Tara lu’ Peste

Bucurestenii au sperat ca potopul de saptamana trecuta ii transforma in prosperi oameni de afaceri A circulat mai intai un zvon: din crescatorii s-ar fi scurs tot pestele. Si vine la vale, o data cu apele involburate ale raului Colentina. Pe nepusa masa, in tot bucuresteanul s-a trezit pescarul. Si a dat iama in lacuri, cu juvelnic si minciog.

Pescari de ocazie si cu vechime au iesit pe lacurile din jurul Capitalei, crezand ca, o data cu ploile care au umflat apele, vor da lovitura. Socoteala de acasa nu prea s-a potrivit cu cea de pe mal. Pestele "e turbat" de curentii foarte puternici si musca mai putin decat inainte de potop. Pentru concesionari e una dintre perioadele cele mai slabe.

Pe malul lacului Buciumeni, o mana de pescari scuipa seminte. Stau aici de dimineata si au mai si platit 300.000 de lei ziua. Lacul e concesionat unei firme bucurestene, ai carei angajati patruleaza cu barcile si le incaseaza banii. "S-a dus gustul braconajului de altadata", spune Lucian Stoica, care n-a prins nimic de dimineata. Ploile au tulburat apa si pestele "a innebunit", se plang pescarii. "Merge prost de tot, dar ce sa facem? Am prins un crap de patru kile. Tot e bine. Il duc direct in piata si-l dau cu 60 de mii kilu... imi scot banii", isi face socotelile Romeo, un pescar mai tuciuriu.

Constantin Coltatu, reprezentantul firmei Big Hunter, concesionarul lacului Buciumeni, estimeaza la aproape 100 de tone pierderile de peste provocate de ruperea digului de la Flamanzeni.

BASESCU FACE DIGUL. De partea cealalta a stavilarului e lacul Buftea, concesionat de opt ani de firma Helios, al carui patron e grec. Nu gasim picior de pescar, doar paznici si jandarmi. Pe Ion Stoica il gasim intr-o pauza, la carciuma de langa lac: "Aici pescuiesc numa’ boierii, nu ca noi, pensionarii. Este 900.000 de lei ziua. Boierii dau banii astia si nici nu iau pestele, il arunca inapoi, in apa. Fac asta doar de distractie...". Cu doua zile in urma a trecut pe aici si presedintele. "Pai, de ce credeti ca s-a facut dintr-o suflare indiguirea asta, cu saci pe marginea lacului?"

Lacul are aproape 260 de hectare si e plin de somn, crap, caras si salau. Ingrijitorii s-au linistit: pestele se mentine pe loc, nu mai exista pericol sa fuga. "In ciuda avertismentelor, astia de la Buftea nu au dat drumu’ la apa, ca sa nu piarda pestele", comenteaza Stoica. "Ne era teama ca va sparge malul dinspre biserica, unde e si cimitirul, si ne scoate mortii din pamant."

CONIAC SI SEMINTE; PESTE, IOC. Pe lacul Mogosoaia, vreo 50 de pescari isi asteapta prada. Lacul, scrie chiar langa dig, pe o placuta, se afla in administrarea Primariei Capitalei. Tariful este de 200.000 lei pe zi. Cei mai baftosi au prins numai cat palma, in rest nimic. Florin Raicu lucreaza la o fabrica de congelare a pestelui. "Ce credeti ca-i mare afacerea asta, cu pestele, nici vorba. Stiu cat e de nociv cel din jurul Bucurestiului - din cauza pesticidelor. Ce prind dau de pomana, nu-i de procopseala", spune Florin Raicu. Malul e plin de sticle de coniac, seminte, alune, bere. Pescarii nu vor sa vorbeasca, decat daca le facem plinu’... Si aici, la Mogosoaia, merge mai prost decat inaintea ploilor.

