O centură pentru colinele Iaşiului

VIITOR LUMINOS ● În sfîrşit începe construcţia şoselei ocolitoare
Capitala Moldovei este tranzitată masiv de automobile sosite din Republica Moldova. Pentru că lipseşte un drum ocolitor la marginea municipiului, circulaţia rutieră se desfăşoară anevoios. La sfîrşitul săptămînii trecute a fost făcut unul dintre ultimii paşi în privinţa realizării şoselei de centură. Primăria ieşeană a primit avizele pentru demararea lucrărilor. Guvernul a aprobat o finanţare de 30 de milioane de euro.

VIITOR LUMINOS ● În sfîrşit începe construcţia şoselei ocolitoare
Capitala Moldovei este tranzitată masiv de automobile sosite din Republica Moldova. Pentru că lipseşte un drum ocolitor la marginea municipiului, circulaţia rutieră se desfăşoară anevoios. La sfîrşitul săptămînii trecute a fost făcut unul dintre ultimii paşi în privinţa realizării şoselei de centură. Primăria ieşeană a primit avizele pentru demararea lucrărilor. Guvernul a aprobat o finanţare de 30 de milioane de euro.

De la ruşi vine aglomeraţia! Pînă cînd mica centură a "balşoiului" oraş Iaşi (vecin cu fosta Republica Sovietică Socialistă Moldoveanească) să acopere grumazul metropolei, automobiliştii şi pietonii ieşeni se întrec fără succes în abstinenţă la înjurături. Însă pînă să prindă contur întreaga construcţie, conducătorii auto mai au destul de aşteptat, pe la intersecţii, în spatele camioanelor cu număr de peste Prut. La Iaşi, ca şi în alte oraşe mari şi de frontieră, pe deasupra, traficul se desfăşoară din ce în ce mai greu. Camioanele de mare tonaj ce traversează oraşul venind dinspre vămile Sculeni şi Albiţa dau mari bătăi de cap ieşenilor care se descurcă din ce în ce mai greu într-un oraş sufocat de numărul de maşini, la care se adaugă lipsa locurilor de parcare. În perioada anului universitar, numărul de autoturisme creşte cu cîteva mii, Iaşiul găzduind peste 30.000 de studenţi. Sunt însă mari speranţe pentru rezolvarea situaţiei. Va fi realizată în scurt timp şoseaua pentru trafic greu, iar multe dintre obiectivele imobiliare aflate în construcţie în oraş prevăd realizarea de parcări supra şi subterane.

PE DRUM. Am avut curajul şi am înfruntat la o oră de "maximă circulaţie" oraşul de la un capăt la altul, sondînd nivelul de aşteptare, bară-n bară, fără centură (e vorba de cea a şoselei, evident!), în cele mai "animate" intersecţii ale oraşului, pe unele dintre rutele cele mai importante ale municipiului, de la intrarea în Iaşi dinspre Paşcani spre Bucium, pe drumul către Vaslui, Bucureşti şi apoi dinspre Sculeni spre Albiţa, cele două puncte de trecere a frontierei dinspre Republica Moldova. Cînd am ajuns la intrarea în "localitatea de frontieră" am văzut circa 10 muncitori purtînd o imensă centură... din plastic. Un lung tub de canalizare, ce urma să fie îngropat fix în locul de unde ar fi trebuit să înceapă, şi va începe, totuşi, curînd, construcţia şoselei de centură. Din cauza canalului săpat lateral de şosea, muncitorii se deplasau la cîţiva centimetri de zecile de maşini ce treceau în viteză: autoturisme obosite, autoutilitare "obeze" – încărcate peste măsură, dar şi jeepuri de fiţe, Mercedesuri, căruţe, IMS-uri. Primul obstacol. După ce parcurgi cartierul Păcurari, unde banda de siguranţă e mai tot timpul plină, te apropii de "bariera" de intrare în Iaşi. E vorba de prima intersecţie importantă a oraşului, cea a Şoselei Păcurari cu drumul ce coboară dinspre Copou spre Centru şi Bulevardul Independenţei. Apoi punctele nevralgice se repetă în diferite alte locuri, traficul îngreunat culminînd în  Tudor Vladimirescu şi Podu Roş. Dinspre vama Sculeni, drumul pare mai aerisit, pînă să ajungem aproape de bulevard. Oraşul te ia în primire, cu garda jos, dar gata de a înfrunta drumul victorios, nu spre vreo centură de diamant, ci mai degrabă spre o grabnic trebuincioasă şosea de centură.    

