Malpraxis - Cei care nu recunosc niciodata ca gresesc

Greselile contabile nu omoara oameni. Distrug insa firme si vieti, conduc la concedieri masive, mananca din bugetul de stat. Iar in Romania, dupa cum au dovedit-o numeroasele falimente de dupa 1989, se "greseste" mult. Nota de plata nu a achitat-o insa nimeni. La un interviu de angajare pentru postul de contabil s-au prezentat un canadian si un american. Interviul a constat intr-o singura intrebare: "Cat fac 2+2?". Raspunsul canadianului a fost 4, iar al americanului "Cat vrei sa faca?". Cel angajat a fost... americanul.

INTRE CIOCAN SI NICOVALA. Expertii contabili sunt de foarte multe ori prinsi intre normele legale si "asteptarile" angajatorilor

Perceputa drept o profesie anosta, dominata de rutina, contabilitatea este mult mai putin riguroasa decat pare la prima vedere. Teoretic, contabilitatea ar trebui sa reflecte realitatea, practic, acest lucru este imposibil de realizat. Situatia de la inceputul materialului nu este foarte departe de realitate. Nici o lege sau norma nationala nu ii impune si nici nu poate sa ii impuna unui contabil in cele mai mici amanunte cum sa tina contabilitatea unei firme. Fiecare domeniu de activitate si fiecare firma isi au particularitatile lor. In Romania, o problema in plus este si rapiditatea cu care se modifica/inlocuiesc legile si normele.

Un profesionist contabil cu imaginatie nu va intampina dificultati mari in a "strecura" compania printre aceste norme. In conditiile in care cuantumul tuturor taxelor si impozitelor pe care le plateste o intreprindere ajunge aproape la 50%, orice om de afaceri isi va dori un profesionist contabil "istet" la firma sa.

REGULI. Corpul Contabililor Autorizati si Experti din Romania (CECCAR), organismul profesional care supravegheaza activitatea expertilor contabili si a contabililor autorizati, a fost infiintat in 1921 printr-un decret al Regelui Ferdinand cu scopul de a "apara onoarea si independenta" membrilor sai. In timpul comunismului, Corpul a fost desfiintat pentru ca in acea perioada nu puteau exista decat doi "experti". A fost reactivat in 1994 pentru a reglementa activitatea profesionistilor contabili, a-i controla si a-i sanctiona atunci cand gresesc. Potrivit presedintelui CECCAR, dl Toma Marin, malpraxis in contabilitate ar putea fi practica profesionala care nu respecta standardele de calitate, normele profesionale emise de Corp si prevederile Codului Etic, practica care denatureaza foarte mult realitatea. Normele contabile sunt carti voluminoase, incheiate cu un chestionar amanuntit, la care contabilul trebuie sa raspunda, pentru a fi sigur ca, in cadrul lucrarii sale, nu a omis nici un amanunt procedural. Codul Etic, adaptare a celui emis de catre Federatia Internationala a Contabililor (IFAC), se adreseaza atat expertilor contabili liber-profesionisti, cat si celor angajati cu diferentele de rigoare. Printre numeroasele sale prevederi este ca profesionistul contabil sa nu accepte angajamente la o companie administrata sau detinuta de cineva din familie, sa isi pastreze independenta, sa nu primeasca daruri foarte scumpe de la conducerea firmei. Expertii contabili angajati au, in plus, obligatia de a-si ajuta colegii contabili.

