Pădure unicat distrusă de programe informatice

Singura pădure de pe malul românesc al Mării Negre a intrat, cu ajutorul autorităţilor, pe mâna unor afacerişti controversaţi. Expertul cadastral care a înlesnit această şmecherie imobiliară nu se consideră vinovat. Vinovat este computerul care ar fi transformat pădurea în curţi construcţii. Cu toate că neregulile sunt strigătoare la cer, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu a făcut până acum nici un control.

Pădurea Comorova, un experiment silvic conceput între 1890 şi 1910, se întinde de la Olimp până aproape de Mangalia. Între 1967 şi 1968, o parte din ea a fost tăiată pentru a se construi staţiunile Olimp, Neptun şi Jupiter. În 1971 a fost scoasă din fondul forestier na­ţional şi trecută în administrarea Gospo­dăriei de Partid, devenind pădure de in­teres republican. După 1989, Gospo­dăria de Partid s-a transformat în Olimpus SA. Pe măsură ce dezvoltarea imobiliară a atins şi litoralul, pădurea Comorova a de­venit o ţintă a pieţei imobiliare. Cine nu şi-ar dori o vilă într-o pădure la 100 de metri de malul mării?

În 1998, printr-o hotărâre de Guvern, în care era precizat clar că terenul era împădurit, fără construcţii, 519 hectare din Comorova au trecut din administrarea Olimpus SA în cea a Consiliului Local al Primăriei Mangalia pentru înfiinţarea unui parc municipal. Acesta a fost începutul unor combinaţii menite să ducă la dispariţia acestei pă­duri unicat în România. În 2000, printr-o altă hotărâre de Guvern, pădurea a fost trecută în proprietatea publică a Primă­riei Mangalia. Explicaţia nu poate fi decât că prin şedinţele publice ale Consiliului Local orice acţiune în pădure trebuia dez­bătută public.

Din momentul în care a trecut în administrarea Primăriei, pericolul publicităţii a dispărut şi, la nici do­uă săptămâni de la publicarea în noiembrie 2000 în Monitorul Oficial a celei de-a doua hotărâri de Guvern, pădurea a trecut din proprietatea publică în proprieta­tea privată a oraşului. Şi dezastrul a în-ceput! Dintr-o dată, investitorii în pă­du­rea devenită parc au apărut precum ciu­percile după ploaie, dornici fiind să de­frişeze zona pentru a-şi construi vile, ho­teluri şi alte asemenea acareturi. Prima­rul de atunci al Mangaliei, Zamfir Ior­guş, deşi a ştiut clar care este destinaţia pă­du­rii, a aprobat în noiembrie 2004 pla­nul urbanistic zonal prin care intravilanul Mangaliei se extindea şi peste Comorova.

ORBUL AUTORITĂŢILOR
Prin acest act, aproape 150 de hectare din pădure se evaporau, ceea ce a atras atenţia Inspectoratului Teritorial de Re­gim Silvic şi Vânătoare - ITRSV Bucureşti, care a cerut Agenţiei pentru Protecţia Me­diului Constanţa să nu emită acord de mediu pentru construcţii în pădurea Co­morova, însă fără nici un efect. Câteva luni mai târziu, în aprilie 2005, pădurea era deja lotizată şi tot atunci au început să se încheie primele acte de vânzare-cum­părare în care tere­nul pe care se află pădurea apare în documentele de la Ca­dastru cu menţiunea "curţi construcţii".

Noii proprietari au început să defrişeze şi, ca urmare, au curs dosarele penale întocmite de ITRSV. Prefectura, Oficiul de Cadastru, Agen­ţia pentru Protecţia Me­diului, Pri­măria Mangalia şi Ministerul Agriculturii s-au făcut că plouă. Şefii Inspectoratului de Stat în Construcţii (ITC Sud-Est) spuneau în noiembrie 2007 că legislaţia nu este în­călcată, din moment ce în documentele cadastrale pădurea avea menţiunea "curţi construcţii". Nu­mai că Oficiul de Ca­dastru din judeţul Constanţa recunos­cuse în lu­na mai a ace­lu­iaşi an că există "diferenţe între eviden­ţele cadastrale şi situaţia reală din teren, respectiv curţi construcţii în loc de pă­du­re".