LA CHITILA, IMBULZEALA CU CHIUITURI. Pescarii de aici sunt far’ de plata si prind cu japca, adica o lanseta fara momeala si cu un ac imens la capatul firului, instrument interzis prin lege. Japca raneste mai multi pesti in locul in care e aruncata si agata doar cativa dintre ei. "Aici nu era zare de peste inainte de ploaie, acum a fost adus din sus, de la Crevedia si Buftea. Multi spun ca n-au tras decat aer in piept de dimineata. Mai priceputii stau cocotati pe stavilar si prind de acolo cu halaul. Trei fire de sabii..."

Primarul Chitilei, Emilian Oprea, stie prea putine despre situatia lacului, ar fi concesionat cuiva, dar nu stie cui. "Oricum, e treaba Administratiei Apelor Romane", se descotoroseste primarul, "sunt probleme mai mari acum, cu cele cateva case inundate".

EX-BRACONIER PAZNIC PE LAC. In zona lacului Grivita, ploile au sters din elanul pescaresc. Dan Nicolae, reprezentant al concesionarului baltii, se plange ca in trei ani de afacere nu a avut niciodata o perioada asa de sterila: "Oamenilor nu le mai convine sa dea 200.000 de lei pe apa asta asa de tulbure". Si totusi nu renunta la afacere. Din obisnuinta, poate. La o aruncatura de bat, pe Buftea ditamai crapul sare pe mal sau se zbate in salturi langa stavilar. Pe inserate doar vreo doi pescari isi strang plasele. Bogdan Sava e pictor bisericesc si vine destul de des aici. "Cred ca aici e locul cel mai potrivit sa-ti mananci timpul, scapi si de nevasta, e si aproape de casa si dau doar 200.000 de lei", ni se destainuie artistul. De dimineata a prins un crapustean de vreo doua kilograme. In timp ce vorbim cu pescarul, pe langa noi trece paznicul, facand, din proprie initiativa, prezentarile: "Eu-gen Constantinof, fost braconier". Patronul a preferat sa angajeze ca paznici braconierii mai varstnici din zona, care "stiu toate mersurile". Constantinof urmareste ca pescarii sa nu plece seara cu mai mult de cinci kilograme de peste, "asta e regulamentul". Pe Buftea s-a pescuit cel mai bine din mai toate lacurile, dupa ploaie, tragem concluzia dupa o zi de povesti pescaresti.

Intorsi in oras, ne oprim in Herastrau, locul pescarilor boemi. Chiar daca dau 500.000 de lei pe zi, acestia cred ca e convenbil - pot pleca cu sapte kilograme de peste. Mihai Istin, un tanar fidel Herastraului de ceva ani, prefera sa vin aici, "e curat, liniste, nu ca in alte balti ordinare. Daca prind cantitatea maxima in cateva ore, ceea ce s-a intamplat de mai multe ori, mai platesc o data bon si raman in continuare". Pescarii din Herastrau sunt singurii care spun ca ploile din ultima perioada nu i-au impiedicat sa-si practice hobby-ul cu la fel de mult spor.

OF
"N-au dat drumul cum trebuie la stavilarele dintre lacuri. Din unele apa se scurge in debite mari, pentru ca stavilarele au fost deschise la maximum. In altele, stavilarele s-au deschis numai pe jumatate, deci era normal sa dea apa pe-afara. Din pacate, beleaua a venit la noi, pe lacul Fundeni" - localnic din Ostrov

REFUGIU
"Cred ca aici e locul cel mai potrivit sa-ti mananci timpul, scapi si de nevasta, e si aproape de casa si dau doar 200.000 de lei" - Bogdan Sava, pictor de icoane

HOBBY
"Este 900.000 de lei ziua. Boierii dau banii astia si nici nu iau pestele, il arunca inapoi, in apa" - Ion Stoica, pescar in pauza

PROFIT ZERO
"Am prins un crap de patru kile. Tot e bine. Il duc direct in piata si-l dau cu 60 de mii kilu... imi scot banii" - Romeo, pescar tuciuriu

