x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Blestemul pământului înghite bisericile din Rătești 

0
Autor: Florian Saiu 01 Oct 2021 - 07:10
Blestemul pământului înghite bisericile din Rătești 
Vezi galeria foto


În primăvara zănatică a anului 2014, un fior nepământean a prins în strânsoarea lui înfricoșătoare inimile, ochii și mâinile oamenilor din ținuturile rotunjite între munte și șes ale Buzăului. Țarinele au început să se miște cu tot cu casele crescute deasupra lor, cu tot cu mănăstiri, icoane și cruci. Până și morții din țintirime și-au pierdut tihna, atât de mare a fost zbuciumul gliei la Rătești. Astăzi, la mai bine de șapte ani de la acele teribile alunecări de teren, bisericile Răteștiului, stăreția, turnul-clopotniță și chiliile au rămas răstignite între cer și buruienile răsucite pe altarul nepăsării noastre.

 

 

La Rătești e liniște ca într-un mormânt luminos. Toamna se răsfață unduindu-și sevele moi în  copacii neprimeniți, în lujerii înalți de cicoare, în sângele uscat al sfinților părăsiți printre crăpăturile basilicii turmentate de ghinioane și anateme neînțelese. Soarele picotește și el stingher, agățat de crucile înclinate caraghios sub mânia proniei. La Rătești e liniște ca într-o viață primordială. Doar merele coapte mai tulbură când și când încremenirile încă verzi ale văzduhului - buf!, buf! - dezmeticind, în dimineți somnolente, șopârlele înnodate printre cărămizile sparte. Înainte și înapoi, vetrele chiliilor se zbat prinse într-un dans al beției pământului, iar de pe prispele strâmbe se ridică șoapte ale unor amintiri apocaliptice: „Doamne, Maica Domnului, cum mai turna apă din Cer! Nici nu se vedeau picăturile, era așa ca un perete de gheață. Am luat seama mai mult la bubuituri, p-astea n-am să le uit până-oi închide ochii. Fugea pământul de sub noi, maică, fugea țărâna de păcatele oaminilor”. Umbra Ecaterinei, proiectată pe un perete scorojit, își adună năframa sub bărbia colțuroasă din care răsar țepi rari: „Da’ ce-i cu voi pe-aici? Cătați apă? Uitați, colo, e bună, fierbe fasolea, fierbe găina. Mă și mir cum de n-a rămas întunecată oglinda fântânii de atâta zbucium”. Blestemul pământului la Rătești s-a învolburat în urmă cu șapte ani. Dealul a luat-o pur și simplu la vale, odată cu potopul care s-a abătut din tării. „Ba începuse să se miște, centimetru cu centimetru, cu trei luni înainte de marile ploi. Dumnezeu ne-a dat de veste, da’ ce puteam face? Că doar nu eram în stare să prindem în brațe bisericile și chiliile, să le depunem la locul lor abia după ce trecea urgia. Așa a fost să fie, maică”. „Mai întâi s-a surpat stăreția, apoi au început să se clatine căsuțele noastre, după care, cam la două săptămâni, ne-au lovit iar stihiile. A plouat și-a plouat până ce țărâna de sub biserică a prins a se mișca în jos, cu tot cu păreți. Ne-au tăiat gazele, apa, ce mai bocet, ce mai jale a fost pe capul nostru”.


 

Iluzii de patru milioane de euro   

Toate cele patruzeci de măicuțe ce formau obștea Răteștiului au fost primite, cu mic, cu mare, în impunătorul lăcaș social de peste drum, ridicat de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei: „Pârâiau întruna lemnul, tabla, dușumeaua. Ne era frică să mai stăm acolo. Ne chinuiam să gătim la pirostrii, la lumina lămpașelor. Ne-a părut rău să ne lăsăm chiliile, dar n-am avut încotro”, evoca, la scurt timp după necaz, stareța Atanasia Ghelasie. Ansamblul bisericesc Rătești, înscris pe lista monumentelor istorice ale județului Buzău în 2004, a fost închis atunci la intervenția autorităților. Nu s-au mai ținut slujbe, nici pomeni. Vreme de câteva luni pe cerul Răteștiului s-au ridicat, amestecate, rugăciuni, voci, strigăte și promisiuni goale. Apoi s-a așternut liniștea, o liniște bizară. De ce stranie?  Vechea bisericuță a Răteștiului, una din lemn, închinată Sfintei Treimi, a fost ridicată - se spune - la sfârșitul secolului al XVI-lea de boierul Dragomir Căpitanu. Primele documente scrise - actele de danie ale monahului Sofronie - care atestă existența micuțului schit de călugări din 6 mai 1634. Sunt întărite de altele, din 21 ianuarie 1652, în care mai mulți bărbați, călugări la schit, depuneau mărturie că Răteștiul era moșia lui Dragomir Căpitanu. Așezământul are, deci, rădăcini adânci, ce-ar merita prețuite și care au permis, în urmă cu opt ani, accesarea unor fonduri europene nerambursabile în valoare de patru milioane de euro, solicitate pentru reconsolidarea ansamblului bisericesc. Tergiversarea demarării lucrărilor a fost sancționată însă de fronda pământului, care a măturat din creștetul lui și casele, și ambițiile, și iluziile omenești. Ce s-o fi întâmplat însă cu banii?

