Matrapazlîcurile lui Taher

Omul de afaceri Fathi Taher ar putea fi cercetat din nou pentru înşelăciune într-un dosar deschis din 1993. To­tul depinde însă de sem­nă­tu­ra procurorului general al Ro­mâ­niei, Laura Codruţa Ko­ve­si, care ar putea decide re­des­chiderea dosarului, avînd în vedere faptul că in­frac­ţi­u­nea de care Taher a fost acuzat nu s-a prescris încă.

Omul de afaceri Fathi Taher ar putea fi cercetat din nou pentru înşelăciune într-un dosar deschis din 1993. To­tul depinde însă de sem­nă­tu­ra procurorului general al Ro­mâ­niei, Laura Codruţa Ko­ve­si, care ar putea decide re­des­chiderea dosarului, avînd în vedere faptul că in­frac­ţi­u­nea de care Taher a fost acuzat nu s-a prescris încă.

În 1993, omul de afaceri Stelios Katounis, preşedinte al Forum Martime, compania care urma să preia 51% din acţiunile Pe­tro­min a depus o plîngere la Parche­tul General prin care îl acuza pe Fa­thi Taher că ar fi sustras din cont 25 de milioane de dolari. Suma urma să fie un fel de avans pentru semnarea documentelor pentru preluarea Petromin, numai că în urma unei de­cizii judecătoreşti privatizarea Pe­tro­min s-a anulat. Moment în care Ka­tounis a vrut să-şi retragă banii din cont. Numai că banii nu mai erau, pentru că fuseseră retraşi de Taher care avea drept de sem­nătură din partea românească. Cu banii luaţi, Katounis s-a dus direct la pro­curor să facă plîngere de înşelăciune.

NUP. Procurorul Flavius Crîznic a considerat că Taher este nevinovat şi emite o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale în care spune că acesta avea dreptul să scoată cele 25 de milioane din contul de la Banca Ion Ţiriac. Rezoluţia precizează de asemenea că omul de faceri iorda­nian ar fi restituit companiei circa 10,2 milioane de dolari, în timp ce alte 14 milioane ar fi fost cheltuite de Taher cu Maritime Enterprises pe care Crîznic a asociat-o cu Forum Maritime a lui Katounis. “În aceste condiţii, doar suma de 683.396 de dolari nu apare ca restituită lui Ka­to­unis”, preciza procurorul în re­zo­lu­ţia emisă în 2000, la şapte ani de la de­mararea acţiunii penale a omului de afaceri grec. Avocaţii au sus­ţi­nut imediat după emiterea rezoluţiei lui Crîznic că firma la care face acesta referire, Maritime Enterprises, este a lui Fathi Taher şi nu “o socie­tate asociată cu Forum Mari­ti­me”. Ei şi-au exprimat totodată in­dig­na­rea faţă de faptul ca Taher nu a fost tras la răspundere nici pentru cei 683.396 de dolari lipsă. Imediat, avo­caţii companiei panameze şi ai omului de afaceri grec, Katounis au de­ma­r­at procedura de plîngere la CEDO. Compania a acuzat că nu a beneficiat de un proces echi­ta­bil şi că accesul la justiţie i-a fost îngrădit.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

