x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La picnic, după rang şi condiţie

0
Autor: Veronica Bectas 30 Apr 2009 - 00:00

Puţini oameni cunosc felul în care îşi petreceau românii ziua de Armindeni, 1 mai, în perioada interbelică. Această perioadă plină de evenimente deosebite, sociale, politice, ştiinţifice, dar şi în artă, literatură, muzică, modă. O perioadă a civilizaţiei noastre extrem de efervescentă, de selectă.



Viaţa românilor de la sate era legată strict de relaţiile cu agricultura, sărbătorile erau respectate conform tradiţiilor, la ele participând toată suflarea satului.

La oraş însă, lucrurile s-au schimbat, în sensul că anumite sărbători nu au mai fost ţinute, din cauza condiţiilor de muncă, a dezvoltării impetuoase a industriei. Viaţa la oraş era mult mai complicată. Nu mai vorbim despre multitudinea de etnii care-şi respectau tradiţiile şi stratificarea socială îşi spunea cuvântul în orice domeniu.

Dar, ieşirea la picnicul de Armindeni, era respectată de foarte mulţi orăşeni. De la familiile din societatea înaltă până la muncitorul din tăbăcărie, toţi ieşeau la iarbă verde, cu familiile. E drept că "iarba verde" a familiilor de moşieri şi de burghezi nu era aceeaşi cu cea a măcelarilor, muncitorilor în fabrici, a croitoreselor şi a micilor funcţionari.

Familiile bogate, cu renume, îşi făceau picnicul de Armindeni pe la moşiile proprii, pe la moşiile prietenilor sau chiar în străinătate.

De la capul familiei până la căţelul adorat, toţi ieşeau pe pajiştea bine întreţinută de grădinari pricepuţi, pe pături aşternute de slujnice tinerele, îndemânatice. Participanţii petrecerilor erau serviţi cu sandvişuri şi vinuri alese, special transportate în cufere şi panere din nuiele, în care erau rânduite paharele pentru diferitele băuturi cerute de doritori, tacâmuri şi farfurii adecvate preparatelor servite, şervete pentru şters mâinile catifelate şi guriţele delicate şi multe altele care erau necesare unei mese frugale.
Pe păturile întinse se purtau discuţii despre modă, muzică, literatură, dar şi cancanuri mondene. Ocheadele furişe dezbrăcau în gând fetele tinere care purtau rochiţe moderne cu modele îndrăzneţe mulate şi scurte până aproape de genunchi şi costume de drumeţie cu alură bărbătească, influenţate de Madama Chanel. Becherii înjghebau flirturi după o plimbare pe aleile mai dosnice şi o căţărare în cireşii înfloriţi, cu o etalare a genunchilor rotunjori ai tinerelor cu tendinţe libertine.  

Bărbaţii serioşi, familişti şi purtători de responsabilităţi sociale, discutau pe aleile din jur despre problemele politice ardente şi relaţii de afaceri, în timp ce soţiile acestora, mame sau bunici purtau dialoguri în care-şi dezvăluiau experienţele în creşterea şi educarea copiilor şi a animalelor de casă, precum şi ultimele bârfe despre anumiţi cunoscuţi. Tinerii căsătoriţi erau preocupaţi în special de viaţa mondenă, teatru, concerte, călătorii şi chiar literatură. Copiii se bucurau de mai multă libertate, acordându-li-se mai multă largheţe în modul de comportament, iar dădacele, nemţoaice, erau mai puţin restrictive cu manierele învăţăceilor. În aceste picnicuri se reuşea adunarea aproape a întregii familii, într-o atmosferă relaxată şi plină de veselie.

Principala masă urma a fi servită de toată familia şi de invitaţi în marea sufragerie a conacului, unde puteau să se desfete cu preparate şi băuturi străine, după pofta inimii, unde tineretul asculta ştiri şi muzică la noile aparate de radio, romanţe şi chiar jazz pe plăcile de patefon, ca să nu mai vorbim despre faptul că şeful de clan tocmea un taraf, pentru petrecerea de seară, la care putea să se răsfeţe alături de intimi în stil românesc, cu friptură de miel, ţuică şi vin pelin.

