre belşug, dar, când vine vorba despre criză, zici că am apăsat pe un buton - "Eee! Nu mai e, doamnă. Nu mai avem. Acuma ne chinuim să ţinem ce am adunat. Cine reuşeşte să ţină, ăla mai e om. Dacă nu, umblă la buget". O întreb dacă ştie despre planurile guvernanţilor de a impozita averile romilor. "E! Şi ce să-mi ia? O să-mi ia casa? Dacă nu am cu ce să plătesc?! N-am!". Apoi se luminează, ca după o idee bună, şi zice că "de ce să-mi ia casa, că doar am plătit impozit pe ea". Dacă o întrebi şi cam cât a plătit, face din nou pe proasta - "Nu ştiu io. Tot bărbatu'meu ştie, că el a plătit".

Pe un dâmb înalt de pământ, de unde cuprinzi cu privirea tot izlazul, s-au instalat corturile organizatorilor festivalului - Bercea Mondialu şi regele Cioabă. Cel din urmă a apărut la festival târziu, după ora 13:00, însoţit de Peter Eckstein Kovacs, consilierul pe probleme de minorităţi al lui Traian Băsescu. Preşedintele, deşi fusese invitat, n-a mai onorat manifestarea cu prezenţa sa, că, deh, nu mai e în campanie electorală. Preşedintele Bercea însă s-a arătat extrem de volubil şi de prietenos cu oricine avea la îndemână un aparat de fotografiat, o cameră de filmat sau un microfon. N-a ratat nici el ocazia de a căina situaţia romilor loviţi de criză - "E mult mai puţină lume decât în anii trecuţi. Se vede că oamenii au fost afectaţi de criză". Întrebat unde se vede cel mai mult efectul crizei, Mondialu a răspuns: "Păi... la maşini...

Nu vedeţi şi dumneavoastră? Sunt mai puţine ca în alţi ani". Întrebat despre impozitarea averilor romilor, Bercea se schimbă la faţă şi face semn cu bărbia către reportofonul care înregistra, după care dă din cap că nu. Pentru că înregistrarea merge în continuare, preşedintele ţiganilor se vede nevoit să formuleze un răspuns. "Oamenii au muncit să-şi facă averi, să-şi facă case, acuma tre' să plătească taxe şi la mâncare? Nu mi se pare în regulă." După care se ridică de pe tronul de plastic şi se face că are treabă, dă indicaţii în stânga şi-n dreapta, duce telefonul care nu sunase la ureche... Revine doar să ne anunţe că o să vină Guţă şi apoi fuge iar, probabil ca să nu-l întrebăm dacă manelistul lucrează pe drepturi de autor sau nu.

La masa în jurul căreia sunt strânse cele mai multe ţigănci se dansează pe manele în faţa unei camere de filmat. Femeile sunt îmbrăcate cu bluze strălucitoare, aurii şi argintii, şi cu fuste în culori ţipătoare. Haine de sărbătoare pe care le etalează "la televizor". Bărbaţii nu intră în vorbă cu reporterii, pentru că, spune unul dintre ei, "suntem oameni... (n.r. - face semn cu degetul la obraz, probabil vrând să arate că-i subţire) cu afaceri. Nu ne expunem aşa... Dar vorbiţi cu femeile, ele au voie. Veniţi cu o cameră, ceva, şi le punem să şi danseze".

Tănase Stănescu, unul dintre cei mai înstăriţi ţigani din Olt, acceptă să vorbească cu presa, pentru că vrea neapărat să-şi spună oful. "Doamnă, noi suntem o ernie. Ernia romilor. De fapt, suntem ernia romilor care e discriminaţi, pentru că lumea nu ştie, doamnă, că noi, romii adevăraţi, ăştia căldărari, am muncit totdeauna. N-am furat, n-am dat în cap. Astea e alte rase de romi, doamnă. Da' pe noi ne bagă toţi în aceeaşi oală şi nu e bine şi corect." Tot prost şi incorect i se pare şi proiectul de impozitare a averilor ţiganilor. "Da' de ce să ne impoziteze, doamnă? Ce? Am furat? Am muncit. Vrea să impoziteze averile moştenite din tată în fiu pentru că au furat ei banii şi nu mai are acuma. Da' noi am muncit pe banii, şi maşinile, şi casele noastre şi oricum n-are ce să ne ia, că am sărăcit acuma cu criza."

Marginalizat de liderii ţiganilor, şi autoproclamatul împărat Iulian e de părere că autorităţile n-au ce să le impoziteze romilor. "Nu mai au averi. Ce vor să facă guvernanţii acum e la fel cu ce s-a întâmplat cu romii în 1941 - du-te tu în Siberia, lasă-ţi averea aici şi ţi-o dăm noi când te întorci. Şi nu ne-au dat-o nici acuma! Deci, e acelaşi lucru. Să le dăm noi bani, că ei i-au furat... Da' de unde să le dăm?" Dacă-l întrebi însă ce soluţii vede pentru ieşirea din sărăcia în care trăiesc romii, împăratul o întoarce ca la Ploieşti - "Care sărăcie? Păi, dvs. îi credeţi pe ăia care zic că sunt săraci? Eu n-am văzut ţigan sărac. Al dracu', da. Să te facă pe tine să-i dai şi ce n-ai, să ia tot, da' dacă tu te duci să-i ceri, n-are. Al dracu'. Da' nu sărac. Ţiganu' te face cum vrea el!".