x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La picnic, după rang şi condiţie

0
Autor: Veronica Bectas 30 Apr 2009 - 00:00

Puţini oameni cunosc felul în care îşi petreceau românii ziua de Armindeni, 1 mai, în perioada interbelică. Această perioadă plină de evenimente deosebite, sociale, politice, ştiinţifice, dar şi în artă, literatură, muzică, modă. O perioadă a civilizaţiei noastre extrem de efervescentă, de selectă.



Viaţa românilor de la sate era legată strict de relaţiile cu agricultura, sărbătorile erau respectate conform tradiţiilor, la ele participând toată suflarea satului.

La oraş însă, lucrurile s-au schimbat, în sensul că anumite sărbători nu au mai fost ţinute, din cauza condiţiilor de muncă, a dezvoltării impetuoase a industriei. Viaţa la oraş era mult mai complicată. Nu mai vorbim despre multitudinea de etnii care-şi respectau tradiţiile şi stratificarea socială îşi spunea cuvântul în orice domeniu.

Dar, ieşirea la picnicul de Armindeni, era respectată de foarte mulţi orăşeni. De la familiile din societatea înaltă până la muncitorul din tăbăcărie, toţi ieşeau la iarbă verde, cu familiile. E drept că "iarba verde" a familiilor de moşieri şi de burghezi nu era aceeaşi cu cea a măcelarilor, muncitorilor în fabrici, a croitoreselor şi a micilor funcţionari.

Familiile bogate, cu renume, îşi făceau picnicul de Armindeni pe la moşiile proprii, pe la moşiile prietenilor sau chiar în străinătate.

De la capul familiei până la căţelul adorat, toţi ieşeau pe pajiştea bine întreţinută de grădinari pricepuţi, pe pături aşternute de slujnice tinerele, îndemânatice. Participanţii petrecerilor erau serviţi cu sandvişuri şi vinuri alese, special transportate în cufere şi panere din nuiele, în care erau rânduite paharele pentru diferitele băuturi cerute de doritori, tacâmuri şi farfurii adecvate preparatelor servite, şervete pentru şters mâinile catifelate şi guriţele delicate şi multe altele care erau necesare unei mese frugale.
Pe păturile întinse se purtau discuţii despre modă, muzică, literatură, dar şi cancanuri mondene. Ocheadele furişe dezbrăcau în gând fetele tinere care purtau rochiţe moderne cu modele îndrăzneţe mulate şi scurte până aproape de genunchi şi costume de drumeţie cu alură bărbătească, influenţate de Madama Chanel. Becherii înjghebau flirturi după o plimbare pe aleile mai dosnice şi o căţărare în cireşii înfloriţi, cu o etalare a genunchilor rotunjori ai tinerelor cu tendinţe libertine.  

Bărbaţii serioşi, familişti şi purtători de responsabilităţi sociale, discutau pe aleile din jur despre problemele politice ardente şi relaţii de afaceri, în timp ce soţiile acestora, mame sau bunici purtau dialoguri în care-şi dezvăluiau experienţele în creşterea şi educarea copiilor şi a animalelor de casă, precum şi ultimele bârfe despre anumiţi cunoscuţi. Tinerii căsătoriţi erau preocupaţi în special de viaţa mondenă, teatru, concerte, călătorii şi chiar literatură. Copiii se bucurau de mai multă libertate, acordându-li-se mai multă largheţe în modul de comportament, iar dădacele, nemţoaice, erau mai puţin restrictive cu manierele învăţăceilor. În aceste picnicuri se reuşea adunarea aproape a întregii familii, într-o atmosferă relaxată şi plină de veselie.

Principala masă urma a fi servită de toată familia şi de invitaţi în marea sufragerie a conacului, unde puteau să se desfete cu preparate şi băuturi străine, după pofta inimii, unde tineretul asculta ştiri şi muzică la noile aparate de radio, romanţe şi chiar jazz pe plăcile de patefon, ca să nu mai vorbim despre faptul că şeful de clan tocmea un taraf, pentru petrecerea de seară, la care putea să se răsfeţe alături de intimi în stil românesc, cu friptură de miel, ţuică şi vin pelin.

Medicii, profesorii universitari, farmaciştii, ofiţerii îşi aveau şi ei preferinţele şi mai ales pajiştile cu iarbă verde de la conacele mai mici, zestrele nevestelor din provincie. Societatea burgheză, la fel, după mărimea averilor şi tendinţele către sferele înalte ale elitei.
Dar cei care se bucurau cel mai intens de această sărbătoare erau oamenii simpli, cei care îşi petreceau timpul la iarbă verde, în jurul localităţii. Erau oameni din toate zonele ţării, veniţi la oraşe ca să muncească. Cea mai vastă gamă de provinciali se afla în Capitală. Din toate zonele ţării, cu obiceiuri şi chiar prejudecăţi. Aici începeau să se şlefuiască, transformându-se într-o masă uniformă ce aveau ca liant asigurarea existenţei prin muncă în fabrici şi ateliere mai mari sau mai mici, în magazine şi prăvălii.  