 

De trei ori șapte

În tumultul evenimentelor din 2014, Marius Anghel, managerul proiectului de restaurare, punere în valoare și introducere în circuitul turistic a complexului arhitectural medieval Rătești, comenta: „N-am stopat nimic, doar că planul trebuie modificat în funcție de noua realitate. Este nevoie de o stabilizare a terenului și de o suplimentare a finanțării pe care sperăm să o obținem din fondul de urgență al Guvernului”. O parodie-șablon a interminabilei tranziții postdecembriste: cu patru milioane de euro în chimir nu s-a mișcat un fir de praf la Rătești, vreme de luni bune, pentru ca odată cu acutizarea fenomenului de alunecare a terenului să se dezmeticească românii! Și să ceară - cum altfel? - burdușirea pușculiței. „Se ia în calcul dărâmarea totală a chiliilor, a stăreției și parțial a bisericii, ceea ce va duce la întârzierea finalizării proiectului, dar și la costuri suplimentare. Ar mai fi nevoie de încă trei milioane de euro pentru a stabiliza întreg versantul”, clama Marius Anghel. În loc de șapte milioane de euro au urmat șapte milioane de rugăciuni și șapte ani risipiți în bătaia vântului. Răteștiul, despuiat de minuni, cu bisericile, cu chiliile, cu turnurile, cu zidurile și crucile lui ce stau să se prăbușească în bălăriile toropite de aleanul toamnei este astăzi mai sărac. Probabil și pentru că nu și-a dorit cu adevărat niciodată să-și etaleze, demn, bogățiile.

 

 

Biblia poliglotă de la Paris, o raritate inestimabilă

De remarcat că în componența ansamblului mănăstiresc de la Rătești intra și un muzeu în care era păstrată o colecție de carte bisericească extrem de valoroasă. De altfel, încă din 1878 la Rătești fuseseră strânse în jur de 180 de volume, între care figurau cărțile sfinților Macarie Egipteanul, Teodor Studitul, Vasile cel Mare sau Ioan Gură de Aur. În 1900, colecția era sporită cu un manuscris inestimabil - Tetraevanghelul adus de la Mănăstirea Butoiul (Dâmbovița), un cărțoi copiat în 1780. Raritatea colecției era o „Biblie poliglotă”, carte în format mare, tipărită la Paris în 1629. Muzeul cuprindea și obiecte de artă bisericească. Înființată în 1975, această colecție - plasată în fosta trapeză a bisericii, pictată în 1859 de monahul Elisei de la Mănăstirea Ciolanu - era compusă din icoane pe lemn și sticlă, obiecte de cult, broderii cusute cu fire din aur și argint, obiecte liturgice din argint (cruci, sfeșnice, candele, ripide, cădelnițe etc.) și pomelnice scrise pe lemn. 

 

