NATO intră în era Putin

Războiul Rece nu se va repeta

Estul, greu încercat de anii opresiunii, are o obsesie. Vestul, care i-a ţinut piept ani de-a rândul, are aceeaşi obsesie: Războiul Rece. Americanii spun Rusiei că nu are motive de frisoane. Rusia spune că frisoanele nu se mai poartă. Să-i credem aşadar pe mai-marii lumii. Cel puţin asta este concluzia Summit-ului NATO de la Bucureşti.

Preşedintele american, George W. Bush, i-a spus omo­logului său rus, Vla­di­mir Putin, că “Războiul Rece s-a încheiat” şi l-a invitat la un dialog în cursul reuniunii de ieri de la Bucureşti, a declarat ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, citat de AFP. “Bush a spus «Războiul Rece s-a terminat»“, a precizat Moratinos la ieşirea de la reuniunea Consililui NATO – Rusia, desfăşurată la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat şi el ieri, în conferinţa de presă de la Bucureşti, la finalul Consiliului NATO – Rusia, că revenirea la “Războiul Rece” nu este posibilă. “Cred că revenirea Războiului Rece nu este posibilă. Nimeni nu este interesat de acest lucru. Poate că există anunite forţe separate care ar dori să tulbure apele, din care să prindă un fel de peşti. Nici Europa, nici Rusia, nici SUA, nimeni nu este interesat de revenirea în trecut”, a spus Putin, conform traducerii oficiale. Viitorul o va demonstra.

DE PE POZIŢII DE FOR­ŢĂ. Liderul de la Kremlin a fost “extrem de sincer şi de direct” în cursul lucrărilor Consiliului NATO – Rusia, după cum a declarat personal presei prezente la summit. A apărut pe scenă zâmbitor şi cu mâna dreaptă în buzunarul de la pantaloni. Singur. Fără Scheffer, secretarul general al NATO. Oficialul Alianţei ţinuse conferinţa de presă pentru a raporta ce s-a întâmplat la Consiliul NATO – Rusia cu o oră mai înainte. S-a remarcat diferenţa de poziţie, având în vedere faptul că pentru Consiliul NATO – Ucraina, Scheffer a ţinut conferinţa împreună cu Viktor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei.

Ajuns la pupitru, liderul de la Kremlin şi-a scos notiţele pentru discurs din buzunarul de la piept, în timp ce sala arhiplină cu jurnalişti îi acorda firave aplauze, după aşteptarea de-a dreptul îndelungată. A vorbit în limba rusă, deşi cunoaşte foarte bine engleza, şi a putut răspunde întrebărilor chiar şi atunci când în căştile pentru traducere nu mai auzea nimic.

CONSTRUCTIV, DAR... A început, diplomatic, prin a spune că “în general” este satisfăcut de discuţiile avute în cadrul Consiliului pe linia dezvoltării dialogului politic şi a colaborării practice. Putin a recunoscut însă că “nu este un secret că există şi obstacole de genul extinderii NATO, Kosovo şi a scutului american antirachetă”. La realizări pe tema dialogului constructiv cu Alianţa, preşedintele Federaţiei Ruse a dat exemplul Afganistan, unde s-a ajuns la un acord privind transportul bunurilor nemilitare pe teritoriul Rusiei spre Afganistan. “De asemenea, s-a creat un proiect anti­drog şi o iniţiativă privind spa­ţiul aerian. Am conlucrat activ pe do­meniul antiterorismului, în cadrul par­ticipării navelor militare din Ru­sia în operaţiuni. Totodată, se în­cearcă o cooperare a forţelor în domeniul calificării forţelor civile de ur­genţă”, a mai spus preşedintele rus.

NIMIC FĂRĂ NOI. Liderul de la Kremlin a abordat apoi şi subiecte mai delicate în discuţiile cu oficialii NATO. “Rezultatul colabo­ră­rii noastre va depinde în ce măsură statele NATO vor avea în vedere interesele Federaţiei Ruse. Nu este un secret că avem şi obstacole, anume continuarea extinderii NATO, crearea infrastructurii mi­litare pe teritoriul noilor membri, criza din Kosovo, planurile de stabilire a elementelor de apărare antirachetă americană. Acestea aduc un element special în colaborarea noastră: apariţia unui bloc militar puternic la graniţele noastre, care va fi privit ca o ameninţare directă la securitatea ţării noastre”, a mai spus Putin. Oficialul a repetat la fiecare chestiune controversată că nu se poate face nimic fără ţara lui. “Se poate lucra fără Rusia în Afga­nistan? NU! S-a văzut: am oferit posibilitatea tranzitării teritoriului nostru pentru transporturile nemilitare destinate Afganistanului. Iniţial, Rusia a fost singura ţară care a susţinut Alianţa Nordică. Existenţa în sine a NATO nu răspunde atât de efectiv şi de eficace la măsurile actuale”. “Se poate face fără Rusia ceva eficient în problematica nerăspândirii armelor de distrugere în masă? Nimic! (...) Lupta împotriva terorismului, ce se poate face fără Rusia? O luptă eficienţă şi credibilă e puţin probabil!”