"PE MINE NU MA INTREABA NIMENI"

AFACERE. "E ametit, ti-l dau la 10 lei kilu’" De cu zori, televiziunile anuntau ca la Chiajna s-a depasit cota de siguranta. In timpul noptii, prin comuna s-au scurs trupe ca la defilare. "Cam pe la doispe... a trecut pompierii, mascatii, politia. Facea girofarele ca la discoteca. Ne-am speriat." La 7:30, in sala de sedinte a Primariei din Chiajna erau deja adunati 15-20 de reprezentanti ai autoritatii locale, ca sa inteleaga de ce s-a facut atat tam-tam. Din punctul lor de vedere, "criza" merita tratata la o cafea adusa de doamna secretara. Aparitia jurnalistului parea sa fi devenit, brusc, singurul subiect vioi pentru comitetul de urgenta. Ingrijorata, secretara ma intreaba incetisor, dupa ce ies din sedinta: "E grav?". Primarul Mircea Minea e foarte vehement si spune ca totul e o gogoasa umflata. "Nu sunt probleme, totul e sub control, dar pe mine nu ma intreaba nimeni care-i situatia aici. Cred ca nebunia a plecat de la cei care s-au aciuat pe langa comuna." Casele de chirpici, carton sau din orice stau, oricum, sa se prabuseasca de cand au fost ridicate, pe langa groapa de gunoi. "Daca mai era Piedone, sa demoleze si cocioabele de pe aici, nu mai apareau chestii d’astea. Ca astia sunt aia care fac panica si o suna pe Mantale. D’aia apar si prostiile de la televizor, pe care nu le verifica nimeni. D’aia trec pompierii noaptea prin sat." (Vladimir Ioan)

LINISTE

Noaptea la pescuit e rau. Mai ales daca te duci la Lacul Morii sa scrii despre asta. Partea buna e ca la ora asta poti taia orasul in doua fara frica de radare, cu nerabdarea cu care orice jurnalist asteapta intalnirea cu subiectul vietii. Partea proasta: nu sunt pescari. Ma rog, sunt patru pensionari plictisiti de apartamentele de bloc, de baba lor, de singuratate, de tot. Nu tu afaceristi verosi care fac invarteli cu peste, nici o dezlantuire pescareasca, nici un vajait de lanseta. E liniste ca naiba. La fel de pustiu era si in celalalt capat al Bucurestilor, pe Granitul. In Capitala, sezonul de pescuit aproape s-a inchis o data cu aproape-inundatiile. Pestele gros s-a dus cu viitura. (Vladimir Ioan)

Pelerinaj la Plumbuita

MICUL MONSTRU. Nu e chiar Loch Ness, dar tine de foame

Lacurile bucurestene s-au umflat, unele au dat pe-afara, altele au fost cat pe ce sa inunde parcurile sau casele oamenilor din preajma. Luni, Lacul Tei si imprejurimile lui erau pustii. Apa nu a trecut peste bordura, a inecat doar cateva pontoane. Pe mal, vreo trei pescari, printre care si o femeie, si salciile pletoase, batrane si ganditoare. Agitatie multa insa ceva mai departe, spre cartierul Doamna Ghica, unde se afla lacul Plumbuita. Niste rromi isi adusesera caii sa pasca pe o pajiste din zona, iar langa ei, o trupa de pustani incinsese o miuta.