Cu nevastă, soacră, socru, copii, nepoţi şi căţei, micul funcţionar plătea o birjă în care intra tot calabalâcul şi personalul. Arondând-o şi pentru o anumită oră, la întoarcere, liniştit şi relaxat, participa la întinderea păturii pe iarba de la marginea drumului. Pe pătura întinsă, îşi scotea haina şi pantofii, relaxându-şi trupul şi lăsând mintea să zboare la orizonturile visate.

Uita pentru un moment de salariul mic, de şeful măgar, de colegii fitilişti şi meschini, de lucrările peste norme, de orele neplătite, de taxele şcolare ale copiilor, de boala soacrei, de garderoba sumară a nevestei, de lipsa banilor pentru un concediu mult visat. Mânca alături de familie friptura de miel pregătită de soacră şi bea vinul pelin fără să-i pese de ochii soacrei aţintiţi asupra lui.

Profesorii, nu cei universitari, însoţiţi de neveste şi copii, obligaţi la aceeaşi scorţoasă conduită faţă de cei din jur, căutau să-şi ducă familiile într-un loc cât mai izolat, pentru ca nu cumva să dea ocazia unor ironii sau bârfe pe seama comportamentului vreunuia dintre membrii familiilor lor.

Tinerii becheri preferau o petrecere la o grădină într-o margine de pădurice sau chiar în centrul oraşului, la un local cu grădină umbroasă şi grătar cu renume.

În compania prietenilor, petreceau până dimineaţa. Unii mai norocoşi se întorceau acasă însoţiţi de domniţe libere de obligaţii, dornice de o aventură sau chiar de un măritiş.
Muncitorii de rând petreceau tot la iarbă verde, unii în afara oraşului, la marginea drumului, unde făceau focuri zdravene pe care puneau la fript hălci de miel şi pui dolofani, ca să nu mai vorbim despre mititei tocmiţi de nevestele care asudau şi se înfăşurau în nori de fum, pe lângă grătarele şi frigările din sârmă cărate de acasă.

Bărbaţii care căraseră la greu aproape tot calabalâcul, ba unii chiar şi pe copii în cârcă, treceau din prima la curăţarea gâturilor pline de praful străzilor neasfaltate ale oraşului, pe care le străbătuseră până la zonele cu iarbă verde, dintre grădinile bulgarilor.

Între aceste grădini, care făceau trecerea dintre oraş şi satele din jur, se găseau mici petice de iarbă grasă şi sănătoasă pe care îţi puteai încropi un picnic minunat. Ajuns la locul dorit, bărbatul hămălit bea direct din sticla ce se golea rapid, la jumătate, dacă băutorul era însetat şi avea sorbul mare şi o pasa imediat mâinii care se întindea spre a domoli alt gât în arşiţă.

Pelinul era vinul preferat, doar unele femei se mai stâmbau de amăreală, carnea şi pâinea neagră, mare şi pufoasă, brânza sărată şi caşul nou erau felurile de bază.

Soacrele şi mamele grijulii puneau pe faţa de masă farfurioare pentru carne şi brânză, dar şi felii de cozonac, pe şervete din stambă, albe, mirosind a pelin. Scoteau de la doseală bucăţi de rahat turcesc, cu mentă, cu alune, cu apă de trandafir, dar şi baclavale sau sarailii, bine însiropate şi vanilate, care îndulceau sufletele către seară, la întoarcerea, parcă mai lungă, spre casă. Dacă aveau norocul să aibă în jur şi o petrecere cu taraf, apăi aveau asigurată şi muzica. În locurile mai largi, unde se puteau aduna mai multe familii, se apropiau păturile şi se amestecau merindele.

Se făcea focul mare, cât să încapă mai multe grătare şi frigări şi de la trei sticle cu pelin se constata că se înmulţiseră la 15, că litrul de ţuică ferit cu grijă dispare rapid în alte gâturi. Nevestele se amestecau de nu o mai găseai pe a ta, soacrele la fel, ba chiar şi tu, ca om venit să te relaxezi, ajungeai să nu mai stai pe pătura ta şi nu ştiai al cui este vinul, că părea mai dulceag decât al tău. În astfel de cazuri, ca din pământ răsăreau patru ţigani lăutari.