UITE PRIVATIZAREA, NU-I PRIVATIZAREA. Împotriva Băncii Ion Ţiriac, Fathi Taher şi Constantin Duna şi Petromin, fostul director general al Forum Maritime, Stelios Katounis (decedat în ianua­rie 2002) a iniţiat trei proceduri: civilă, penală şi comercială pentru recuperarea celor 25 de milioane de dolari. Totul începe în aprilie 1993, cînd o delegaţie oficială română, în frunte cu premierul de atunci Nicolae Văcăroiu, pleacă la Atena pentru a atrage investitori în România. În capitala Greciei are loc o întâlnire cu armatori greci, prilej cu care se anunţă şi cea mai bună ofertă pentru flota română, cea a lui Katounis, de a prelua controlul asupra a 51% din capitalul social al Compa­ni­ei Na­ţi­o­na­le Petromin SA. Totalul investiţiei lui Katounis urma să fie de 355 de milioane de dolari. Vine rîndul grecului Katounis să facă o vizită în Ro­mâ­nia pentru a stabili detaliile şi pentru a semna precontractul. Are loc din nou o întîlnire cu premierul Nicolae Văcăroiu şi cu ministrul Transporturilor Paul Te­o­do­ru, în urmă căreia de altfel se bate şi palma, Katounis angajîndu-se să plătească în primă fază o primă tranşă de 25 de mili­oa­ne de dolari. Primele hîrtii semnate de Katounis şi partea romînă sunt cele prin care directorul general al Forum Mari­ti­me se angaja să depună suma de 25 de milioane de dolari într-un cont bancar şi cele prin care erau autorizate sem­nă­tu­rile pentru contul în care urma să fie depuşi banii. Banii au fost depuşi într-un cont al Băncii Ion Ţiriac deschis pe numele lui Katounis şi Fathi Taher. La puţin timp după ce Katounis a virat suma de 25 de mili­oane în contul de la BCIT, Guvernul Văcăroiu recomandă renegocierea contractului. Ba mai mult, o sentinţă ju­de­că­to­rească anulează majorarea capitalului la noua socie­tate “Fo­rum – Petromin”. În acest moment, Katounis doreşte să-şi retragă din cont suma de 25 de mili­oa­ne de dolari. Dar... contul era gol.

ÎN ATENŢIA DNA. Conform rechizitoriului în care este cercetat fos­tul şef din cadrul SRI Prahova, Corneliu Păltînea, în 2000, Fathi Taher a făcut presiuni pentru a-l convinge pe Emilios Thoma, consul o­norific al României în Cipru şi patron al ONT Carpaţi, să-i cedeze 35% din acţiunile pe care cipriotul le deţinea la Hotelul Marriott, contra unei sume de 10 ori mai mici decît cea reală. Conform actelor de ur­mă­ri­re penală din dosarul nr. 91/P/2006, în care colonelul Corneliu Păltînea este cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în anul 2000 Emilios Thoma deţinea 35% din acţiunile Societăţii Companiilor Hoteliere Grand (SCHG), ce are în administrare şi Hotelul Marriott din Capitală. La acea vreme, Thoma a intrat în conflict cu Fathi Taher, care controla şi el 15 procente din SCHG.  Disensiunile dintre cei doi au fost generate de intenţia lui Taher de a-l constrînge “în orice mod” pe Emilios Thoma pentru a-l determina pe acesta din urmă să-i cedeze acţiunile contra unei sume de 10 ori mai mici decît valorea lor reală.

OMUL SRI-ULUI. Unul dintre martorii importanţi ai dosarului de urmărire penală este Mihail Voicu, un apropiat al colonelului Păltînea şi care, în perioada iulie 1991-aprilie 2001, deţinea funcţia de director general al ONT Carpaţi. Conform declaraţiilor acestuia, pe parcursul anului 2000, Taher ar fi avut mai multe discuţii cu Thoma, pe care l-a lăsat să înţeleagă că încercările lui de a-i prelua pachetul de acţiuni ar fi sprijinite de persoane aflate la conducerea SRI, structură de care Fathi Taher a lăsat să se creadă că nu este deloc străin. Conform anchetatorilor, pentru “convingerea” cipriotului, Taher s-ar fi folosit de relaţiile sale în presă şi în lumea politică, ame­nin­ţîndu-l pe Thoma că îi va face zile grele, punînd pe urmele sale in­sti­tu­ţi­ile de control ale statului. Se pare că în tratativele sale cu Copos, Taher s-ar fi fo­losit de aceleaşi metode, cu atît mai mult cu cît patronul rapidist este “înghesuit” cu dosarul “Loteria Română” şi cu alte cîteva tranzacţii în legătură cu care există dubii de legalitate. Din actele de urmărire pe­nală reiese că, ulterior acestor “am­­buscade” din partea iordanianului, Thoma l-a informat pe Păltînea des­­pre problema pe care o avea cu Taher, fiindu-i teamă ca acesta să nu fie susţinut în demersurile sale de persoane din conducerea SRI. Conform DNA, Păltînea i-a confirmat cipriotului că Taher e “omul SRI-ului” şi i-a dat asigurări că o să vorbească cu şefii serviciului, “să-l ca­l­me­ze”. Un ajutor pentru care Thoma l-a “recompensat” cu 160.000 de do­lari, bani daţi cu titlu de împrumut.

