Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1 Decembrie îl va prinde pe Andrei Roşu pe malul Atlanticului, în Spania, la Gomera, unde barca în care el şi cei trei parteneri ai săi vor traversa Atlanticul trece prin ultimele verificări. Ştefan Andrei Roşu, Vasile Oşean, Ionuţ Olteanu şi Marius Alexe sunt cei patru români care, pe 12 decembrie, vor începe să vâslească într-o cursă de 5.000 de kilometri. Destinaţia este Antigua, iar pentru aproape două luni, cei patru nu vor vedea petic de pământ şi nici nu vor primi sprijin din exterior. Pentru toţi patru este prima încercare de acest fel, însă pentru Andrei Roşu este doar cel mai recent dintre obiectivele ce par supraomeneşti la care se înhamă în ultimii şapte ani. În 2010, Andrei Roşu, un economist din Braşov, care lucra ca manager de proiect la o multinaţională din Capitală, afla că avea să fie tată. A fost factorul declanşator. "M-am lăsat de fumat. Fumam de la 16 ani. Am vrut să fiu un exemplu pentru copilul meu, pentru că ne imita, şi ne-am dat seama că el va deveni ceea ce vede la noi. Noi moştenim nu doar ADN-ul, dar şi obiceiurile părinţilor", spune Andrei Roşu. "Aşa a început nevoia mea de a deveni un exemplu şi, pentru că îmi doream să mănânc mai sănătos şi să slăbesc, am ales să alerg, iar ca prim obiectiv maratonul de la Polul Nord, pentru că mă ştiu un om comod", adaugă acesta. Însă nu în glumă. Filosofia lui Andrei Roşu este să nu aleagă niciodată un proiect pe care îl poate realiza în momentul în care este ales. Altfel nu ar mai exista progres. În acelaşi an, după o pregătire metodică, termina maratonul care avea drept finiş Polul Nord şi, pentru a marca acest lucru, a scos acolo o tobă şi a început să bată în ea. Aparent, nimeni nu mai făcuse asta la Polul Nord, aşa că Roşu a intrat în Cartea Recordurilor.
Maratonistul tuturor continentelor
Probabil că Andrei Roşu are aşteptări mari de la copiii săi (acum sunt doi) pentru că, în nevoia lui de a deveni un exemplu demn de urmat, după isprava de la Polul Nord a căutat să persevereze. De fapt, lui nu i s-a părut mare scofală. "Nu a fost o schimbare majoră, un copil aleargă fără să se laude, de ce nu poate face asta şi un adult? Alergatul mi-a făcut bine, nu am tras ponoase de pe urma activităţilor sportive, din contră, am avut numai beneficii. Aveam mai multă energie la birou, eram mai structurat. Am zis că este păcat să nu perseverez. Îmi plac proiectele transformaţionale", spune Roşu. Aşa că a continuat să cucerească lumea. În doi ani reuşea să intre din nou în Cartea Recordurilor drept primul om care a alergat şapte maratoane şi şapte ultra-maratoane (curse între 50 şi 100 de kilometri) pe şapte continente diferite. Pe lângă Polul Nord a alergat maraton în Australia, a alergat la Eurasia Marathon, a alergat la Antarctica Ice Marathon, pentru ca apoi să facă aceeaşi cursă în deşertul Sahara. Au urmat Everest Marathon şi curse în Noua Zeelandă sau Brazilia. Anul trecut, Roşu revenea la Polul Nord, de data aceasta într-o cursă mult mai dificilă - 6633 Ultra, care presupune 560 de kilometri de parcurs în maximum opt zile. Cursa a fost o victorie românească: pe primul loc s-a clasat românul Tibi Uşeriu, pe locul doi românul Vlad Tănase, iar Andrei Roşu a completat podiumul. "Am trăit o stare permanentă de frig, care ne-a trecut de îndată ce am văzut tricolorul ţărişoarei noastre dragi dincolo de linia de sosire", spunea Andrei Roşu după cursă. O cursă pe care o descrie mai mult ca pe o luptă pentru supravieţuire. În cele opt zile a înfruntat temperaturi care au variat între minus 23 şi minus 40 de grade Celsius, vânturi de până la 70 de kilometri la oră şi pauze de somn de doar două ore pe noapte. "Am avut ore întregi cu halucinaţii, dar am strâns din dinţi şi am plâns până ne-au îngheţat lacrimile", spunea Roşu după cursă.
