Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, Cîțu dorea să marcheze data de 26 mai 2019, în care a avut loc referendumul pe Justiție inițiat de Klaus Iohannis, ca o mare victorie împotriva PSD. Guvernul condus de Cîțu, până în toamna anului trecut, a emis chiar un punct de vedere în care precizează că rămâne la latitudinea Parlamentului dacă adoptă sau nu această lege. Iar proiectul a trecut tacit de Senat, în luna octombrie. În prezent, legea se află la Camera Deputaților. Dacă va trece, urmează o perioadă plină de evenimente, manifestări și campanii de promovare, pe bani de la stat, inclusiv pentru ONG-uri, timp de o lună înainte de 26 mai.
Legea propusă de senatorul Florin Cîțu, împreună cu colega sa Iuliana Scântei, la care au achiesat, cu semnături, alți 54 de senatori și deputați de la PNL și de la Grupul Minorităților Naționale, prevede că se declară ziua de 26 mai ca Ziua Națională a Alegătorului, „sărbătoare națională anuală care promovează democrația prin vot și prin alegeri democratice și care încurajează participarea cetățenilor la procesele democratice și electorale”.
Astfel, conform proiectului, autoritățile pot organiza, la nivel național sau local, manifestații, campanii de informare, evenimente și activități cultural-artistice și științifice consacrate conștientizării importanței dreptului la vot, a alegerilor și referendumurilor pentru democrație și statul de drept.
Ministerul Educației, implicat prin lege
Potrivit inițiativei, aceste activități pot fi organizate și în străinătate de către MAE, prin misiunile diplomatice, oficiile consulare sau ICR. Iar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar urma să organizeze manifestări, campanii de informare și activități dedicate. Mai mult, autoritățile centrale și locale vor putea acorda sprijin logistic și financiar ONG-urilor sau altor instituții de drept public și privat pentru organizarea în țară și în străinătate a unor astfel de evenimente. Manifestările pot fi, de asemenea, organizate și de partidele politice.
Interesant este că, cu o lună înaintea Zilei Naționale a Alegătorului, Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare, instituțiile de învățământ universitare și preuniversitare ar fi obligate să organizeze activități educative pentru elevi și studenți privind importanța participării la alegeri și la referendumuri. Iar aceste activități pot fi organizate în parteneriat cu ONG-uri.
ONG-urile, parte a organizării evenimentelor
Tot cu 30 de zile înaintea Zilei Naționale a Alegătorului, Camera Deputaților și Senatul, Administrația Prezidențială, Guvernul și autoritățile centrale și locale pot organiza campanii de informare și evenimente pentru promovarea în rândul tinerilor a importanței participării la alegeri și la referendumuri, de asemenea în parteneriat cu ONG-uri.
Citește pe Antena3.ro
Cu titlu obligatoriu, de această dată, între 16 și 26 mai, în fiecare an, Radioul Public și Televiziunea Română vor realiza și include în programele lor emisiuni dedicate Zilei Naționale a Alegătorului, în cadrul cărora participă și reprezentanții AEP.
Iar în săptămâna care cuprinde data de 26 mai, Autoritatea Electorală Permanentă este obligată să prezinte Parlamentului un raport privind accesul alegătorilor la vot, raport care include date statistice privind compoziția corpului electoral și referințe privind gradul de interes al acestora în legătură cu participarea la alegeri și referendumuri, precum și recomandări privind creșterea participării la vot.
Bani de la Buget, inclusiv de la Președinție
Legea lui Cîțu vorbește și despre finanțarea acestei sărbători. Astfel, se arată că fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor, evenimentelor, campaniilor și altor activități se asigură anual din bugetul de stat și bugetele locale, prin bugetele Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale, Societății Române de Radio și Societății Române de Televiziune.
Se marchează consultarea populară, încălcată flagrant de guvernele liberale
În expunerea de motive, semnată de senatorii PNL Florin Cîțu și Iuliana Scântei, se arată că „referendumul pentru Justiție, din 26 mai 2019, a arătat clasei politice dorința alegătorului de a participa activ la procesul democratic, dar a reprezentat, totodată, premisa unor reforme majore la sistemul electoral românesc”.
Iar ca o reparație morală pentru obstacolele întâmpinate de cetățenii români din diaspora la votul din 26 mai 2019, „considerăm că aceasta trebuie să fie marcată ca Ziua Națională a Alegătorului”.
Problema este că, pe 26 mai 2019, a fost votat, cu o largă majoritate, Referendumul pe Justiție, organizat de Klaus Iohannis odată cu alegerile europarlamentare. Referendum încălcat în mai multe rânduri de guvernele PNL.
Spre exemplu, Cabinetul Orban a modificat, în starea de urgență, prin OUG, Codul penal, adăugând infracțiuni noi și modificând regimul unor pedepse. Apoi, Guvernul Cîțu, la doar câteva zile după ce a fost instalat, a prorogat, tot prin OUG, termenul de la care trebuia să intre în vigoare o prevedere din Legea pentru Organizarea Judiciară în materia completurilor de 3 judecători. Ambele ordonanțe de urgență încalcă flagrant referendumul din 26 mai 2019, referendum validat de CCR.
A trecut tacit de Senat, s-a blocat la Camera Deputaților
Proiectul de lege inițiat de Florin Cîțu, ca senator, dar în momentul în care era premier a ajuns la Parlament pe 9 iunie 2021. În ciuda avizelor negative primite de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia de Buget, de la Comisia pentru Politică Externă sau a avizelor favorabile, însă cu amendamente, primite de la Consiliul Legislativ, precum și a faptului că însuși Guvernul Cîțu nu și l-a asumat, emițând un punct de vedere conform căruia Parlamentul va decide dacă acest proiect de lege trebuie adoptat sau nu, legea a trecut de Senat în 15 octombrie 2021. Prin adoptare tacită, la expirarea termenului de 45 de zile.
La Camera Deputaților, au fost exprimate, de asemenea, avize negative de la Comisia pentru Drepturile Omului și de la Comisia pentru Egalitate de Șanse. Singurul aviz favorabil a fost emis de Comisia pentru Politică Externă. La 11 noiembrie a expirat termenul până la care trebuia finalizat raportul.
