Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsurile de relaxare, intrate, de ieri, în vigoare, pentru frecventarea teraselor și a plajelor de pe litoral impun, în fapt, o serie de obligații, atât din partea agenților economici care operează respectivele locații, cât și pentru clienții acestora. În fapt, este vorba despre un control maxim și o monitorizare totală, angajații teraselor trebuind să desfășoare activități specifice medicale, dar și de colectare și de păstrare a datelor cu caracter personal ale populației civile. Deși autoritățile evită să spună concret faptul că, odată cu deschiderea unor locații de alimentație publică sau turistică, nu li se va cere clienților actul de identitate, în realitate, așa cum vom arăta în cele ce urmează, exact despre asta va fi vorba. Cel puțin până la epuizarea stării de alertă.
Ordinul comun, emis în 29 mai 2020, de către ministrul Sănătății, de cel al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, precum și de conducerea Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimenteor, act administrativ care stabilește aprobarea normei privind stabilirea măsurilor specifice de combatere a răspândirii virusului SARS-Cov-2 pentru activitatea de preparare, servire și consum al produselor alimentare, a băuturilor alcoolice și nealcoolice la terase, arată, în fapt, că nu este vorba deloc despre o relaxare, atunci când dorești să servești un ceai, o cafea sau o băutură în oraș.
Nici pentru angajații teraselor nu pare a urma o perioadă foarte ușoară, deoarece Ordinul la care facem referire vizează că, la intrarea pe terasă, „se face un triaj observațional al clienților”. „Accesul clienților cu semne vizibile de infecție respiratorie va fi interzis”, arată actul normativ, fără a stabili și cadrul legal prin care angajatul unei terase are competența profesională de a face un astfel de „triaj observațional”.
Același act normativ impune monitorizarea permanentă a stării de sănătate a personalului lucrător și „interzicerea accesului în unitatea de alimentație publică a persoanelor care prezintă simptome respiratorii specifice unor boli pulmonare sau semne specifice ale altor boli transmisibile”. Din nou, vorbim despre o evaluare strict medicală care, exercitată de o persoană fără pregătire în domeniu, nu poate avea valoare științifică. Ordinul mai prevede că se dispune „trimiterea la domiciliu a persoanelor la care, în timpul programului, apar simptome respiratorii specifice”.
Se ignoră legislația privid GDPR
Monitorizarea, culegerea de date cu caracter personal și păstrarea acestora reprezintă o problemă mai mult decât serioasă, atunci când vorbim despre ieșirea la o terasă. Actul normativ nu lasă loc la interpretări, din acest punct de vedere. În primul rând, se încurajează plata cu cardul bancar, care să se facă la masă, către personalul de servire. Plata cu cardul reprezintă culegerea de date cu caracter personal. Apoi, se stabilește un număr de maximum patru clienți care pot ocupa o masă, cu condiția respectării unei distanțe de 1,5 metri între persoane. „Excepție de la această regulă fac clienții membri ai aceleiași familii, care au același domiciliu”, scrie în respectivul Ordin. Acest lucru, evident, poate fi verificat de către personalul angajat al unei terase doar după consultarea actelor de identitate ale clienților.
Mai mult, se instituie obligativitatea ca ocuparea locurilor la terase să se facă numai pe bază de rezervare anterioară, pentru facilitarea anchetelor epidemiologice, în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire între clienții localului. Practic, din nou vorbim despre colectarea de date cu caracter personal, care să servească autorităților, ulterior.
Și nu doar colectarea, ci și reținerea unor astfel de informații, intrându-se, astfel, în conflict direct cu prevederile GDPR, operabile la nivelul Uniunii Europene. „Se impune existența unui registru de evidență a rezervării clienților, astfel încât, în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul clienților unității de alimentație, să existe date concrete pe baza cărora să poată fi efectuată ancheta epidemiologică”. În traducere, aceste date înseamnă nume, prenume, adresa din actul de identitate, data și ora ieșirii la terasă, precum și datele de contact ale clientului.
Mai mult, se instituie obligativitatea ca ocuparea locurilor la terase să se facă numai pe bază de rezervare anterioară, pentru facilitarea anchetelor epidemiologice, în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire între clienții localului. Practic, din nou vorbim despre colectarea de date cu caracter personal, care să servească autorităților, ulterior.
Și nu doar colectarea, ci și reținerea unor astfel de informații, intrându-se, astfel, în conflict direct cu prevederile GDPR, operabile la nivelul Uniunii Europene. „Se impune existența unui registru de evidență a rezervării clienților, astfel încât, în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul clienților unității de alimentație, să existe date concrete pe baza cărora să poată fi efectuată ancheta epidemiologică”. În traducere, aceste date înseamnă nume, prenume, adresa din actul de identitate, data și ora ieșirii la terasă, precum și datele de contact ale clientului.
La plajă, doar cu rezervare. Ești cu familia, trebuie să dovedești acest lucru
Un alt Ordin, o altă serie de impedimente cu privire la colectarea datelor cu caracter personal ale clienților. Este vorba despre un act normativ emis, tot pe 29 mai 2020, semnat de ministrul Sănătății, de ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru stabilirea normelor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pentru activitatea de operare a plajelor turistice.
Ca și în cazul teraselor, și aici este impus acel „triaj observațional”. Pe plajele operate de agenții privați se impune măsura distanțării de doi metri între șezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite. Este evident că, și în acest caz, dovedirea faptului că mai multe persoane fac parte din aceeași familie se face pe baza actelor de identitate.
Ca și în cazul teraselor, și aici este impus acel „triaj observațional”. Pe plajele operate de agenții privați se impune măsura distanțării de doi metri între șezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite. Este evident că, și în acest caz, dovedirea faptului că mai multe persoane fac parte din aceeași familie se face pe baza actelor de identitate.
Mersul la mare presupune, conform acestui ordin, rezervarea utilizării plajei pe anumite perioade, rezervare care se face fie on-line, fie telefonic. Din nou vorbim de informații cu caracter personal.
Pentru plajele publice, aceste obligații le revin administratorilor publici. Mai departe, se instalează „bariere fizice la punctele de plată, acestea fiind amplasate între spațiul rezervat angajaților și public”. Ordinul mai prevede faptul că persoanele fizice – clienții nu se deplasează la bar pentru a comanda mâncare sau băutură, ci se apelează angajații plajelor. Se servesc produse alimentare și băuturi reambalate individual.
Citește pe Antena3.ro