Medicii, profesorii universitari, farmaciştii, ofiţerii îşi aveau şi ei preferinţele şi mai ales pajiştile cu iarbă verde de la conacele mai mici, zestrele nevestelor din provincie. Societatea burgheză, la fel, după mărimea averilor şi tendinţele către sferele înalte ale elitei.
Dar cei care se bucurau cel mai intens de această sărbătoare erau oamenii simpli, cei care îşi petreceau timpul la iarbă verde, în jurul localităţii. Erau oameni din toate zonele ţării, veniţi la oraşe ca să muncească. Cea mai vastă gamă de provinciali se afla în Capitală. Din toate zonele ţării, cu obiceiuri şi chiar prejudecăţi. Aici începeau să se şlefuiască, transformându-se într-o masă uniformă ce aveau ca liant asigurarea existenţei prin muncă în fabrici şi ateliere mai mari sau mai mici, în magazine şi prăvălii.  

Cu nevastă, soacră, socru, copii, nepoţi şi căţei, micul funcţionar plătea o birjă în care intra tot calabalâcul şi personalul. Arondând-o şi pentru o anumită oră, la întoarcere, liniştit şi relaxat, participa la întinderea păturii pe iarba de la marginea drumului. Pe pătura întinsă, îşi scotea haina şi pantofii, relaxându-şi trupul şi lăsând mintea să zboare la orizonturile visate.

Uita pentru un moment de salariul mic, de şeful măgar, de colegii fitilişti şi meschini, de lucrările peste norme, de orele neplătite, de taxele şcolare ale copiilor, de boala soacrei, de garderoba sumară a nevestei, de lipsa banilor pentru un concediu mult visat. Mânca alături de familie friptura de miel pregătită de soacră şi bea vinul pelin fără să-i pese de ochii soacrei aţintiţi asupra lui.

Profesorii, nu cei universitari, însoţiţi de neveste şi copii, obligaţi la aceeaşi scorţoasă conduită faţă de cei din jur, căutau să-şi ducă familiile într-un loc cât mai izolat, pentru ca nu cumva să dea ocazia unor ironii sau bârfe pe seama comportamentului vreunuia dintre membrii familiilor lor.

Tinerii becheri preferau o petrecere la o grădină într-o margine de pădurice sau chiar în centrul oraşului, la un local cu grădină umbroasă şi grătar cu renume.

În compania prietenilor, petreceau până dimineaţa. Unii mai norocoşi se întorceau acasă însoţiţi de domniţe libere de obligaţii, dornice de o aventură sau chiar de un măritiş.
Muncitorii de rând petreceau tot la iarbă verde, unii în afara oraşului, la marginea drumului, unde făceau focuri zdravene pe care puneau la fript hălci de miel şi pui dolofani, ca să nu mai vorbim despre mititei tocmiţi de nevestele care asudau şi se înfăşurau în nori de fum, pe lângă grătarele şi frigările din sârmă cărate de acasă.

Bărbaţii care căraseră la greu aproape tot calabalâcul, ba unii chiar şi pe copii în cârcă, treceau din prima la curăţarea gâturilor pline de praful străzilor neasfaltate ale oraşului, pe care le străbătuseră până la zonele cu iarbă verde, dintre grădinile bulgarilor.

Între aceste grădini, care făceau trecerea dintre oraş şi satele din jur, se găseau mici petice de iarbă grasă şi sănătoasă pe care îţi puteai încropi un picnic minunat. Ajuns la locul dorit, bărbatul hămălit bea direct din sticla ce se golea rapid, la jumătate, dacă băutorul era însetat şi avea sorbul mare şi o pasa imediat mâinii care se întindea spre a domoli alt gât în arşiţă.