Vla­di­mir Putin a pus sub semnul îndoielii însăşi raţiunea existenţei Alianţei Nord-Atlantice, amintind momentul şi motivul pentru care a fost ea creată: “NATO a apărut deoarece exista «imperiul răului» în persoana URSS. Azi, URSS nu mai există şi nu mai există blocul de est. De ce mai există NATO azi? Pentru a rezolva problemele actuale?” Preşedintele rus a arătat că pro­blemele actuale ale lumii nu pot fi rezolvate fără contribuţia Rusiei şi a reamintit că NATO nu este decât o structură regională care, desigur, trebuie luată în seamă, însă adevărata structură care are un cuvânt decisiv este ONU şi Consi­liul de Securitate al ONU.

REVOLTAT-ACUZATOR. Putin a ironizat declaraţiile pe care le-a ascultat: “Am auzit azi că extinderea NATO nu e împotriva Rusiei! Marele Bismark spunea că nu contează intenţiile, ci potenţialul. Nimeni nu a schimbat articolul 5 din Tratatul de la Washington”, a spus Putin, precizând că Rusia a desfiinţat bazele militare din Vietnam şi Cuba, a retras unităţile mi­litare din Europa de Est. “Şi ce-am primit?”, a întrebat Putin, tonul său înregistrând o schimbare de nuanţă spre revoltător-acuzator. “Ce am primit? O bază în România, una în Bulgaria, un raion de poziţionare strategică în Polonia. Asta este o apropiere a infrastructurii militare către graniţele noastre. Toate aceste lucruri au nevoie de a atenţie permanentă, de analiză şi reacţie”, a mai spus Vladimir Putin, conform traducerii oficiale. Oficialul a arătat că apariţia de baze militare în apropierea graniţelor Federaţiei Ruse reprezintă o ameninţare la securitatea naţională. Liderul de la Kremlin a adăugat că “securitatea naţională nu se construieşte pe promisiuni”, lăsând să se înţeleagă că Moscova nu dă doi bani pe “asi­gurările Washingtonului, referitoare la faptul că extinderea NATO nu-i ameninţă securitatea internă”.

El a dat exemplul Rusiei, ca fiind singura ţară din acordul CFE care s-a obligat să reducă trupele pe propriul ei teritoriu, care şi-a respectat promisiunea de a scoate şi a distruge armamentul greu din Transnistria, precum şi din baze ruseşti din ţări est-europene. Mesajul lui Putin către Washington şi întreg Occidentul este unul pacifist: “Să trăim prieteneşte, haideţi să fim prieteni, oameni buni!”…

TEZE CIUDATE. Lui Putin i-a sunat “ciudat” şi conceptul de “democratizare”. S-a gândit direct la Ucraina, şi nu la Macedonia, de pildă, când a făcut aprecierea. “Mie mi se pare o teză ciudată: dacă o ţară sau alta e membră NATO, e democratică, iar, dacă nu, nu este democratică. Dacă, de exemplu, Ucraina primea invitaţia de ade­rare devenea automat o ţară democratică? Asta înseamnă că acum, în Ucraina, nu e democraţie? Extinderea NATO nu e în mod automat un proces de democratizare”, a fost opinia lui Putin. El a spus, de asemenea, că “extinderea, în sine, nu duce la rezolvarea problemelor unei ţări”.

Liderul de la Kremlin a vorbit şi despre rolul de mediator al Rusiei în lumea arabă. “Vrem să fim mediatori, organizatori, astfel încât fiecare participant la acest proces să îşi găsească rolul propriu”, a declarat Putin, precizând că ar vrea să organizeze, cât de curând la Moscova o conferinţă pe tema problemelor din Orientul Mijlociu.

PEŞTELE. Preşedintele Putin nu doar că a negat posibilitatea repetării Războiului Rece, dar prin explicaţiile date a lansat un semnal de atenţionare celor care s-ar şti cu musca pe căciulă. “Există forţe se­parate care ar dori să tulbure apele şi să prindă un fel de peşte. Dar între jucătorii globali – Rusia, Europa, SUA – nu există divergenţe azi. În general, nu ne separă nimic. Dacă există diferenţe am dori să fim auziţi şi să găsim soluţii împreună”, a spus preşedintele rus. El a precizat că în Consiliul de ieri a oferit aliaţilor o alternativă la scutul antirachetă, potrivit căreia NATO, Rusia şi SUA să aibă “acces egal” la comandă prin intermediul a două centre, unul la Bruxelles şi celălalt la Moscova. “Nu ştiu ce e aşa de rău în propunerea noastră? Ei au însă altă variantă... se pare că e şi mai rău”, a spus Putin, subliniind faptul că trebuie luate măsuri de transparenţă şi încredere, deoarece “implementarea sistemului antirachetă priveşte securitatea noastră”. Au fost 19 ore de prezenţă în România, 19 ore de care Putin a profitat din plin pentru a-şi promova ţara la final de mandat. Prezidenţial. Din mai, Putin într-o nouă prezentare! Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a întâmpinat şi a salutat la “Henri Coandă” un preşedinte şi l-a condus la plecare pe preşedintele viitor premier.

Teste antirachetă de success

În timp ce la Bucureşti preşedintele rus Vladimir Putin ţinea un discurs împăciuitor, agenţia americană de Apărare Antirachetă (MDA) anunţa încheiat cu succes un exerciţiu de testare a capacităţii Sistemului de Apărare Antiba­listică (BMDS). Elementele sistemului antirachetă au reuşit să intercepteze şi să urmărească o rachetă balistică lansată de Forţele Aeriene americane de la baza Vandenberg (California).
• Mediafax