Erorile apă­reau în ac­tele cadastrale pentru câteva terenuri cu suprafeţe mari: 13,2 hectare în staţiunea Jupiter, deţinut de Jupiter SA; 7.400 mp din Neptun, apar­ţinând Diro General Grup SA; 2.500 mp aparţinând familiei Gudana Costică şi Otilia; 8.400 mp ale Comarca SRL; apro­a­pe 7,2 de hec­tare proprietatea Cast SRL. Acum doi ani, directorul Ofi­­ciului de Ca­da­stru, ar­hi­tectul Stere Spon­te, nu era prea interesat de aceste erori şi arăta că: "Îndrep­ta­rea erorilor materiale din do­cu­men­­ta­ţiile cadastrale întocmite se poate face prin actualizarea acestora la solici­ta­rea pro­prietarului". Ca şi cum cei care au dat o căruţă de euro pen­tru acele te­re­nuri sunt animaţi de un acut spirit ecologic.

CINE E VINOVATUL?
Arfondi Ciobanu este cel care a făcut măsurătorile şi documentaţiile cadastra­le pentru pădurea Comorova. Actele au fost însuşite de Oficiul de Cadastru şi Pu­blicitate Imobiliară Constanţa, ceea ce în­seamnă că, în urma analizării lor, au fost aprobate, nefiind nimic suspect. Ciobanu a declarat că el a făcut măsurătorile la pă­dure în 2003 şi că el este cel care a trecut curţi construcţii în loc de pădure. "Pe noi ne interesa să iasă suprafaţa. Nu a fost nici o intenţie acolo. Nu este pădure peste tot. Acolo este nisip cu nişte bălării. Nu a fost niciodată pădure, ci numai nisip cu bălării. Meseria mea, obligaţia mea şi ce mă gândeam eu la vremea aia era să în­capă terenul. Că acuma au intrat tot felul de şmecheri. Eu făceam cadastru pentru Primărie. Deci nu a fost o şmecherie, vezi Doamne! Înainte cadastrul avea trei pa­gini. Pe o pagină apărea plantaţie forestieră, pe alta curţi construcţii. Eu mă uitam să fie, trasam şi mai treceam din gre­şea­lă", a spus specialistul Arfondi Ciobanu.

Tot el a mai dat vina pe calculator pentru erorile apărute, motivând că în unele ca­zuri avea setat în calculator "curţi construcţii".  Apoi, a arătat cu degetul spre edilii din Mangalia: "Primăria tre' să ştie că are în zona aia pădure. Primăria, până la urmă, putea să taie şi să planteze în altă parte". Arfondi Ciobanu, pentru care "un răhăţel de pădure" nu are ce căuta pe malul mării, nu a mai vrut să lucreze cu Primăria Mangalia după ce pădurea s-a lo­tizat. S-a retras, motivând că a "avansat în vârstă".

În schimb, Stere Sponte, fostul şef al OCPI Constanţa, nu-şi aducea amin­te să fi făcut un control legat de nere­gulile cadastrale. Singurele amintiri pe care le are legate de Comorova sunt vagi, în ciuda mediatizării îndelungate a su­biectului şi a documentelor pe care le-a semnat. "Niciodată nu am fost cooptat în vreo echipă şi nu am primit ordin să mă duc să verific ceva pe linia asta. Dacă erau nereguli, nu-i dădea număr cadastral sau trebuia să schimbe destinaţia terenului, categoria. Acolo au fost dispute între cei de la Ocolul Silvic şi cei de la Jupiter.

Unii spuneau că era pădure, alţii că vegetaţie forestieră. Probabil inspectorul de la cadastru a realizat că ceva nu era în re­gulă", a spus Sponte, acum şef serviciu marketing la OCPI. În schimb, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară a avut următoarea reacţie când i s-a explicat si­tuaţia: "Aoleu! Dacă e aşa, trimitem Corpul de Control!".
După care nu a mai fost de găsit.


Statul şi-a făcut lui însuşi plângere penală
Până să ajungă Corpul de Control al Agenţiei Naţionale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară pe litoral, Universitatea Bioterra s-a pus pe construit fără să aibă aviz de mediu. Nici cei care munceau de zor la Popasul Căprioarelor din Neptun nu aveau aprobarea celor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa.

