x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cântarea României, defăimarea Occidentului (20). România, țară fără perdea

2
Autor: Viorel Ilişoi 31 Oct 2013 - 22:17
Cântarea României, defăimarea Occidentului (20). România, țară fără perdea
Vezi galeria foto


(Continuare din episodul 19)
Ne întoarcem în cameră. Completăm micul dejun cu câte ceva din ce ne-am adus de acasă. Suntem abandonați în mijlocul pădurii, în camera asta, singuri și cam abătuți. N-avem bani să ieșim în oraș. Stockholmul e atât de aproape! – și totuși de neatins. Să fii departe de țara ta e cu atât mai greu cu cât nici de țara în care te afli nu te poți apropia. Într-un fel, Suedia e chiar mai departe decât România acum, când suntem în Suedia. De aceea mi se pare că a mânca o bucățică de slană afumată, din Ardeal, capac peste micul dejun suedez, nu e doar o trebuință a fiziologiei, un act derizoriu, ci un gest patriotic. Și când e vorba de slănină nici eu, nici Titus nu ne dăm înapoi de la manifestări patriotice.
   
Nu oricine ar putea să vină cu trenul până în Suedia, tranca-tranca trei zile, și să stea închis în camera de hotel. Doar eu și cu Titus, poate și niște doctori, profesori, cercetători sau alți slujbași plătiți de stat în bătaie de joc. Parcă ni se face poftă de o leafă de mizerie. Noi suntem la privat și nu suntem plătiți deloc de câteva luni. Doi bătrâni ziariști fără noroc în viață, avortați de o presă care nu și-a putut duce sarcina până la soroc și crescuți într-un incubator de hârtie, hrăniți cu cerneală și cu iluzii. Noi suntem învățați cu greul, nu ne plângem. Cine și-a supt degetul ca să-i treacă de foame, cine-a dormit cu capul pe un colț de pervaz și a tremurat de frig la ușa tipografiei așteptând să iasă ziarul nu se apucă de plâns că nu poate vedea Stockholmul – ia, acolo, o capitală și ea, la urma urmei. Ne întindem frumos în paturile noastre atât de comode și savurăm cu toate simțurile albul adânc al tavanului, aerul cu iz cosmopolit de afumătură ardelenească și de ceai filipinez, dezmierdarea cearșafurilor alunecoase și liniștea densă a poieniței în care ne aflăm, departe de vuietul orașului.

Liniștea suedeză are ceva aparte. Merită să bați 3000 de kilometri ca să o guști. În România liniștea este pauza dintre două zgomote. Este răcirea difuzorului între manele, momentul încordat dintre claxoane sau dintre urletele alarmelor de mașină, declanșate de o adiere de vânt, spațiul dintre hăhăieli și înjurături, este distanța dintre o motocicletă turată de-al dracului și o Salvare gonind spre un hypermarket, la cumpărături, este amuțirea bormașinii cât se schimbă burghiul, la vecini, distanța dintre chiotele de petrecere și bocetele de ochii lumii. Liniștea românească este tristețea grătarelor după ce s-au fript micii, până încep capacele de bere să pocnească, este secunda dintre plesnetul palmei pe fața cuiva – copil, nevastă, vecin, coleg de clasă – și țipătul celui lovit, este momentul când mor bateriile de la telefoane și oamenii caută prin buzunare al doilea telefon, când bătrânii nu mai au putere să se bată la cozile pentru alimente gratuite și își trag sufletul până vin reporterii să-i întărâte iar, liniștea dinaintea furtunii, uneori este refuzul de a mai auzi ceva într-o țară în care totul se face cu mare gălăgie, chiar și tăcerea. Cei care nu au nimic de spus și ar trebui să tacă sunt cei mai gălăgioși. Așa că la noi liniștea nu există de sine, ci e doar un moment surd între ceva și altceva, liniuța de legătură dintre două interjecții. Pe când liniștea asta suedeză este pur și simplu liniște, o stare a firii, e plină, e rotundă și bună ca o pâine, îți vine să muști din ea, te saturi tăcând. Scârțâitul unei uși, pașii cuiva pe coridor sau bolboroseala apei în țevi nu întrerup liniștea, ci o colorează, îi dau viață. Orașul, ceva mai încolo, e un viespar fără tihnă, dar nici zumzetul lui infernal nu e un zgomot, nu e o dușmănie a timpanelor, ceva isteric și vătămător, ci sunetul unui instrument uriaș la care cântă toți locuitorii

În Suedia gălăgia este o prelungire a liniștii. Liniștea din mintea suedezilor, într-o țară calmă, unde lucrurile sunt puse cu chibzuință la locul lor și totul merge ceas. Dacă se întâmplă să mai sară vreo rotiță de pe ax, au și ceasornicari pricepuți care o pun repede la loc și ceasul nu rămâne în urmă, ba chiar dă ora exactă pentru tot continentul. Și când nu mai ai nicio grijă în țara ta, poate să-ți duduie picamărul în dormitor, că nici nu bagi de seamă. Însă românul, vai, vai, vai, ia foc și de la cântecul unui greier în fundul pământului. Suedezul se culcă fără nicio grijă, în vreme ce românul e plin de apăsări și de spaime, tresare din somn și i se pare că n-a tras podul de la mal. Dar dimineața, când se scoală, e harnic, plin de voie bună, primitor, nepăsător în fața morții și își iubește țara ca pe ochii din cap. De asemenea, românașului îi place sus la munte, sus la munte, la izvor.