Un acordeonist, un viorist, unul cu ţambalul de gât şi cel mai amărât, ăl cu contrabasul. Veneau aproape şi trăgeau un cântec, aşa ca să vadă muşteriul ce marfă au, apoi se tocmeau până la sfârşitul petrecerii.

Mâncare şi băutură, berechet şi pentru ei! Copiii începeau să se împrietenească, dar să se şi păruiască, smulgând uşor câte o palmă de la tatăl corector de maniere, obţinând zbierete şi tăvăleli ale odraslei. Cu ameninţări că va fi lăsat loco, să-l mănânce lupii, sau slugă la ţigani, zbierătorul se întorcea pe pătură pentru puţin timp, după care îşi relua activitatea în hoarda gălăgioasă. După primul rând de fripturi stinse cu vin, începeau discuţiile legate de diferite teme şi partide de cărţi.


Bărbaţii discutau despre muncă, despre probleme cu acareturile stricate, despre femei şi chiar se puneau la cale unele cumetrii. Femeile aveau nenumărate teme de discuţii, începând de la copii până la schimburi de reţete culinare, dar şi de modele de rochii, îndeosebi cele care erau croitorese sau despre noi produse de curăţat argintăria.

Din când în când, aruncau câte o privire şi asupra odraslelor. Copiii se fugăreau şi se ascundeau, jucau tot felul de jocuri prin iarbă şi prin praf, murdărindu-se plini de satisfacţia lipsei de interdicţii în privinţa asta. Câte unul mai trecea pe la mamă-sa după o gură de apă, care începuse să se clocească în sticlă, dar curăţa praful din gât.

Spre seară, obosiţi de atâta petrecere, începeau să-şi strângă calabalâcul. Plăteau taraful, contribuind fiecare după înţelegere şi se întorceau spre case. Drumul părea mai lung, iar unii copii obosiţi de alergătură trebuia căraţi în braţe sau în cârcă.

Transpiraţi şi uşor tehuiţi de băutură, bărbaţii cărau de obicei copii adormiţi, iar partea feminină, nevasta şi soacra, trăgeau de bagaj, mult mai uşor acum, că nu mai rămăsese nici urmă de mâncare. Cu toate astea, toţi erau bine dispuşi, cu sentimentul că-şi făcuseră datoria şi petrecuseră din plin.
Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   iarbă

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Specialiştii în CA-uri, moştenirea lui Cîţu la Finanţe

Specialiştii în CA-uri, moştenirea lui Cîţu la Finanţe
Galerie Foto Consiliile de administraţie (CA) ale companiilor de stat sunt vânate dintotdeauna de politicieni. Numirea lor aici nu are nicio legătură cu pregătirea în domeniu sau performanţele demonstrate anterior de...

Ministerul Mediului cumpără consultanță legislativă de la fosta firmă a Sulfinei Barbu și a lui Silvian Ionescu

Ministerul Mediului cumpără consultanță legislativă de la fosta firmă a Sulfinei Barbu și a lui Silvian Ionescu
Galerie Foto Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cumpără consultanță pentru elaborarea unei inițiative legislative. Deși sună ciudat, instituția guvernamentală a achiziționat servicii de consultanță și de...

Incredibil. Costel Alexe și-a numit administratorul firmei County Manager al județului Iași

Incredibil. Costel Alexe și-a numit administratorul firmei County Manager al județului Iași
Galerie Foto Fostul ministru al Mediului din Guvernul Orban, Costel Alexe, poreclit și “Tablă”, ca urmare a dosarului penal în care este vizat de DNA, l-a numit în funcția de administrator public al județului Iași pe...

Octavian Jurma: „În România, nu există județe care să nu fie în scenariul roșu”

Octavian Jurma: „În România, nu există județe care să nu fie în scenariul roșu”
Galerie Foto România a ajuns, ieri, la 1.098 de pacienți internați la Terapie Intensivă (ATI), cel mai mare număr de oameni cu COVID-19 aflați în stare foarte gravă, din ultimele două luni. Medicii avertizează că tot mai m...

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate
Galerie Foto Traian Băsescu se confruntă, în această perioadă, cu o serie de probleme serioase. După condamnarea, în primă instanță, a fiicei sale, Ioana, la 5 ani de închisoare, pentru spălare de bani, dar și a...

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani
Galerie Foto Aproape o sută de grădinițe, școli generale, colegii și licee aflate în administrarea Consiliului Local al Sectorului doi sunt păzite, timp de doi ani, de către trei companii de pază private, în baza unui...

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C
Serviciul de email marketing furnizat de