AMARUL, INUNDAT IN CRASMA. De cand s-au pornit ploile, nivelul lacului a crescut cu aproape 80 de centimetri si doar putin a lipsit ca apa sa muste bine din Parcul Plumbuita. Mai putin norocosi au fost localnicii pe de celalalt mal al lacului, unde casele coboara pana la aproximativ 15 metri de lac. Panza apei freatice s-a umflat, asa ca pivnitele multora s-au inundat. Unii vecini au ramas fara proviziile de iarna. Reprezentantii Primariei Sectorului 2 au facut un dig din saci de nisip, iar doi politisti comunitari au fost detasati sa monitorizeze, in fiecare zi, nivelul apei. "Stam ca iepurii pe culcus", povesteste o batrana, destul de speriata. "Asta-i mania Domnului. Om vedea ce-o mai fi", se consoleaza singura, facandu-si probleme, in acelasi timp, ca "au venit ieri cei de la televiziune si m-au filmat imbracata de casa. Nici n-am avut timp sa ma schimb si eu totusi".Ca doi curcani falosi, dar politicosi, cei doi politisti comunitari ne-au insotit in plimbarea de-a lungul malului lacului. Am aflat astfel ca nivelul apei scade cu un centimetru pe ora si ca localnicii de pe strada cu probleme nu au depus nici cel mai mic efort pentru a-i ajuta pe cei de la primarie sa instaleze sacii cu nisip, in vreme ce seara, la carciuma de pe strada, "chiar se face coada. Lumea-si inunda amarul in bautura". Tot luni, dupa-amiaza, doua masini ale brigazii de pompieri au ajutat la evacuarea apei din pivnitele celor mai afectati. Intr-o pauza, cativa pompieri au prins si ei unditele de coada si au dat, fara noroc, la peste. La podul de peste raul Colentina, lumea venea parca in pelerinaj. Se stransesera cateva zeci de persoane, care cascau gura la caderile de apa. Si pentru ca tot s-a spus ca apele revarsate au adus mult peste din crescatoriile aflate in amonte, amatorii amortisera cu juvelnicele in mana. Dar pestele nu s-a aratat...

OSTROVENI NOROCOSI. Si lacul Fundeni a trecut de maluri, cei mai afectati fiind locuitorii Ostrovului, mica insula aflata in mijlocul apei si racordata la civilizatie printr-un podet de beton. Apele au trecut peste digul de beton al insulei in cateva locuri, dar calamitatea s-a produs in timpul zilei, asa ca nimeni nu a patit nimic.

Ostrovenii cred ca au avut noroc. Apa a intrat doar in curti, dar nu s-a atins de case. Catorva le-au murit pasarile din curte, altora li s-au stricat legumele, cainii au trebuit urcati pe acoperisuri, porcii dusi in locurile mai inalte din gospodarii. De suferit au avut si strazile nisipoase. Locuitorii sunt obisnuiti cu noroaiele imense. Apar la fiecare ploaie. Autoritatile au intervenit prompt, cu motopompe. Nici aici localnicii (exceptie facand cei direct afectati) nu au pus umarul. Au preferat sa se stranga pe ulitele din centru, ca sa dezbata in fata unui pahar cu bere "nenorocirea asta, a inundatiilor". Unii chiar dadeau linistiti la peste de pe faleza inundata. Una peste alta, s-a ales ceva bun si din problema asta cu umflarea lacului: oamenii au mai dat ochii cu reprezentantii autoritatilor si au folosit inundatiile ca pe un nou prilej sa se planga in fata edililor pentru toate grijile pe care le au in viata: ca n-au canalizare, ca strazile nu sunt pavate, ca podul de la intrarea pe insula sta sa cada. (Roxana I. Ancuta, Alexandru Nastase)

10 LEI/KG DE PESTE AMETIT

Locuitorii comunei Pantelimon au pus-o, zilele acestea, de o afacere pe cinste. Sute de localnici si-au scos unditele din debara si au mers la pescuit. Profitul nu a intarziat sa apara. Ametiti de curentii de pe fundul lacului, pestii se refugiasera la suprafata, unde apa nu era atat de saraca in oxigen. Prada usoara pentru unditele si plasele pescarilor. Sute de pesti, si inca dintre cei mai mari, au poposit astfel pe mal. Pretul unui peste? 10 lei kilogramul. Cine dorea mai multi putea sa se tocmeasca, pescarii-negustori fiind dispusi sa lase la pret. Nimeni nu si-a pus problema daca pestii sunt in regula si pot fi consumati fara probleme.