Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bucureştenii ştiau să se bucure de viaţă, până la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial iar mărturie stau fotografiile de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.
Străzile oraşului, parcurile, pieţele de flori şi terasele erau mereu pline, centrul oraşului era "populat” cu cele mai cunoscute firme internaţionale, iar comerţul era înfloritor, într-o capitală cosmopolită care primise, pe bună dreptate, numele "Micul Paris”, înainte de instaurarea regimului comunist.
Foarte multe mărturii despre această viaţă înfloritoare a vechiului Bucureşti sunt păstrate în arhivele foto ale Muzeului Municipiului Bucureşti, găzduit de celebrul Palat Şuţu, din centrul Capitalei, precum şi în colecţia de fotografii de la Arhivele Naţionale şi în colecţii particulare. ŞI, oricât şi-ar fi dorit comuniştii să şteagră această istorie, fotografiile vorbesc astăzi despre o epocă pe care mulţi dintre noi ne-o putem doar imagina, reconstituind-o cu ajutorul imaginilor imortalizate de artişti.
Astăzi, la Palatul Şuţu se pot admira, în cadrul expoziţiilor tematice despre Bucureştiul vechi, fotografii inedite din arhivele Muzeului Bucureştiului, care vorbesc despre o lume ce evolua în acelaşi ritm cu restul Europei, înainte de a fi strivită de înregimentarea comunistă.
Mijloacele de transport public din Capitală au avut, timp de 100 de ani, doar doi cai... putere! Străzile Capitalei au fost circulate mai întâi de birje, apoi de vestitele tramvaie trase de cai, care au schimbat faţa oraşelor lumii, după anul 1775.
Birjele au fost primele mijloace de transport public în Bucureşti, începând din anul 1828, iar anul 1871 le-a adus bucureştenilor tramvaiul tras de cai, care a circulat pe străzile oraşului timp de 60 de ani. Tramvaiele cu cai au fost primele mijloace de transport în comun din Bucureşti. Dar, până la tramvaie, birjarii au fost personajele emblematice ale Bucureştilor, conduita lor exemplară fiind reglementată prin primele regulamente de circulaţie pe drumurile publice din România. În 1868, Consiliul Comunal al Capitalei a votat, la 9 aprilie, "Regulamentul pentru trăsurile de piaţă şi Bucureşti”, legislaţie ce se adresa birjarilor şi prevedea, între altele: "conducătorii să fie îmbrăcaţi curat, cu haine cuviincioase”, "conducătorii n-au voie a fuma când sunt în mers cu muşterii” sau "birjarii prinşi pe capră beţi se vor aresta”.
Istoria tramvaiului a început în Anglia, în anul 1775, când neobişnuitul vehicul de transport în comun a fost inventat de englezul John Outram. Circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai... frumoşi. Primele exemplare nu au fost folosite în oraş.
Primul tramvai urban a fost introdus la New York în 1832, de John Stephenson. Făcea legătura între Manhatan şi Harlem. Ideea încastrării şinelor în pavaj i-a venit, în 1852, francezului Emil Loubat, care a construit linia de pe strada nr. 6 din New York, iar în 1853 s-a construit şi la Paris o linie de tramvai, între Place de la Concorde şi Saint-Cloud. În 1869 s-a introdus în Anglia tramvaiul cu abur, iar după trei ani, în 1873, s-a încercat alimentarea tramvaiului la cap de linie cu abur supraîncălzit, pentru a reduce poluarea. În ţara noastră, în 1869 era pus în circulaţie primul tramvai cu cai, la Timişoara.
În Bucureşti, primele tramvaie cu cai circulau pe traseul Calea Griviţei - Piaţa Sf. Gheorghe - Calea Moşilor - Obor. Tramvaiul cu cai nu lua mai mult de zece călători şi nimeni nu avea voie să stea în picioare. În anul 1906 a fost pus în circulaţie tramvaiul cu abur, în Capitală, care a circulat în primii doi ani între Gara de Nord şi actuala zonă Bucureştii Noi.
Citește pe Antena3.ro