Pelinul era vinul preferat, doar unele femei se mai stâmbau de amăreală, carnea şi pâinea neagră, mare şi pufoasă, brânza sărată şi caşul nou erau felurile de bază.

Soacrele şi mamele grijulii puneau pe faţa de masă farfurioare pentru carne şi brânză, dar şi felii de cozonac, pe şervete din stambă, albe, mirosind a pelin. Scoteau de la doseală bucăţi de rahat turcesc, cu mentă, cu alune, cu apă de trandafir, dar şi baclavale sau sarailii, bine însiropate şi vanilate, care îndulceau sufletele către seară, la întoarcerea, parcă mai lungă, spre casă. Dacă aveau norocul să aibă în jur şi o petrecere cu taraf, apăi aveau asigurată şi muzica. În locurile mai largi, unde se puteau aduna mai multe familii, se apropiau păturile şi se amestecau merindele.

Se făcea focul mare, cât să încapă mai multe grătare şi frigări şi de la trei sticle cu pelin se constata că se înmulţiseră la 15, că litrul de ţuică ferit cu grijă dispare rapid în alte gâturi. Nevestele se amestecau de nu o mai găseai pe a ta, soacrele la fel, ba chiar şi tu, ca om venit să te relaxezi, ajungeai să nu mai stai pe pătura ta şi nu ştiai al cui este vinul, că părea mai dulceag decât al tău. În astfel de cazuri, ca din pământ răsăreau patru ţigani lăutari.

Un acordeonist, un viorist, unul cu ţambalul de gât şi cel mai amărât, ăl cu contrabasul. Veneau aproape şi trăgeau un cântec, aşa ca să vadă muşteriul ce marfă au, apoi se tocmeau până la sfârşitul petrecerii.

Mâncare şi băutură, berechet şi pentru ei! Copiii începeau să se împrietenească, dar să se şi păruiască, smulgând uşor câte o palmă de la tatăl corector de maniere, obţinând zbierete şi tăvăleli ale odraslei. Cu ameninţări că va fi lăsat loco, să-l mănânce lupii, sau slugă la ţigani, zbierătorul se întorcea pe pătură pentru puţin timp, după care îşi relua activitatea în hoarda gălăgioasă. După primul rând de fripturi stinse cu vin, începeau discuţiile legate de diferite teme şi partide de cărţi.


Bărbaţii discutau despre muncă, despre probleme cu acareturile stricate, despre femei şi chiar se puneau la cale unele cumetrii. Femeile aveau nenumărate teme de discuţii, începând de la copii până la schimburi de reţete culinare, dar şi de modele de rochii, îndeosebi cele care erau croitorese sau despre noi produse de curăţat argintăria.

Din când în când, aruncau câte o privire şi asupra odraslelor. Copiii se fugăreau şi se ascundeau, jucau tot felul de jocuri prin iarbă şi prin praf, murdărindu-se plini de satisfacţia lipsei de interdicţii în privinţa asta. Câte unul mai trecea pe la mamă-sa după o gură de apă, care începuse să se clocească în sticlă, dar curăţa praful din gât.

Spre seară, obosiţi de atâta petrecere, începeau să-şi strângă calabalâcul. Plăteau taraful, contribuind fiecare după înţelegere şi se întorceau spre case. Drumul părea mai lung, iar unii copii obosiţi de alergătură trebuia căraţi în braţe sau în cârcă.

Transpiraţi şi uşor tehuiţi de băutură, bărbaţii cărau de obicei copii adormiţi, iar partea feminină, nevasta şi soacra, trăgeau de bagaj, mult mai uşor acum, că nu mai rămăsese nici urmă de mâncare. Cu toate astea, toţi erau bine dispuşi, cu sentimentul că-şi făcuseră datoria şi petrecuseră din plin.
Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   iarbă

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...
Serviciul de email marketing furnizat de