MARIRE. Enron era una dintre cele mai puternice companii de pe piata americana

RASPUNDERE. In Romania nu au fost multe cazuri in care expertul contabil sa fie dat in judecata de catre firma care l-a angajat. Mult mai multe au fost cazurile in care sa fie detectate nereguli in contabilitate care favorizau compania, prejudiciind statul. In ciuda normelor contabile, Codului Etic, realitatea este ca expertilor contabili le este foarte dificil sa nu urmeze indicatiile conducerii. In cazul falimentului unei companii, conducerea este destul de putin afectata. Actionarii, tertii, salariatii sunt mult mai direct "loviti". Iar daca este vorba de o intreprindere foarte mare, si statul are de suferit. De regula, expertii contabili nu tin contabilitatea primara. Ei verifica situatiile contabile facute de economisti, fac unele retusuri daca sunt necesare si apoi le semneaza. Odata cu semnatura, ei isi angajeaza raspunderea pentru situatia respectiva, fie ca este vorba de balanta, bilant, flux de trezorerie s.a.m.d. De foarte multe ori, actionarii marunti sau salariatii nu stiu sau nu au posibilitatea de a ataca in justitie conducerea sau contabilii. "Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii." Cel putin asa prevede articolul 15 al OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati. Aceeasi ordonanta completeaza: "Expertii contabili si contabilii autorizati garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata, prin subscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii". Companiile nemultumite de prestatia expertilor contabili ii pot actiona in justitie, solicitand recuperarea prejudiciului sau/si de a ii reclama in fata CECCAR. Corpul are propriile comisii de judecata la nivelul fiecarei filiale si o Comisie Superioara de Disciplina. Sanctiunile administrative incep de la mustrare si merg pana la retragerea dreptului de a profesa. Un "bonus" la suspendare sau retragerea dreptului de practica este publicarea sanctiunii in presa. In 2003, CECCAR a dat 40-60 sanctiuni. In nici un caz insa expertului nu i-a fost retras dreptul de a practica. Majoritatea sanctiunilor s-au inregistrat in expertiza contabila judiciara, care, asa cum precizeaza presedintele CECCAR, "nici nu este din acest motiv acoperita de politele de asigurare".

AUDITUL FINANCIAR. Desi cabinetele de audit sunt de cativa ani buni in Romania, auditul financiar sau extern a ramas in mare masura intr-un con de umbra. Principalul scop al unei companii de audit este sa verifice in ce masura situatiile contabile (bilantul, contul de profit si pierdere, fluxurile de trezorerie etc.) prezinta situatia reala a intreprinderii. Orice societate poate sa efectueze un audit financiar pentru a verifica daca Departamentul de contabilitate si-a facut treaba corect sau a facut greseli. Exista insa si companii pentru care auditul financiar este obligatoriu. "De regula, obligatia auditarii situatiilor financiare exista pentru societatile comerciale care au o anumita cifra de afaceri, un anumit numar de salariati etc. Practic, tot ceea ce inseamna in Romania societate mare. Conform directivelor europene, societatile mari vor fi redefinite ca entitati de interes public. Si atunci, cu certitudine vor ramane bancile, societatile de asigurari si societatile listate la bursa. Daca vor fi si altele, ramane de vazut", explica Laurentiu Dobroteanu, secretarul general al Camerei Auditorilor din Romania. Pentru aceste societati, raportul de audit face parte integranta din raportul anual, impreuna cu situatiile financiare, care pleaca pe de o parte spre administratiile financiare, iar pe de alta parte, spre Registrul Comertului.

DECADERE. Anul 2002 a insemnat sfarsitul Enron, dar si al cabinetului de audit Arthur Andersen