ÎN GRAFIC. Despre realizarea unei şosele ocolitoare a municipiului Iaşi se vorbeşte de peste cinci ani, însă abia acum s-au făcut paşi concreţi. Totuşi, se poate spune că lucrările vor începe, întrucît s-au obţinut aproape toate autorizaţiile necesare, iar bani au venit într-o proporţie mare. Cu toate acestea, pînă acum nu s-a putut face nimic concret în acestă privinţă, cu excepţia planurilor. Acum cinci ani s-a încercat atragerea de fonduri europene pentru realizarea drumului ocolitor care urma să aibă o lungime de 24 de kilometri, iar la vremea respectivă ar fi trebuit cam 21 de milioane de euro plus banii aferenţi proiectelelor de fezabilitate şi proiectării propriu-zise. Concret, ultima variantă prevede ca şoseaua de centură să lege două importante drumuri naţionale: DN 24 (Iaşi-Vaslui) de DN 28 (Iaşi-Tîrgu Frumos-Roman).

GREU DE DESCONGESTIONAT. La sfîrşitul săptămînii trecute s-a întrezărit umbra primei cazmale înfipte în viitorul drum de centură ce va feri Iaşiul de cauciucurile groase ale marilor camioane. "Am discutat cu şefii Companiei de Drumuri şi Autostrăzi. A fost avizat atît drumul ocolitor pentru trafic greu, cît şi cel pentru trafic uşor", a precizat primarul George Nichita. Şeful municipalităţii ieşene a spus că este prioritară realizarea drumului pentru maşini de mare tonaj, pentru a descongestiona circulaţia din oraş. S-a stabilit că varianta rutieră pentru camioane va pleca de la DN 28 spre şesul rîului Bahlui, în dreptul localităţii Uricani, va trece prin locul numit Pădurea lui Costin, va intra în municipiul Iaşi în zona Nicolina şi va continua spre Ciurea. Această variantă nu va rezolva însă în totalitate o problemă sesizată încă de la primele schiţe ale unei şosele de centură a Iaşiului: practic, chiar dacă evită o bună parte din oraş, şi actuala variantă ocolitoare presupune intrarea traficului greu în municipiul Iaşi, într-o zonă extrem de aglomerată şi în prezent – Bulevardul Poitiers.

Un kilometru de centură costă peste 1,2 milioane de euro

Şoseaua de centură a Iaşiului va avea aproape 31, 8 km, din care 24 km pentru trafic greu şi 7,8 km pentru trafic uşor, ocolind oraşul prin zona de sud. Pentru realizarea lucrării s-au înscris la licitaţie patru firme, respectiv Firmele Aktor Societate Tehnică Anonimă, sucursala România, Vegyepszer Budapesta, sucursala Miercurea Ciuc, Construcţii Feroviare Grup Colas Iaşi şi Vega 93 Galaţi. Cîştigătoare a fost desemnată societatea Vega 93 SRL Galaţi, care  a cerut 136 de milioane de lei (37,7 milioane euro). Societatea a semnat contractul la data de 27 februarie 2008, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la data de 25 martie. Conform declaraţiilor ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, sumele alocate pentru realizarea mai multor centuri ale marilor oraşe vor fi suplimentate după rectificarea bugetului, printre acestea numărîndu-se şi centura Iaşi Sud. Durata de execuţie este de 36 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor. Aktor a cerut cel mai mare preţ, respectiv 174 de milioane de lei, urmînd CF Grup Colas, cu 173 de milioane de lei, şi Vegyepszer SA, care a oferit 132 de milioane de lei. Pentru consultanţă licitaţia este în desfăşurare, deschiderea ofertelor a avut loc la data de 12 martie 2008. (Elena Stan)