Oricum nu ar fi fost mare lucru să li se aprobe construcţiile, din moment ce de la Mediu a avizat în primăvara lui 2008 ridicarea de un italian octogenar a unui complex rezi­den­ţial în pădure. ITRSV Bucureşti a făcut plângeri penale împotriva celor de la Universitatea Bioterra, proprietarul Complexului Turistic Comorova. Mai multe firme vor avea de-a face cu procurorii. Printre acestea se numără şi Diro General Grup, firmă administrată de Dragoş Cătălin Balaş Salcoci.

Acesta, supărat că autorităţile nu-i dau pace, a început şi el cu plângeri penale împotriva şefului ITRSV, fapt ce a atras în decembrie 2008 un control în zonă al Ministerului Agriculturii. Balaş este parte­ne­rul de afaceri al lui Bartolomeu Finiş, un afacerist controversat şi partener de business-uri cu Mircea Ursache, preşedintele AVAS - Autoritatea pentru Valorificarea Ac­tivelor Statului.

Tot pentru nereguli s-au ales cu plângere penală cei care deţin Popasul Căprioarelor din Neptun-Olimp. Acest caz este însă unul interesant. Popasul Căprioarelor aparţine SC Neptun Olimp SA, o firmă deţinută de statul român prin Ministerul Turismului. ITRSV Bucureşti, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, este instituţia care a făcut plângerea penală. Aşadar, vom asista la o anchetă judiciară în care statul s-a reclamat pe el însuşi.


Beneficiarii cinstiţi ai erorilor cadastrale
La începutul lui iulie 2003, Primăria Mangalia a vândut firmei Jupiter SA un teren de 132.000 mp. Pădurea de pe această suprafaţă apărea în contractul de vânzare-cumpărare cu menţiunea: "curţi construcţii". Jupiter SA intenţiona să construiască un parc acvatic pentru care a şi cerut aviz de mediu, dar până la urmă a abandonat ideea.

Jupiter SA este partener de afaceri cu Consiliul Judeţean Constanţa şi este deţinută de Perla Majestic SA. Omul din spatele Jupiter şi Perla Majestic este româno-libanezul Mohammad Murad, un apropiat şi partener de afaceri al doctorului Mohamad Yassin, cel care a preluat averea lui Omar Hayssam, condamnat pentru terorism. Lucica Dumitru este director tehnic la unele dintre firmele lui Murad, dar are legături şi cu Five Holding din Constanţa, firmă cunoscută ca fiind din anturajul primarului Radu Mazăre şi al preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Un alt personaj interesant este Nicolae Romulus Buzdun, implicat în firma Mamaia SA, o altă firmă a Ministerului Turismului, dar şi la Phoenicia Hotels, controlată tot de Murad. La Mamaia SA şi-a făcut veacul şi actualul ministru al Mediului, fost viceprimar al Constanţei. Aida Gomeajă a fost economistă la Olimpus SA, fosta Gospodărie de Partid, care deţinea pădurea, dar a trecut în slujba lui Murad.

Un alt pion în această încrengătură a româno-libanezului este Adriana Matei, care este administrator şi la Jupiter SA, dar şi la Athenee Palace sau Neptun Olimp SA, ambele deţinute de Ministerul Turismului. În toate aceste combinaţii mai apare şi SIF Transilvania. Aurel Beşliu, unul dintre membrii din Consiliul de Administraţie al SIF-ului, deţine hoteluri la Neptun prin Cocor SA.  Firma prahoveană Cast SRL şi-a tras seva din afacerile cu statul, construind drumuri şi poduri.

Universitatea Bioterra este cunoscută pentru legăturile sale cu foşti miliţieni sau poliţişti care s-au reciclat în profesori. Ion Nicolae, rectorul universităţii, a candidat la alegerile pentru Camera Deputaţilor din partea partidului condus de Geoană. Pentru ca tabloul să fie complet, trebuie spus că fiul lui Stere Sponte, fostul şef al Cadastrului, a candidat şi el pentru un loc de parlamentar din partea partidului lui Boc. Sponte, verişor cu Teia Sponte, implicat cu Gigi Becali în dosarul "Valiza", a intrat în mai multe combinaţii cu Florin Vizan, fost şef în Administraţia Porturilor şi bun prieten cu Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Stere Sponte are un verişor pe care, culmea, îl cheamă tot Stere Sponte. Fiul acestuia deţine o firmă împreună cu fiul lui Ioan Epure, cel care este cenzor atât la Diro General Grup, cât şi la o firmă unde acţionar este Neptun Olimp SA, firma statului.