x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Megaescrocherie: Lacul-fantomă de la Ceauru

0
Autor: Ovidiu Ciutescu Aura Stoenescu 16 Iun 2007 - 00:00
Megaescrocherie: Lacul-fantomă de la Ceauru


Mărturia unei colosale escrocherii săvărşite in timpul lui Ceauşescu e vizibilă şi azi pe harta Romăniei: lacul de acumulare Ceauru, care n-a fost niciodată construit şi care figurează pe hartă in judeţul Gorj. A costat trei miliarde de lei, la valoarea anilor ’70. Artizanii uriaşei ţepe au sfărşit la Canal. Lacul-fantomă a devenit pădure



Pe harta Gorjului apare un lac de două ori mai mare decăt suprafaţa municipiului reşedinţă de judeţ, Tărgu-Jiu. Din 1965 toată lumea a studiat acest lac la orele de geografie. Lacul Ceauru reprezintă una dintre cele mai mari excrocherii financiare petrecute in regimul Ceauşescu. Este mare, este frumos, dar... nu există.


Inceput in 1965, Lacul Ceauru a fost proiectat ca un imens baraj de acumulare. Pentru realizarea lui s-au făcut proiecte, studii, iar trei sate, cu 2.500 de oameni, au fost strămutate. S-au obţinut banii, au demarat lucrările, peste trei ani barajul fiind raportat la tovarăşul suprem ca terminat! Cum era şi normal, Lacul Ceauru a fost marcat pe hărţi, loc in care există şi astăzi.


LACUL-FANTOMĂ. La finalizare proiectul trebuia să aibă 3.085 de km pătraţi luciu de apă şi o capacitate de 150 milioane metri cubi. Pentru ridicarea lui au fost alocate trei miliarde lei "socialişti". Banii au fost cheltuiţi, dar nu s-a realizat decăt prima fază a lucrărilor. Pentru această megaconstrucţie hidrotehnică au fost strămutate satele Bălăceşti, Ceauru şi Şomăneşti, peste 2.500 de oameni fiind nevoiţi să-şi părăsească gospodăriile. Au fost deviate cursurile răurilor Tismana, Bistriţa şi Jaleş, pentru ca impreună cu Jiul să alimenteze lacul de acumulare, iar de jur-imprejur a fost construit un dig. A fost ridicat şi stăvilarul, prin care răurile ingemănate să curgă. Ulterior urma faza a doua, adică ridicarea barajului propriu-zis, cu sistem de inchidere a stăvilarului. Barajul de la Ceauru urma să aibă funcţiile: să preia unda de viitură in cazul unor inundaţii, să protejeze exploatările miniere din zonă şi să alimenteze localităţile din aval şi termocentrala Rovinari, aflată in stadiu de proiect la acea vreme.


MEGA-EXCROCHERIE. Despre comunişti, despre cadrele de partid, pe vremuri, la colţ de stradă, se spuneau bancuri. Că vorbeai de miliţieni, că vorbeai de ei, tot un drac. Eticheta le era lipită. De proşti! Dar, conform proverbului, or fi ei proşti, dar au mintea odihnită. Şi uneori se mai şi prind cănd sunt minţiţi. A fost suficientă o vizită a unui inalt demnitar al Partidului că minciuna a ieşit la suprafaţă. Intreaga conducere a şantierului a fost arestată, iar directorul, un anume Dăncescu, a fost condamnat la moarte. Pănă la urmă, Nicolae Ceauşescu i-a transformat sentinţa in 20 de ani de inchisoare şi l-a trimis la muncă, la Canalul "Dunăre - Marea Neagră", loc de muncă considerat, pe vremea aceea, batalionul disciplinar al Romăniei. In fapt, Dăncescu acolo şi-a şi găsit sfărşitul. Gura lumii vorbeşte pe la colţuri că angajaţii de la şantierul cu pricina şi-au cam făcut de cap, pentru că multe vile au fost făcute cu materialele şi banii alocaţi barajului. Pentru termocentrala Rovinari s-a realizat, ulterior, o priză specială, in aval de locul unde trebuia să fie barajul. Problema nu este insă rezolvată corespunzător, pentru că, potrivit planurilor in caz de secetă, atăt termocentrala Rovinari, căt şi Turceni, aflată la 40 de km in aval, nu vor mai fi alimentate, fiind obligate să recircule apa de răcire, iar dacă nu să inchidă porţile.


OPINII. Primarul comunei Teleşti, Constantin Drăghici, spune că pseudo-lacul "este un adevărat pericol pentru localităţile din jurul său, pentru că cei de la ape, care au suprafaţa sa in administrare, au lăsat să crească in el pădurea, iar in caz de viitură trunchiurile copacilor ar obtura stăvilarul, iar potopul de apă ar putea sparge digul de protecţie, volumul de apă nemaiputănd fi dozat prin ecluză". Contrar celor susţinute de Drăghici, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, Teodor Popescu, susţine că nu există nici un risc in acest sens: "Noi intreţinem digul şi stăvilarul, dar fundul lacului a fost cultivat de foştii proprietari, care au obţinut titluri, iar o parte este ocupată de păduri ale Direcţiei Silvice. Singurul risc este ca acele culturi să fie inundate, dar nu a ajuns niciodată o viitură să smulgă arborii, singurul risc fiind ieşirea din matcă a apei pentru maximum şase zile, după care se retrage in albia permanentă".