LEGISLATIE NECLARA. Auditul financiar este la inceput in Romania. Cu toate ca foarte multe dintre companiile si bancile care au dat faliment in Romania dupa 1989 se laudau ca beneficiaza de "binecuvantarea" cabinetelor de audit, potrivit reprezentantilor Camerei Auditorilor, nu a fost vorba de audit financiar. Auditorii care lucreaza pe piata romaneasca, fie ca sunt filiale ale cabinetelor straine, fie ca sunt cabinete pur romanesti, nu gresesc sau nimeni nu este nemultumit. Cel putin asa rezulta din actualul climat de pace si armonie care exista intre ei si actionari. Pana in prezent, au existat doar trei cazuri minore in care auditorii au fost actionati in instanta, si acelea minore. Foarte multi investitori nu stiu ce anume fac cabinetele de audit, nu au acces la rapoartele de audit, nu isi cunosc drepturile. Nici legislatia nu exceleaza in claritate. OUG 75/1999 care reglementa activitatea de audit prevedea: "Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda fapta auditorului financiar care furnizeaza informatii false sau incomplete in legatura cu aspecte semnificative privind societatea comerciala audiata". Chiar daca era extrem de vaga, prevederea macar exista. Camera a trebuit insa sa scoata acest articol, pe motivul ca nu sunt ei in masura sa spuna ce constituie sau nu infractiune. Efectuarea unui audit extern nu reprezinta o garantie totala pentru corectitudinea situatiilor contabile. "Auditul se face prin sondaj, deoarece nu exista timpul fizic de a verifica toata contabilitatea, din toate filialele si apoi sa inventarieze totul, surub cu surub s.a.m.d. Pana acum 100 de ani se putea face, dar acum nu se mai poate face deoarece a crescut foarte mult complexitatea afacerii, ne spune Laurentiu Dobroteanu. Sunt multe informatii pe care auditorul nu are de unde sa le stie daca nu i le spune conducerea. "Din acest motiv, se semneaza un contract initial prin care auditorul, printre altele, solicita conducerii sa ii declare astfel de legaturi, care sunt societatile aflate sub control in cadrul grupului, conducerea fiind obligata sa i le comunice. In masura in care nu le declara, conform intelegerii, se porneste de la premisa ca vina este a conducerii", ne spune secretarul general al Camerei. Este adevarat si faptul ca nu auditorii falimenteaza o companie, conducerea ei face acest lucru, dar auditorii pot sesiza aspecte stranii care "scapa" contabilitatii si conducerii. In Europa si Statele Unite se incearca diverse variante care ar furniza mai multa credibilitate, obiectivitate si independenta auditului financiar. Potrivit lui Laurentiu Dobroteanu, imediat ce aceste transformari vor deveni realitate, Camera Auditorilor din Romania se va ralia la ele.

ASIGURARI. Conform presedintelui CECCAR, profesia de expert contabil a fost prima in care a fost introdusa asigurarea profesionala. Aceasta se intampla in 1994, la solicitarea organismelor profesionale internationale la care doreau sa se afilieze. "Daca expertul contabil a facut declaratiile fiscale si a determinat gresit profitul, iar institutiile de control ale statului amendeaza intreprinderea, este normal ca aceasta sa se intoarca impotriva lui si sa isi recupereze banii. Cum poate fi vorba de sume foarte mari, expertii contabili nu au resursele financiare pentru a plati.

Activitatea de audit este cu atat mai mult sensibila la riscuri. "De exemplu, daca vine un Guvern care nationalizeaza toate intreprinderile, iar auditorul a dat o opinie fara rezerve, inseamna ca intreprinderea nu are dreptul sa falimenteze anul urmator. Dar intreprinderea poate falimenta. Daca demonstreaza ca a indeplinit procedurile cum trebuie si a respectat standardele de audit, societatea de asigurari il despagubeste in situatia in care este actionat in judecata si pierde procesul. Nu ii da lui, bineinteles, ii da clientului. Dar daca a dovedit rea-credinta sau neglijenta, trebuie sa plateasca din propriul buzunar", declara Laurentiu Dobroteanu. Limita minima a asigurarii este 400.000 de euro pentru membrii Camerei cu venitul brut din onorarii mai mare de 200.000 de euro, iar pentru cei cu venitul brut din onorarii mai mic de 200.000 de euro, limita minima este egala cu venitul brut din onorarii din anul precedent. Cei care doresc pot face asigurarea pentru risc profesional pentru valori mai mari, in functie de riscul acceptat de ei pentru activitatea desfasurata.