Soarele s-a ridicat și îmi bate drept în ochi. Trag perdelele și în cameră se face întuneric. Nu mă pricep la mașini și la mobilă, dar am auzit din surse credibile, de la amici care au și mașină Volvo și mobilă Ikea, că suedezii sunt tari la capitolele astea, bașca biterul suedez. Or fi, nu zic ba. Dar cu siguranță sunt tari la perdele. Jumătate de an, pe timpul verii nordice, când ziua durează și 20 de ore, Suedia se funcționează pe bază de perdele. Cât de bun ar fi sistemul, perfecționat în timp, cunoscutul model suedez, cât de performant ar fi guvernul, totul s-ar duce de râpă dacă suedezii n-ar avea perdele ca lumea. În miezul lungii zile scandinave tragi perdeaua, faci întuneric și te odihnești. Ritmul vieții se reglează din perdele. Au perdele peste tot, chiar și la mașini am văzut. Când o iei de la Stockholm în sus, încă o mie de kilometri, tragi perdeluțele și copiii dorm frumos pe bancheta din spate. Din peisaj n-au ce pierde fiindcă e la fel peste tot, ca într-unul din acele aparate de bâlci, cu manivelă, care îți arată la nesfârșit aceleași câteva imagini. Așa că trebuie perdele trebuie să fie cele mai bune din lume. Dacă nu se îmbină perfect, o sabie de lumină îl va înțepa în ochi pe suedezul obosit după o zi de muncă, o parte oarecare dintr-o zi-lumină. Dacă nu e perfect mată, noaptea artificială va fi una de proastă calitate, iar odihna așijderea. Perdelele trebuie să reziste la frecușul zilnic, la spălat, la decolorare, trebuie să alunece ușor, să întregească decorul camerei, să spună ceva despre tine, posesorul și mânuitorul lor. Așa că suedezii fac perdelele perfecte. Se vede după cât de relaxați sunt.

Fiind omniprezente în viața lor, perdelele au influențat și mentalitatea, comportamentul sudezilor. Trăiesc în spații delimitate de perdele, nu lasă să se vadă multe în afară. Sunt mai sobri, mai reci. Au tras perdeaua, au tras cortina. Nu doar că transformă ziua în noapte, dar închid și o graniță.

Prin comparație, România e o țară fără perdea. Granițele noastre sunt de cristal fin și vecinii văd cu claritate tot ce facem. Dacă nu se uită, le atragem privirea. Pentru că noi vrem să arătăm, vrem să se vadă. Poate și suedezii ar face așa, cu toate perdelele lor, dacă ar avea de arătat lumii o țară la fel de frumoasă.
 (Va urma)

____________________________________________

Cântarea României, defăimarea Occidentului
episodul 1 - Ţara lui "Merge şi aşa"
episodul 2 - Cetăţean de onoare din întâmplare
episodul 3 - Occidentul, demn de mila noastră
episodul 4 - Sufletul mort al Vienei
episodul 5 - Şunca din seif
episodul 6 - Răzbunarea unui român sărac
episodul 7 - O, ce vacă minunată!
episodul 8 - Trenuri nemţeşti şi alte aroganţe
episodul 9 - Nişte provinciali
episodul 10 - Un vagon numit Europa
episodul 11 - Primire cu câine și sare
episodul 12 - Podișca lui Oprescu
episodul 13 - Occidentul l-a ucis pe Dumnezeu
episodul 14 - Suedia de sub gâscă
episodul 15 - Călare pe melc prin Stockholm
episodul 16 Intraductibil: spartul în figuri
episodul 17 - Românii, nişte suedezi eşuaţi în latinitate
episodul 18 - Un apus în zorii zilei la Stockholm
episodul 19 - În căutarea modelului suedez
episodul 20 - România, țară fără perdea

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...

Emil Boc, descurcăreț în pandemie. Și-a plătit împrumutul de campanie și și-a cumpărat un mic domeniu lângă Cluj

Emil Boc, descurcăreț în pandemie. Și-a plătit împrumutul de campanie și și-a cumpărat un mic domeniu lângă Cluj
Galerie Foto Pandemia de COVID-19, prin efectele economice negative generate, pare să nu fi lovit chiar pe toată lumea. Unul dintre „greii” regimului Băsescu, actualul primar PNL de la Cluj-Napoca este exemplul viu în acest...

Marea vaccinare, la minut -  Dinamo, Țancă Urganu’ și colonelul Gheorghiță

Marea vaccinare, la minut -  Dinamo, Țancă Urganu’ și colonelul Gheorghiță
Galerie Foto Ultima săptămână de vaccinare a fost ca în campania electorală. Cu propagandă, „influenceri” și tur de scrutin, duminica. Imunizarea românilor s-a transformat în cifre aruncate pe televizor, ca o izbândă...

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat
Galerie Foto Pe model PNL, dar la o scară mai mică, Partidul PLUS, formațiune condusă de Dacian Cioloș, aflată, în prezent, la guvernare dă dovadă de „obraz” când e vorba de cei care au contribuit cu donații în anul...

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția
Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât...

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani
Apropiații îi spun cu drag „Tanti Florica”, dar în realitate este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, o aristocrată autentică, apariție rară în peisajul dâmbovițean. Distinsă, tonică, de o...
Serviciul de email marketing furnizat de