OFICIAL EXISTĂ. Cacealmaua petrecută la Ceauru rămăne, după 40 de ani, incă oficială. Nu există, dar il avem pe hartă. In Gorj circulă acum trei tipuri de hărţi. Una, pe care lacul se numeşte Ceauru, a doua, pe care se numeşte Rovinari, şi a treia, pe care acesta nu există deloc. Insă, conform datelor de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Gorj, din punct de vedere cartografic Lacul Ceauru nu trebuie să existe pe hartă, dar modificarea nu poate fi făcută decăt la cerera scrisă a Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, care nu a făcut insă acest lucru. Ileana Spiroiu, fost director OCPI Gorj, emite păreri. Nu e singura. "Din punct de vedere cartografic, nu este permis ca pe hartă să apară culoarea albastră, simbol caracteristic luciului de apă, dacă acesta nu există pe teren. Acolo trebuia să apară culoarea verde, pentru că acolo este Lunca Jiului. Eu am făcut demersuri la Institutul Naţional de Cartografie pentru ştergerea lacului de pe hartă, dar mi s-a comunicat că o astfel de modificare e posibilă doar dacă proprietarul terenului va certifica in scris care e starea lui reală şi va solicita modificare", spune directoarea. Situaţia este atăt de ambiguă, incăt foarte puţini gorjeni ştiu că lacul despre care au invăţat la şcoală nu există in realitate. Toţi ştiu de el, pentru că l-au văzut pe hartă, dar spun că nu ştiu unde se află.


Amintiri şi vise intipărite in minte pentru totdeauna

Construirea lacului de la Ceauru a lăsat urme adănci in sufletul strămutaţilor. Şi acum, chiar dacă şi-au luat pămănturile inapoi, se intreabă pentru ce au fost trimişi in pribegie. Constantin Drăghici avea in momentul in care au fost alungaţi din case doar nouă ani. I-au rămas intipărite in minte imaginile in care armata ii păzea pentru a se asigura că toţi vor pleca la timp, lacrimile pe care părinţii le aveau văzănd că locul in care s-au născut le este luat cu arcanul. "In iunie s-a dat Decretul de expropriere 1037/1965, iar pănă toamna eram mutaţi. Ne-au dărămat casele şi ne-au dat 9.000 de lei, ciment, var şi 30 de curse asigurate de maşinile şantierului. Aveam 9 ani şi-mi amintesc cum dormeam pe ţoţa de coceni, in camerele fără geamuri, neterminate, iar dimineaţa ne trezeam cu brumă la nas. Şi pentru ce?... Acum, măcar, dacă n-au făcut nimic, oamenii vor pămăntul inapoi. Nu au fost lăsaţi să construiască, dar eu şi incă vreo 5 familii am făcut la loc casele, in acelaşi loc", spune primarul rebel. Conform sătenilor, in căţiva ani, "lacul va deveni iar o comunitate". Asta pentru că, "dacă domnul primar a construit, chiar dacă nu avea voie, vom face şi noi la fel. Acum nu mai sunt comuniştii să ne spună cum şi unde să trăim".
Citeşte mai multe despre:   reportaj,   ceauru,   lacul

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”
Galerie Foto Ai cancer și vrei să te vindeci? Ai rămas văduvă și nu știi ce să faci? Te-ai apucat de șpriț în neștire și tragi ca apucatul? Ți-a făcut soacra legături? Sau a intrat dracu’ în tine? Gata, problemele...

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern
ACZ Consulting SRL Craiova, societatea deținută de soția fostului director al BNR Dolj Gheorghe Gherghinescu, a fost contractată, pentru a doua oară în câteva luni, de Guvernul condus de Florin Cîțu, pentru a...

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”
Galerie Foto Colțul microbiștilor din Cișmigiu este unicul loc unde nu vorbesc decât experții. Anonimi, dar experți. Se laudă că tot ce s-a prevestit acolo s-a și întâmplat 100%. „Niciodată ce s-a spus aici nu s-a...

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă
Interviu cu profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, întemeietor de şcoală în ORL   Destule suferinţe pot apărea în zona ORL, adică nas-gât-urechi. Limpezim...

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”
Deși, inițial, spusese că vaccinarea anti-COVID din Piața Obor va fi reluată abia spre finalul lunii, în perioada 25-29 iunie, primarul sectorului 2 al Capitalei, Radu Mihaiu, s-a răzgândit. Deoarece este...

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat
Supraoptimismul premierul Cîțu care ne asigură că economia își revine într-un V perfect, este contrazis de rezultatele economiei de stat. Acea economie nereformată, unde managerii și membrii consiliilor de...

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR
Galerie Foto După Consiliul Județean Vrancea, care a demarat operațiunea de arhivare electronică a documentelor fizice cu ajutorul companiei unui fost candidat al USR-PLUS de la alegerile locale de anul trecut, o altă...

SPP se transformă: caută cu microscopul și ia amprente

SPP se transformă: caută cu microscopul și ia amprente
Galerie Foto Echipamente de prelevare a urmelor de presiune și a amprentelor de pe documente, dispozitive capabile să identifice agenții biologici umani și microscoape de mare precizie sunt ultimele achiziții făcute de către...

Campanie de vaccinare cu iz de mici, lavandă și loz în plic

Campanie de vaccinare cu iz de mici, lavandă și loz în plic
Galerie Foto În timp ce mai toate centrele de vaccinare anti-COVID stau mai mult goale, de dimineață până-n seară, românii indeciși sunt momiți să se imunizeze, prin piețe, cu porții gratuite de mici cu muștar, cu...

Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească

Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească
Guvernele, indiferent care au fost ele de-a lungul anilor, și-au făcut un titlu de glorie din sărbătorirea Zilei Românilor de Pretutindeni. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 299/2007, privind...

Pe ultima sută de metri, Guvernul înverzește pe hârtie flota auto

Pe ultima sută de metri, Guvernul înverzește pe hârtie flota auto
Deși au avut la dispoziție doi ani de zile pentru a pune legislația internă pentru promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în acord cu prevederile Directivei UE 2019/1161, autoritățile de la...
Serviciul de email marketing furnizat de