"Aici e si bine, e si rau. Copiii se pot juca pe afara. Unii sunt legati de paturi cand fac crize, dar nu sunt batuti. Insa sunt copii batuti de cei mai mari. E periculos, ca pot sa-i dea cu capul de ciment si sa moara". Fragment din confesiunea unui copil internat in Centrul de Recupe-rare pentru copii cu handicapuri psihice severe Galata (Iasi).
In Centrul de Recuperare pentru copii cu handicapuri psihice severe Galata (Iasi), cei care
se automutileaza sunt legati cu mainile la spate. Si, desi 31 de copii prezinta deficiente usoare sau medii, doar 10 dintre ei merg la scoala.
Centrul de Recuperare pentru copii cu handicapuri psihice severe Iasi. Situat in cartierul iesean Galata, este si singurul din judet. Aici sunt internati 95 de copii si adolescenti, 53 de baieti si 44 de fete. Au varste ce pornesc de la 7 ani si depasesc termenul majoratului. 4 dintre ei au deficienta mintala profunda, 60 - severa, 24 - moderata, 4 - usoara si 3 prezinta doar o intarziere in gandire. 20 dintre ei sunt total dependenti de un adult, 60 se pot descurca singuri daca beneficiaza de ajutor si doar 15 sunt independenti. Din cei 95 de asistati, doar 10 merg la scoala (n.r. - o unitate destinata celor cu deficiente), iar la un baiat aflat in scaun cu rotile vin profesorii.
JURNAL DE ASISTAT. "Ma numesc Enea Virgil Gabriel, am 18 ani si vin de la Bivolari, de la caminul de copii de acolo. Acum fac practica la Barnova, la tamplarie, la Galata ma ocup cu sapatul straturilor si punerea florilor. Aici e si bine, e si rau. In camera stam 15, si mai mari, si mai mici. Eu am grija de cei mai mici, ca imi este mila de ei. La logoped nu mergem, nu ne cheama, avem psihiatri, sunt 7 doctori. Copiii se pot juca pe afara. Unii sunt legati de paturi cand fac crize, dar nu sunt batuti. Insa sunt copii batuti de cei mai mari. E periculos, ca pot sa-i dea cu capul de ciment si sa moara. Am avut calculatoare, dar acum nu mai sunt, le-au luat de aici si le-au dus nu stiu unde, dar avem televizor in camera si casetofon. Mancarea este buna, ne da in fiecare zi carne. Copiii stau mai mult afara si se joaca, nu pot invata. Se joaca si la recuperare, cand merg la doctor." Aceasta este, pe scurt, povestea de la Galata transcrisa de unul dintre beneficiarii centrului...
CAZURI SOCIALE. Jumatate dintre copii s-au alaturat celor care deja erau la Galata in urma cu 3 ani, adusi de la CP Stejarul din Iasi sau de la fostul spital pentru bolnavi mintali din Bivolari. Din cei 95 de asistati, doar 10 au familii care ii mai viziteaza din cand in cand. Unii dintre copii, cu mari tulburari de comportament, au fost adusi la Galata de parinti si abandonati aici. Altii, precum o fetita de 8 ani, a carei mama nu mai facea fata greutatilor generate de boala copilei, mai ales ca exista si un frate mai mic, se intalneste saptamanal cu unicul ei parinte. Anul trecut, 10 dintre copii au fost dati in plasament la asistenti maternali.
Copiii sunt impartiti in grupe de cate 10-11, in functie de dezvoltarea lor mentala. Directorul unitatii, Mihaela Olteanu, sustine ca "pedepse nu prea exista, singura metoda coercitiva este aceea de a nu-i permite unui copil, pentru un timp scurt, sa faca un lucru asteptat. Un baiat a spart un geam cu mingea si nu i-am mai dat voie sa-si scoata colegii in oras, la o prajitura. Exista insa si rasplata pentru orice fapta buna".
Iar una dintre asistente marturiseste ca "aici vin mai mult cazuri sociale, din familii dezorganizate. Sunt si unii cu deviatii de comportament, foarte agresivi. Nu prea se poate vorbi de recuperare in cazurile grave, nu ai ce face... Copiii nu se bat, sunt pusi in grupe cei de varste si cu probleme asemanatoare. Si sunt supravegheati si ziua, si noaptea".
AUTOMUTILARE. Iesim printre copii. Florin scoate limba. Are o privire fioroasa, care te strapunge. Fruntea tesita. Nu stie sa vorbeasca. E un mut cu coardele vocale intacte. Creierul sau inca nu a exprimat optiunea aceasta. Un baiat de 18 ani strange in brate un cap de papusa si ascunde in buzunar o carpa, iar o fetita are mereu in maini o minge. Foarte putini sunt cei care vorbesc. Ceilalti pot doar sa pronunte cuvinte scurte si inteligibile. Gabriel latra. Se balangane, vine in viteza si ma musca ingrozitor de mana. Am cazut prada, m-au inconjurat, multi altii vor sa ne mangaie, tipa si se sperie. Se linistesc doar cand vin pe aproape educatorii...