AFACEREA DE MILI­OA­NE DE EURO. Societatea Companiilor Hoteliere Grand (SCHG) a contractat în 1992 un împrumut cu garanţia statului de peste 100 de milioane de euro, pentru construcţia Hotelului Marriott. În acel moment, în afacere erau implicaţi austriecii de la Strabag, care au preluat 55% din companie, şi statul român, cu 45%, prin intermediul companiei ONT Carpaţi. Compania românească deţinea la vremea respectivă carcasa clădirii şi terenul aferent. Ulterior, ONT Carpaţi a vîndut 15% către Alliance Overseas, companie controlată de Fathi Taher. Statul a decis în 1998 privatizarea ONT Car­paţi, societate care a fost preluată în 2000 de la SIF Transilvania de New Marathon, firma lui Emilios Thoma. Firma de familie a cipriotului Thoma a deţinut controlul ONT pînă în februarie 2007, atunci cînd întregul pachet de acţiuni a fost vîndut unei alte firme cipriote, Gosman Properties Ltd. În prezent, acţiunile SC HG SRL sînt împărţite astfel: Strabag – 51%, ONT Carpaţi – 30% şi Fathi Taher, prin firmele Overseas Alliance şi Grand Hotel Interest Ltd – 19%.

“VOICU A MINŢIT!” Despre ceea ce s-a întîmplat în 2000 Emilios Thoma nu a dorit să ne declare nimic în mod direct. Patronul ONT şi directorul executiv al companiei care administrează hotelul a preferat să vorbească cu noi prin intermediul consilierului său, Panagiotis Vogiatzis. “Domnul Thoma nu a declarat niciodată acest lucru. Nu a existat nici un fel de presiune din partea domnului Taher”, a mai precizat partenerul lui Thoma din administraţia Marriott.

Sentinţa europeană

În octombrie 2007, CEDO trage o palmă zdravănă statului român, condamnîndu-l într-un do­sar deschis de firma Forum Maritime înregistrată în Panama, cu sedii în Panama şi Grecia, prin directorul general al acesteia cetăţeanul grec Stelios Katounis. CEDO a constatat în cauza res­pectivă că drepturile lui Katounis la un proces echitabil au fost încălcate de mai multe ori de judecătorii şi procurorii români. Judecătorii europeni au subliniat astfel că această procedură repetată de casare a sentinţei cu trimitere spre rejudecare denotă o disfuncţionalitate a sistemului judiciar din România. În dosarele 63610/00 şi 38692/05, Curtea a apreciat prin sentinţă că nici re­pre­zentanţii legali ai firmei Fo­rum Maritime, nici avocaţii acesteia nu au avut acces la actele depuse de către partea adversă în proces sau întocmite de procurori. Avînd în vedere sentinţa CEDO şi faptul că fapta nu s-a prescris, în urmă cu trei săp­tă­mîni avocaţii Forum Maritime au trimis procurorului general al României o cerere de infirmare a rezoluţiei din 22 iunie 2000 prin care procurorul Flavius Crîznic dispunea neînceperea urmăririi penale faţă de Taher şi Duna.