CUM ESTE IN ALTE TARI

In Statele Unite si Europa, auditorii sunt luati la intrebari in cazul in care clientul lor a dat faliment sau are probleme financiare serioase. Enron, Tyco, WorldCom, Royal Ahold NV, Parmalat sunt doar cateva dintre scandalurile celebre in care cabinetele de audit au fost intr-o nedorita lumina a reflectoarelor. In 2002, unul dintre cele mai puternice cabinete de audit din lume, Arthur Andersen, s-a prabusit ca urmare a falimentului clientului sau, gigantul american Enron, a 7-a companie ca marime din Statele Unite. La putin timp, a urmat scandalul WorldCom, care a pus din nou la indoiala integritatea si profesionalismul firmelor de contabilitate si audit din SUA si care s-a soldat cu falimentul companiei de telecomunicatii in 2002. Crizele financiare s-au mutat in 2003 pe pamant italian. Atunci a inceput procesul Parmalat, compania italiana care la sfarsitul anului s-a declarat in stare de insolventa si a intrat sub protectia unei legi de stat pentru a nu da faliment. Sub tirul intrebarilor procurorilor se afla, alaturi de conducerea Parmalat, si directorii filialei italiene a cabinetului Grant Thornton, cabinetul care s-a ocupat de filiala Bonlat, din Insulele Cayman. Chiar daca Grant Thornton nu va suporta nici o consecinta legala, cea mai grea pedeapsa pentru un cabinet de audit care se respecta este pierderea increderii clientilor. Cu toate ca au exclus filiala italiana din grup si au redenumit-o Italaudit, Grant Thornton a pierdut unul dintre cei mai mari clienti din SUA, CountryWide Financial Corp. Acestea sunt cazurile cele mai mediatizate. Un cabinet de audit are anual mii de procese si in multe dintre ele este "condamnat" sa plateasca despagubiri fabuloase. De exemplu, in 2003, KPMG a platit 125 milioane de dolari actionarilor lantului de farmacii Rite Aid Corp si 75 milioane de dolari pentru auditul realizat la Oxford Health Plans Inc. Recordul in materie este inca detinut de PricewaterhouseCoopers, care a platit in 1999 actionarilor la Cendant Corp nu mai putin de 335 milioane de dolari.

PRESIUNI PUTERNICE

Una dintre problemele cele mai mari cu care se confrunta atat contabilii, cat si auditorii o reprezinta presiunile la care sunt supusi de catre conducerea firmei. "Conducerea firmei angajeaza un auditor, teoretic, pentru audit financiar, dar incearca sa obtina maximum pentru banii pe care ii da si ii cere sa faca si servicii de consultanta. Or, prestarea de servicii de consultanta paralel cu cea de audit pune in pericol independenta. Camera Auditorilor interzice aceste practici, tocmai din acest motiv, pentru a se elimina presiunile asupra auditorilor. Astfel de presiuni apar peste tot. Neoficial, deoarece nu exista obligatia de a anunta, am auzit de la foarte multi auditori romani ca au fost nevoiti sa se retraga sau sa nu accepte o serie de angajamente din acest motiv", declara Laurentiu Dobroteanu, secretar general la Camera Auditorilor. In contabilitate, potrivit presedintelui CECCAR, "cele mai multe probleme sunt in zona contabililor angajati. In cazul contabililor independenti, lucrurile sunt mult mai transparente. Este mai dificil sa faci presiuni asupra unei firme de contabilitate. Raspunderea expertilor contabili este foarte mare, daca gresesc inseamna ca au lucrat incorect, cu rea-credinta si pot fi dati in judecata. Pe cand, asupra contabililor angajati se exercita tot felul de presiuni. Ei stiu ca sunt angajati si ca trebuie sa faca doar ce spune seful".

