Poftiţi în universul arhaic!

Ţăranul din vechime îi atribuia un suflet, o inimă fiecărui lucru, obiect. Fără noţiuni "de şcoală" despre viaţă, artă, frumos, el îşi construia un microcosmos în care existenţa sa se scurgea într-un alt ritm.

Frumosul, chiar dacă nu pare, ocupa un loc important în viaţa satului.
Aproape fiecare casă din vechiul sat românesc îşi avea "meşterul popular". De multe ori femeia, alteori bărbatul.

Apărea astfel o lume în care nimic nu era însufleţit la întâmplare şi orice lucru are o poveste, un basm de istorisit celor care ştiu şi au timp să şadă la ascultare. Nu degeaba obiectele vechi exercită o atracţie atât de mare pentru oameni. Pe scările poveştilor s-a ridicat omul în picioare.

Timpurile au trecut, însă o parte dintre obiecte s-au păstrat. Acum, oamenii caută obiectele vechi, precum îi îndemna un proverb să caute bătrânii înţelepţi. "Cine nu are un bătrân să-şi cumpere". Tot aşa, am putea adăuga şi noi: cine nu are un obiect vechi, popular, tradiţional să-şi cumpere.

Pus în valoare, un obiect ţărănesc vechi înseninează o casă. Iar dacă vorbim de icoane, de pristolnice ori cruci vechi, atunci... O icoană ce-a binecuvântat cine ştie câte generaţii de oameni într-o casă, cu siguranţă are o putere protectoare, poate binefăcătoare chiar, mai mare decât una abia ieşită din focurile creaţiei omeneşti.

HAI LA TÂRG!
La Muzeul Ţăranului Român, la Târgul de Antichităţi Ţărăneşti, organizat de Jurnalul Naţional şi de Muzeul Ţăranului Român, cei pasionaţi, dar şi simpli vizitatori vor putea descoperi obiecte ţărăneşti vechi, lucruri însufleţite, numai bune de luat acasă şi dăruite cu un suflu nou, un spirit nou.

Expozanţi din toată ţara vin la Muzeul Ţăranului Român cu obiecte de valoare, obiecte cu poveşti nenumărate de spus. Trebuie doar să ştii să le asculţi poveştile tainice. Unul dintre expozanţi este Bandit Dragoş din Zărneşti-Braşov. Aduce cu sine lucrări de pictură veche, ţărănească, laviţe, mobilier săsesc, tronuri ţărăneşti, icoane pe sticlă. O căruţă pictată. Obiecte de decor acum, lucruri practice pentru ţăranii de altă dată. "Meseria" a luat-o de la un neamţ.

"La noi la Râşnov era un neamţ care se ocupa cu aşa ceva. De la el am preluat ideea asta. Acum cumpărăm şi noi şi le vindem. Merg mult prin sate. Mai rar vin persoane care vor să le vândă. Oamenii au început să-şi dea seama de valoarea lor. Înainte erau mai multe, acum s-au împuţinat. Cei care le au în casă şi le întreţin ori nu le vând, ori cer nişte preţuri care nu sunt reale".

Interesantă este o altă poveste însă. Este aceea a oamenilor care nu vor să dea obiectele din gospodărie decât atunci când Dragoş le spune: "«Le voi recondiţiona!» Ei vor ca viaţa obiectelor să continuie, să fie cât mai lungă. Sunt oamenii care ţin la lucrurile acestea vechi".

ÎNSEMNAŢI CU HRISTOS
Popor creştin, românii au căutat întotdeauna să şi-l aproprie cumva pe Dumnezeu de ei. Fie că era vorba de viaţă, de moarte, de orice, Dumnezeu trebuie să fie în toate! Până şi prescurile aveau şi au pe ele semnele lui Iisus Hristos.




