Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oficialii romani le cer investitorilor straini mita, facandu-le semne aluzive pe sub masa. Modalitatile prin care autoritatile romane isi comunica dorinta de a primi mita au fost descrise de ambasadorul francez la Bucuresti, Henri Paul, care a raspuns in mod clar 'Da' atunci cand a fost intrebat daca investitorilor francezi li s-a cerut mita in Romania. '(Oamenii de afaceri francezi – n.r.) mi-au spus ce a spus ambasadorul american. Adica mi-au spus ca au existat cazuri de coruptie', a relatat ambasadorul, intr-un interviu acordat Mediafax. 'Cereri explicite de mita?', a intrebat reporterul. 'Da', a raspuns oficialul, iar apoi, intrebat din partea cui au venit aceste cereri, ambasadorul francez a explicat: 'Au fost propuneri aluzive/discrete («appels du pied»), stiti cum se face'. 'Cu piciorul?', a revenit intrebarea reporterului, dupa care Henri Paul a confirmat si a exemplificat cu un semn cu piciorul facut pe sub masa. 'Vreti sa spuneti semne', a insistat reporterul. 'Da, semne. Iar eu le-am spus: «Uitati, mergeti si spuneti asta la politie. Duceti-va si adresati-va justitiei. Eu nu sunt nici politia, nici justitia»', a raspuns ambasadorul francez.
'Franta a semnat toate conventiile internationale contra spalarii banilor, contra traficului... Deci, noi nu dam niciodata mita. Niciodata. Nu putem. Nu este deontologia intreprinderilor franceze. Intreprinderile franceze care au venit in Romania vor sa fie exemplare. Si sunt exemplare', a sustinut acesta. 'V-am spus si repet: nu sunt eu politia si nici justitia. Insa in orice caz, cred ca ambasadorul american a fost foarte curajos sa spuna acest lucru. Si mai cred ca este foarte bine ca a spus. Stiti, e mult mai usor pentru el decat pentru mine sa spuna asta', a explicat diplomatul francez.
Despre mita ceruta de oficialii romani a vorbit si ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, care a declarat ca fiecare dintre predecesorii sai din ultimii 15 ani a primit plangeri din partea companiilor americane despre acte de coruptie. 'Fiecare ambasador care a fost aici – probabil in ultimii 15 ani – stie de astfel de alegatii . Este o preocupare majora, iar companiile americane se plang de acest lucru de 15 ani', a spus Gitenstein. Nici ambasadorul american nu a dat nume, insa a precizat ca 'cele mai mari preocupari ale companiilor americane sunt legate de deciziile ministeriale si licitatii in mod special', unde oamenii de afaceri au sentimentul ca 'acestea sunt castigate de competitori, pentru ca au facut ceva nepotrivit'.
Anterior ambasadorului american, si investitorii britanici s-au plans ca pana si activitatile curente din Romania sunt afectate de coruptie. 'Cred ca este scandalos sa trebuiasca sa dai mita pentru un doctor. Este inacceptabil ca pentru actiunile de rutina sa fie nevoie sa dai mita', a declarat Raymond Breden, noul presedinte al Camerei de Comert Romano-Britanice (British Romanian Chamber of Commerce, BRCC). De asemenea, el a afirmat ca primeste plangeri din partea membrilor BRCC privind cazuri de coruptie in Romania si ca nivelul coruptiei nu s-a schimbat in ultimii ani, dar ca a suferit unele modificari. Daca pana la sfarsitul lui 2006 era solicitata mita pentru introducerea in tara a unor produse, dupa 2007 cazurile de coruptie au loc cel mai des la procedurile de achizitii publice. Cele doua mari zone de coruptie din Romania sunt legate de proiectele de investitii publice, care implica sume mari de bani, si, a doua, de rutina, precum vizita la un doctor. In toamna anului trecut, cancelarul german Angela Merkel, aflat in vizita la Bucuresti, a pus pe tapet un subiect asupra caruia i-au atras atentia investitorii germani din Romania.
'Cancelarul Merkel a spus ca firmele germane sunt preocupate de faptul ca procedurile de achizitie publica nu sunt transparente. Oficialul a aratat ca investitorii sunt preocupati de modul in care sunt atribuite contracte publice', au relatat surse participante la discutiile pe care Merkel le-a avut la Bucuresti. 'Niste proceduri transparente, clare, privind conditiile juridice promoveaza investitiile in tara dumneavoastra', a spus si Angela Merkel la finalul intalnirii cu premierul Boc. Acelasi mesaj l-a transmis cancelarul german si dupa discutiile cu presedintele Basescu: 'Justitia, transparenta sunt importante pentru investitorii germani', a spus Merkel.
In spatiul Schengen, nu mai devreme de finalul lui 2012
Henri Paul a mai amanat putin si termenul la care Romania ar putea intra in spatiul Schengen, vorbind despre sfarsitul lui 2012. 'Si noi spunem asa: daca raportul MCV de anul acesta, din luna iulie, este unul favorabil – chiar daca noi nu facem legatura intre MCV si aderarea la Schengen, ea exista pentru unii dintre partenerii nostri... Deci, nu ar fi inutil sa existe un raport pozitiv. Si am putea accepta la Consiliul JAI din septembrie eliminarea frontierelor aeriene. Cu alte cuvinte, pur si simplu pasagerii care vin pe aeroportul din Bucuresti, sosind din Franta, de exemplu, nu vor mai fi nevoiti sa-si prezinte sistematic pasaportul. Aceasta ar fi diferenta.
Apoi, daca un al doilea raport va fi favorabil, cred ca ne vom putea convinge partenerii sa ajungem in stadiul eliminarii tuturor frontierelor la sfarsitul lui 2012', a explicat el. Luna trecuta, ministrii de Interne din UE au decis ca aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen sa fie discutata in septembrie. Franta, Germania si Finlanda, tari cunoscute pentru atitudinea lor critica fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, nu au ridicat obiectii, dar Olanda a anuntat ca se va pronunta asupra cererilor de aderare a celor doua tari in 2012.
Citește pe Antena3.ro