Scurt istoric

Vreme de mai bine de un secol schit de călugări, Răteștiul - abandonat între 1752 și 1760 - va fi înzestrat după această dată cu obște de maici, ca urmare a donației înfăptuite de boierii Scarlat și Alexandru Hrisoscobu. Actul de binefacere trebuie să fi fost generos, pentru că în 1784 este atestată construcția unei noi biserici, tot din lemn, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Pe temelia acesteia se va ridica mai târziu, în 1844, biserica cea mare de zid, care a purtat ambele hramuri ale celor două basilici vechi din lemn: „Sfânta Treime” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”.
Odată cu zidirea bisericii mari, în cimitirul mănăstirii a fost înălțată și o bisericuță, tot din cărămidă, cu o singură turlă, cu hramul „Învierea lui Lazăr”. Ambele sunt astăzi la un deget de prăbușire. Merită menționat faptul că interiorul bisericii mari a fost împodobit cu fresce, în intervalul 1843-1844, de renumitul pictor Nicolae Teodorescu, conducătorul Școlii de zugravi a Episcopiei Buzăului, asistat de nepotul său, Gheorghe Tattarescu, elev al școlii respective. Purtând vie amprenta actului artistic al lui Tattarescu, se mai păstrează și astăzi, în Muzeul Episcopiei Buzăului, o icoană cu două fețe („Sfânta Treime” și „Iubirea lui Hristos”), precum și o alta, tot cu două fețe, ce-i reprezintă, pe o parte, pe Sfinții 40 de Mucenici, iar pe cealaltă pe Sfinții Dimitrie și Gheorghe. Din păcate, din pictura lui Nicolae Teodorescu s-a mai păstrat la Rătești doar catapeteasma, renovată și ea în două rânduri - o dată în 1973-1974 și altă dată după cutremurul din 1977.

 

 

Trei turle, Doamne, și toate trei înclinate!

Biserica Rătești - dacă nu s-o fi pierdut din picioare până am scris aceste rânduri - îmbină arhitectura neaoșă cu elemente neoclasice ce-i conferă suplețe și eleganță. Și asta în ciuda bârnelor din lemn care o susțin acum din toate părțile. Edificiul, crăpat pe la toate încheieturile, are treizeci de metri lungime, cincisprezece metri lățime și zece metri înălțime. Planul bisericii este triconic (sau cel puțin era), cu un pronaos mare în partea vestică. Cele trei turle - una mare (octogonală) și două mici (hexagonale) - au fost meșterite din scândură. 

 

Căi de acces

Mănăstirea Rătești se află pe raza localității cu același nume, parte integrantă a comunei Berca, la o distanță de aproximativ treizeci de kilometri de orașul Buzău. La lăcașul de cult, abandonat în prezent, se poate ajunge pe DN 10 sau pe DJ 203, trecând prin Berca, apoi pe drumul comunal 194, cale de doi kilometri.

 

Pagubele provocate de alunecările de teren din 2014 la Rătești au fost estimate de autorități la optsprezece milioane de lei

 

„Doamne, Maica Domnului, cum mai turna apă din Cer! Nici nu se vedeau picăturile, era așa ca un perete de gheață”, măicuța Ecaterina

Citeşte mai multe despre:   ratesti

 



Mai multe titluri din categorie

Exclusiv: Spirala generalilor de Ziua Națională

Exclusiv: Spirala generalilor de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....

Peste 1,8 miliarde de lei pe lună, pentru testarea angajaților care nu se pot vaccina

Peste 1,8 miliarde de lei pe lună, pentru testarea angajaților care nu se pot vaccina
Galerie Foto Dincolo de problema sanitară reală care a condus la folosirea „certificatului verde” pentru a îngrădi accesul în locuri publice unor categorii de populație, mai este și una legată strict...

ANRP își retro-digitalizează arhiva dosarelor cu sprijinul companiei unui fost lider UDMR

ANRP își retro-digitalizează arhiva dosarelor cu sprijinul companiei unui fost lider UDMR
Trei firme, printre care una controlată de fostul lider UDMR Zoltan Robert Abraham, dar și de omul de afaceri Bogdan Ivanov, ex-membru al boardului director al „defunctei” companii de asigurări City Insurance, au ...

Nadia, șase decenii de viață și trei mituri nemuritoare

Nadia, șase decenii de viață și trei mituri nemuritoare
Galerie Foto Pare că s-a scris, s-a spus și s-a bârfit totul despre fetița-argint viu născută pe 12 noiembrie 1961 la Onești, despre adolescenta cu codițe care lăsa o întreagă planetă cu gura căscată la Olimpiada din...

Preocupările aleșilor în 2021: Delațiunea video în trafic, mașini mai scumpe pentru stat și digitalizarea pescuitului

Preocupările aleșilor în 2021: Delațiunea video în trafic, mașini mai scumpe pentru stat și digitalizarea pescuitului
De la începutul acestui an, pe rolul Camerei Deputaților au fost înregistrate nu mai puțin de 560 de proiecte de lege, inițiative legislative sau propuneri legislative, avându-i ca inițiatori pe senatori și...
Serviciul de email marketing furnizat de