VIITOR

Camera Auditorilor are obligatia sa verifice activitatea membrilor si sa dea sanctiuni daca descopera nereguli. Pana in prezent, nu a fost data nici o sanctiune. Dl Dobroteanu explica acest lucru - Camera nu a terminat de verificat toti auditorii. "Camera Auditorilor a fost infiintata in 1999, dar activitatea efectiva a inceput in 2002. Intre 2003 si 2004 au avut loc primele inspectii, dar au fost mai mult de informare. In iulie-august au demarat doua runde de inspectii. Noi cam stim care sunt cazurile care se cer sanctionate, dar asteptam sa terminam controlul la macar jumatate din ei pentru a trage linie si a face analizele", ne-a declarat Laurentiu Dobroteanu.

SIDEX, LA UN PAS DE FALIMENT

In 2001, presa din Galati prezenta cu stupoare practica unei prestigioase companii de consultanta financiara care cerea declansarea procedurii de faliment al Sidex pentru... 33 milioane de lei. Suma care nu constituia o obligatie a Sidex si care, culmea, fusese platita. Ce s-a intamplat, de fapt? In 2001, Comtim Timisoara, cel mai mare combinat de porci din zona, era in lichidare judiciara. Intre cei doi giganti relatiile au fost extrem de bune, in sensul ca societatea Comtim livra produse alimentare cantinelor Sidex. In 1998, relatiile au fost incheiate. In acel moment, Sidex mai avea sa plateasca 300.000.000 lei combinatului de la Timisoara. In mod inexplicabil, cei de la Comtim nu au inregistrat plata si au actionat in justitie fostele cantine, care se divizasera intre timp de Sidex, devenind Alimserv, societate cu personalitate juridica proprie. Inainte de divizare, fusesera achitate si obligatiile restante, astfel ca in 1999 Alimserv nu mai avea nici o datorie fata de Comtim, iar Sidex, nici atat. Cand a fost citat in proces, Sidex a comunicat instantei, Tribunalul Timis, separarea societatii Alimserv din Sidex si faptul ca aceasta societate are personalitate juridica proprie. Tribunalul a admis actiunea formulata de Comtim, prin lichidatorul sau, impotriva Alimserv. Spre uimirea celor de la Sidex, in noiembrie 2001, a fost inregistrata o comunicare de la Tribunalul Galati si cererea de declansare a procedurii falimentului formulata de lichidatorul Comtim impotriva... SC SIDEX. In cerere era mentionata sentinta civila data de Tribunalul Timis, adica sentinta care privea Alimserv. Reprezentantii Sidex au declarat ca lichidatorul nu a inteles ce inseamna notiunea de divizare si ca nu au citit cu atentie impotriva cui au obtinut hotararea. Raspunsul societatii lichidatoare a fost ca "Sidex nu ii place sa fie chemat in judecata". Dupa cateva zile de nervi si certuri din ambele parti, situatia s-a terminat in mod "amiabil". Alimserv a trimis ordinul de plata prin fax. In fata dovezilor, societatea de consultanta a trebuit sa-si recunoasca greseala.

NEREGULI "In conditiile internationalizarii si mondializarii este anormal ca o intreprindere sa inregistreze in contabilitatea franceza profit de 1 milion de euro, dupa cea engleza o pierdere de 150.000 de euro, iar in contabilitatea germana 500.000 de euro profit" Toma Marin - presedinte CECCAR PE CONT PROPRIU "In auditul financiar primeaza rationamentul profesional. Nu exista proceduri. Chiar daca, de exemplu, Camera Auditorilor din Romania ar emite aceste proceduri, le-ar emite doar cu titlu de recomandare" Laurentiu Dobroteanu, secretar general, CAFR REGULI DURE "Auditorii sunt principala noastra linie de aparare impotriva celor care "cosmetizeaza" situatiile unei firme... Nimeni nu este atat de naiv incat sa creada ca o directiva va elimina frauda. Noi intentionam doar sa injectam mai multa rigurozitate si o doza mai mare de moralitate in pocesul de audit" Frits Bolkenstein - fost comisar european pentru Piata Interna