Pompiliu Ciolacu din Târgu-Jiu vine cu o colecţie impresionantă de pristolnice, mici bucăţi de lemn tăiate după cum era legea lui Dumnezeu şi mai ales după sufletul ţăranului. De la 1800-1850 de când sunt ele, oare câţi oameni s-au folosit de ele? Ce poveşti le-au spus aceştia fără să vrea? Lacrimi or fi căzut pe ele? Dar maramele de Gorj pe care le mai aduce Pompiliu? Să luaţi una acasă pentru doamna voastră, să simtă pe obraji atingerea unui sărut tainic, vechi de când marama şi dulce ca bujorii de pe obrajii oltencelor!

Poate veţi vrea să vă luaţi putineie, ori fiare de călcat vechi de când lumea satului. N-o să le folosiţi, dar sigur vă vor înfrumuseţa casa! Asta, dacă nu sunteţi vreun proprietar de cârciumioară, pensiune sau vreun local plin de veselie! Şi pentru voi se găsesc obiecte aici! Şi... vorba aia! Plac lumii! Poftiţi de luaţi acum! Gorjeanul povestea cu năduf cum că prin sate nu prea mai găseşti aşa obiecte.

"E foarte greu să faci rost de aşa ceva. Nu prea mai sunt. Oamenii le-ar da, săracii, dar nu mai au ce! Eu am foarte multe obiecte de la bunica mea, de la mătuşi..., de la oameni dragi. Sunt etnolog de meserie şi am făcut foarte multe cercetări în zona Gorjului. Tragic este că nu mai are cine să continuie meşteşugurile ţărăneşti. Eu vreau să fac o colecţie de pristolnice de 100-200 de obiecte şi s-o donez apoi unui muzeu, să vadă lumea că şi Pompiliu a făcut ceva. Eu la târg nu vin neapărat să vând, ci mai mult pentru expunere, să vadă şi alţii aceste minunăţii".

CU INIMĂ BUNĂ
Îmi spune un horezean secretul unui târg bun şi pentru vânzător, şi pentru cumpărător. Luaţi amine şi învăţaţi! "Când vând, nu dau cu inima strânsă niciodată! Nu este bine! Dacă dai un obiect cu inima strânsă, atunci cine-l cumpără nu se bucură de el. Dă cu inima largă, deschisă, fără resentiment, aşa e cel mai bine".

Laurenţiu Pietraru din Horezu, Vâlcea, spune că acest fel de a gândi i-a adus multe bucurii. Cum ziceam mai devreme, scopul celor îndrăgostiţi de antichităţile ţărăneşti ar trebui să fie prelungirea vieţii obiectelor ţărăneşti, iar crezul lui Laurenţiu se potriveşte de minune ideii! La Târg el vine cu multe obiecte vechi. De fel este olar, dar şi un împătimit colecţionar.

Pentru voi, cititorii Jurnalului Naţional, s-a hotărât să vină la Târg, e prima dată când face acest lucru! "Colecţionez obiecte vechi cam de zece ani. Colecţionez şi icoane vechi, pristolnice, dar astea le ţin pentru sufletul meu. Sunt ceramist şi primele obiecte colecţionate au fost obiectele de ceramică. De aici a pornit şi această pasiune pentru obiectele vechi. Soţia mea este din familie de olari, sunt deja la a cincea generaţie.

Am găsit farfurii, diverse căni, castroane lucrate foarte frumos cu aproximativ 80-90 de ani în urmă, lucru care m-a frapat, pentru că atunci tehnicile erau mult mai rudimentare. Dar cred că am avut strămoşi destul de talentaţi". Ceramică, fiare de călcat, icoane, obiecte de uz casnic, dar şi lucrături de lemn vor fi aduse pentru plăcerea şi bucuria tuturor. Obiectele cu care va veni la târg sunt adunate, după cum spune el, de prin cătunele şi satele din Vâlcea.

Aşadar, poftiţi la cea dintâi ediţie a Târgului de Antichităţi Ţărăneşti, care îşi deschide porţile sâmbătă şi duminică dimineaţa (23 şi 24 mai), la ora 10:00, şi vă aşteaptă să descoperiţi obiecte inedite din gospodăria ţărănească până spre seară, la ora 18:00.
Partener al Jurnalului Naţional la prima ediţie a Târgului de Antichităţi Ţărăneşti este Tipografia digitală "Agrafa".