Singura ocupatie a unei fetite este sa-si izbeasca de genunchi sau de pereti capul. In cazul ei s-a recurs la o metoda aparte - genunchii ii sunt acoperiti de paturi, mainile legate la spate. Cand e cazul, pe cap i se pune o casca asa cum poarta boxerii. "Au cateodata tendinte de agresivitate, dar medicatia ii calmeaza. Reusim sa-i stapanim si, cand fac o criza violenta, sunt scosi din grup, pentru a nu-i agita pe ceilalti, si calmati", spune directorul. Printre copii sunt insa si unii care nu pot fi opriti in a-si face rau singuri - lui Toni ii place sa-si muste mainile, iar ca dovada stau zecile de cicatrice. Tot lui ii place si sa fie mangaiat pe par. "Ma, ma, ma, ma", acestea ii sunt singurele cuvinte, iar ruga-i devine din ce in ce mai insistenta atunci cand vede ca atentia este indreptata asupra altor copii. Unii simt nevoia sa se repeada si sa miroasa hainele si pielea necunoscutilor.
TERMOPANE SI RUINE. Centrul se intinde pe 2 ha de
teren, iar 430 de mp sunt ocupati de constructii. Unele dintre pavilioanele vechi au fost dezafectate, iar o cladire monument istoric sta gata sa se prabuseasca. "Nu avem voie s-o demolam, asa ca am inconjurat-o cu un gard, sa nu ajunga acolo copiii si sa se intample o nenorocire", spune directoarea. Un imobil vechi serveste iarna drept sala de tenis, iar in alte trei, si ele vechi, dar renovate, sunt organizate modulele in care isi duc viata cei aflati in centru. Exista si o cladire noua si moderna, luminoasa, curata, "facuta cu sprijinul fundatiei SERA". Cu gresie, faianta si termopane. Acolo sunt birourile, cateva dintre salile de recuperare, si la parter, doua module. In celelalte, desi exista desene pe pereti si denumirile din desenele animate, Micky Mouse, Oaches, Panseluta si Prichindel, atmosfera e cu totul alta: dormitoarele sunt intunecate, miroase puternic a urina, paturile sunt un fel de cutii cu saltele, iar hainele se pastreaza pe niste rafturi ascunse de perdele. Mobilierul este vechi, iar peretii sunt plini de crapaturi. Directoarea recunoaste ca ar trebui bani si pentru refacerea acestor pavilioane, dar adauga ca este destul de greu de obtinut fonduri suplimentare.
SE POATE. Mandria centrului este acum un baiat de 18 ani, care, sustinut de fundatia "Caritas", a reusit sa faca o scoala de tamplarie. "Il trimitem acum la practica pentru un an. El are o deficienta mintala minora si a reusit chiar sa mearga singur in oras. Supravegheat din urma, fara sa stie", adauga directoarea.
Cu exceptia lui si a celor 11 copii care fac scoala, ceilalti nu pot nici macar sa descifreze alfabetul sau sa faca o socoteala cat de simpla. Dupa ce implinesc 18 ani, sunt trimisi la Centrul de asistenta sociala de la Hirlau, care e destinat adultilor. Pentru o meserie nu se pregatesc, intrucat "ei nu au voie sa foloseasca unelte ascutite", iar talentele artistice, pe care le au unii dintre ei, nu le sunt puse in va-loare. Ce-i drept, au invatat sa sape pamantul si acum isi pazesc ore in sir straturile de ceapa, marar, fasole, porumb ori rosii. Se uita fix in pamant, asteptand sa iasa rasadul. In rest, stau afara insotiti de educatori. Fetele isi admira bijuteriile concretizate intr-o poseta goala sau un elastic de prins parul. Obiectele - amintiri din vremurile in care nu erau la Galata, nu prea exista. Odata ajuns aici, fiecare copil a primit haine si lucruri de uz personal.
Celor mai mari, desi mintea le este de copil, corpul li se dezvolta si apar inevitabil problemele maturizarii sexuale. "Ei nu stiu de fapt despre ce este vorba. Le dam voie sa se masturbeze la baie", spune directoarea.
|
PERSONAL SI FONDURI
|
 |
JOACA. Copiii de la Centrul Galata se joaca in curte o mare parte din zi. Doar 11 dintre ei stiu sa scrie si sa citeasca |
Pe langa problemele mintale, cei internati in centru au si afectiuni asociate, precum epilepsia, hepatita cronica probleme renale ori dizabilitati fizice. De acesti copii se ocupa "atat cat il duce inima", marturisesc copiii, un neuropsihiatru, un pediatru, 3 psihologi, un logoped, doi psihopedagogi, doi asistenti sociali, 34 de educatori specializati si 8 asistente medicale. Lunar, fiecarui asistat i se aloca 12 milioane de lei, suma in care intra absolut toate cheltuielile, incepand cu medicamentele si terminand cu salariile personalului auxiliar. Hrana zilnica valoreaza 70.000 de lei. Pentru un copil ingrijit de la Galata, ziua incepe la 7:00, cu micul dejun, si se incheie la ora 21:00. "Programul include in fiecare zi cate 5 ore de terapie si de activitati de recuperare individuale si in grup", sustine directoarea.
|
|
NU RATATI!
|
|
Cititi in ziarul de luni despre ilegalitatile din Buzau, unde sunt institutiona-lizati copii sub 2 ani.
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