Atracţia apei. De la înot, la vâsle
Privind în urmă, Andrei Roşu nu ia în seamă suferinţa, ci doar lecţiile învăţate şi beneficiile. Sau ceea ce trezeşte realizările lui în alţi oameni. "Îmi place să abordez arii noi. Nu cred că există proiecte prea mari încât să nu le poţi face. Entuziasmul pe care îl inspir a depăşit cadrul familiei. Mă gândesc la cei care citesc despre mine şi văd că se poate ieşi din zona de confort. Asta este misiunea mea, să le arăt tuturor că se poate", spune Andrei Roşu. Care insistă că este un om obişnuit şi că nimic din ce face el nu ar putea face şi alţii. O altă arie de interes, în afara alergatului, a fost înotul. De înotat a învăţat să înoate în 2011, când tocmai începuse să încerce să fie un exemplu demn de urmat pentru copiii săi. Ocupat cu maratoanele, a amânat un obiectiv mai serios privind înotul până în 2015. Când a devenit primul român care a traversat înot Canalul Mânecii. Participa atunci la "Enduroman Arch to Arch", un concurs care presupune parcurgerea distanţei dintre Londra şi Paris prin alergare, înot şi mers pe bicicletă. Un mizilic de 480 de kilometri. După ce alergase aproape 17 ore, Roşu s-a avântat în canalul care desparte Marea Britanie de Franţa. A vomitat în timpul cursei înot de 42 de ori. Cei care monitorizau cursa au contabilizat fiecare episod. Dacă ajungea la a cincizecea repriză de vomitare, ar fi fost descalificat... "Braţul stâng nu a mai fost funcţional după kilometrul 40, am trecut prin două «lanuri» de meduze-gigant roz şi violet, apa a avut 13 grade în UK şi 14 în Franţa, iar curenţii ne-au «ajutat» să parcurgem ultimii 4 km în 8 ore", nota Andrei Roşu după cursă. Obiectivul fiind bifat, a trecut la următorul. Vâslitul. În urmă cu doi ani, când a auzit de Talisker Whisky Atlantic Challenge, Roşu nu pusese mâna pe o vâslă în viaţa lui. Atlantic Challenge se ţine din 1997 şi aduce anual echipe de câte unul, doi, trei sau patru oameni care trebuie să parcurgă cei 5.000 de kilometri dintre Europa şi Americi fără asistenţă din exterior. "Vâslitul era ceva nou, îmi place să aleg lucruri noi de făcut. Simţeam că mai este loc de îmbunătăţit. Ce mi-am impus a fost ca toţi patru să nu avem antecedente în vâslit. Oricine poate face lucruri măreţe fără să fie talentat. Dacă făceam singur acest lucru, se zicea că nu e mare lucru, eu am experienţă la sportul de anduranţă. Dacă o fac patru oameni, nu mai ai scuze să zici că nu se poate. Nu trebuie să vii dintr-un mediu anume ca să faci aşa ceva", spune Andrei Roşu. Pe lângă Andrei, în barcă va fi medicul sportiv Vasile Oşean, corporatistul Marius Alexe şi Ionuţ Olteanu, de 23 de ani, fizioterapeut. Cei patru s-au pregătit doi ani pentru cursa care va însemna, pe lângă efortul fizic, zero intimitate şi foarte puţin somn. Traversarea celor 3.000 de mile marine durează, în funcţie de vreme, între 50 şi 60 de zile. Cea mai lungă durată omologată a fost de 120 de zile. Până la plecarea de pe 12 decembrie, cei patru se îmbărbătează cu mantre. "Marinarii buni se formează în furtuni", recită Andrei Roşu. "Mai avem una: Bărcile sunt cel mai în siguranţă în port, dar nu pentru asta au fost făcute", adaugă el. "Şi mai avem una: Orice curent este bun atunci când nu ştii unde vrei să ajungi", încheie acesta.
Repetiţia generală s-a desfăşurat în Marea Neagră
Barca în care cei patru vor parcurge Oceanul Atlantic are 7,5 metri lungime şi 1,8 metri lăţime. În acest spaţiu strâmt, cei patru temerari vor trăi şi vâsli în următoarele două luni. În barcă trebuie să încapă şi proviziile de hrană, dar şi aparatul de distilat apă de mare. Toaleta va fi vasta întindere de apă... Pe lângă antrenamentele fizice, echipa, denumită Atlantic 4, a făcut marea repetiţie generală în Marea Neagră.
Repetiţiile pentru cursa de peste Atlantic au presupus un program de antrenament fizic, cu accent pe muşchii care vor fi solicitaţi la vâslit. În paralel, Andrei Roşu şi-a continuat rutina de exerciţii fizice, care poate include, printre altele, mersul cu trenul dis-de-dimineaţă spre Ploieşti şi alergatul înapoi în Bucureşti. Însă cel mai important antrenament a fost o tură de 11 zile cu barca cu vâsle pe Marea Neagră. "A fost cel mai mare salt în pregătire. Din ce am auzit de la cei care au mai făcut asta, într-o cursă peste Atlantic, cele mai grele momente sunt prima săptămână şi furtunile. Am stat 11 zile pe mare, fără să vedem pământ. Am avut rău de mare, zero confort. Am stabilit relaţiile dintre noi, aşa că începem cursa încrezători", spune Roşu. "Am prins şi trei zile de furtună, ceea ce ne-a prins foarte bine, pentru că, atunci când vom fi în Atlantic, nu vom adăuga stresul necunoscutului la stresul cursei. Dacă vom depăşi greutăţile din prima săptămână, va începe practic numărătoarea inversă până la terminarea cursei", adaugă acesta. O altă pregătire necesară a fost punerea la îngrăşat a celor patru participanţi. O cursă peste Atlantic înseamnă, pentru bărbatul mediu, slăbirea cu aproximativ 20 de kilograme din cauza efortului susţinut. Aşa că, cei patru, neavând cine ştie ce grăsime să dea jos, s-au apucat să facă rezerve. "Când urmează să faci ceva, dacă are legătură cu obiectivul, totul intră într-o logică. Ne-am gândit: în 18 luni trebuie să avem 18 kilograme în plus. Trebuie să ne îngrăşăm sănătos. Dacă te îngraşi cu scăricică de porc e altfel decât dacă te îngraşi din uleiuri esenţiale şi Omega 3. Nu a fost ceva complicat, a făcut parte din program", spune Andrei Roşu. Îngrăşaţi şi cu lecţiile făcute, cei patru sunt nerăbdători acum să înceapă cursa. "Pe mare ne vor prinde toţi sfinţii. Ne-am nimerit toţi patru cu onomastice pe mare. Pe mine mă cheamă şi Ştefan, avem un Vasile, avem un Ion şi am aflat că sfântul Marius este pe 16 ianuarie. Este bine să ai lucuri în comun, mai ales la călătorii lungi", spune Andrei Roşu.
"Orice român vrea ca ţara să fie într-un fel. Până nu ne reinventăm, până nu ne adaptăm la 2017, până nu ieşim din zona de confort, nu se va întâmpla acest lucru. Să ne reinventăm înseamnă să ne schimbăm noi, în primul rând. Transformarea României este un proiect abordabil care poate fi înfăptuit. Dacă eşti bine organizat şi concentrat, nu ai cum să eşuezi", Andrei Roşu
37 de zile este recordul de timp în care s-a realizat traversarea Oceanului Atlantic cu o barcă cu vâsle. Media, însă, este de 60 de zile
Citește pe Antena3.ro
Andrei Roşu a renunţat la cariera de economist în multinaţională, iar acum concepe programe de antrenament pentru cei ce vor să facă sport. Unul dintre programe presupune alergarea unui maraton după 40 de zile de antrenament. Este şi vorbitor motivaţional
