Ţiganul român "Batman" din Mangalia, faţă în faţă cu Holocaustul: "Dacă l-aş avea pe Hitler în faţă, nu i-aş zice nimic. I-aş face"

In dimineata plina de soare a zilei de toamna strigatele unui pusti blond ochelarist tulbura linistea centrului de tineret aflat intr-o padure din regiunea Hanovra, Germania. "Batman, Batman, komm hier" (n.r. – vino aici). De dupa un copac apare un tanar negricios, imbracat cu o geaca de piele si cu trei capete mai mare decat micul german care-si zice Harry Potter. Mai multi pusti blonzi il striga pe Florin "Batman", rugandu-l in germana si in engleza sa le mai fabrice o poveste. "Das iz printes. Asa. Si tu stay here si cutare. Asa", ii invarte Florin pe micii eroi blonzi, dupa un scenariu limpede ca lumina zilei in capul lui. Florin e un tigan de 20 de ani din Mangalia. Si-a cunoscut tovarasii de joaca cu o zi in urma si, desi le vorbeste stalcit in trei limbi si face glume pe care doar el le intelege, pustii il adora.

"Batman" a zburat acum pentru prima oara cu avionul. Tot pentru prima oara a iesit din tara si a venit la Hanovra pentru a vizita un lagar de concentrare unde aproape 2.000 de romi au murit in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Florin e unul din cei patru romi alesi de organizatia Policy Center for Roma and Minorities sa cunoasca mai multe despre Holocaust si sa vada cu ochii lui bucati de istorie de care a auzit vag acasa sau la televizor. "Tiganilor le-a fost rusine. Celor care au fost dusi la Bug si-au supravietuit le-a fost si le este rusine ca au fost tratati astfel de «gagii», ca au indurat asa foame, asa mizerie. De-asta nu povestesc nimanui sau prea putin despre «samudaripen», cum spunem noi genocidului romilor", explica Adrian Furtuna, coordonatorul proiectului in care alaturi de romi au fost invitati si romani, moldoveni, ucraineni, spanioli si germani.

La centrul de tineret din Gailhof, Florin invarte cateva fete de liceu din Hanovra si le invata cum sa danseze tiganeste. Le-a cantat si cateva me­lo­dii de-acasa, din locul unde totul se in­varte in jurul zilei de azi, unde po­vestea unor tigani ucisi in lagarul din Bergen Belsen, la 20 de kilometride Hanovra, n-a ajuns niciodata. Din locul unde grija pentru trei frati si frica de a spera ca vei ajunge avocat dupa ce ai terminat Liceul Econo­mic nu mai lasa loc de prea multe.

Intai si intai, Florin a vazut niste ziduri gri. Si multe luminisuri pitite in padure. Astfel l-a intampinat lagarul Bergen Belsen. Daca intrebi locuitorii din sa­te­le perfect aliniate din imprejurimi, pu­tini sunt cei care stiu ca acolo au mu­rit aproximativ 250.000 de oa­meni: evrei, tigani, homosexuali, pri­zo­­nieri de razboi. Oamenii au murit la Ber­gen Belsen de foame, din cauza aglo­meratiei, a mizeriei, a brutalitatii gra­tuite.

"Batman" stie engleza si a ascultat cu interes toate explicatiile ghidului german, Bernd Gafe-Ulke, cand povestea de oameni care frangeau degetele celor morti sa vada daca n-au in inclestare vreo bucata de paine, de cei care asteptau sa cada cateva picaturi de supa din cazanul in care li se aducea o zeama lunga, doar ca sa poata linge de pe jos. La Bergen Bel­sen au murit, oficial, in jur de 2.000 de tigani. Numarul exact nu e cunoscut pentru ca listele de transport au fost arse inainte de venirea aliatilor. "40% din cei ce au murit la Bergen Belsen sunt neidentificati. Se mai pot vedea aici doar fundatiile cladirilor in care erau tinuti oamenii, pentru ca, dupa eliberare, totul a fost ars. Era un focar de boli. Intr-un loc ce putea adaposti 20.000 de oameni, spre sfarsitul razboiului, au fost tinuti si 70.000", da cateva cifre ghidul.

Apoi sunt fotografiile. Si filmele la care accesul copiilor sub 14 ani e in­ter­zis. Figuri descarnate, soldati ca­rand cadavre, munti de corpuri dez­bra­cate si desfigurate de foame, copii cu fete de batrani, o mama cu un copil in brate plangand un altul mort. Tone de moarte indecenta peste tot. Florin se uita de aproape la fiecare fotografie si mintea lui face povesti. Numai ca nu mai sunt povesti pentru copii. Vede oameni in ochii carora nu mai ci­teste decat foame, frig, disperare, vede morti tarati de soldati fara urma de emotie la o groapa comuna, gardieni zambitori, pe­tre­cand la cativa metri de suferinta inumana a altor fiinte. "Nici in cel mai urat cosmar al meu nu mi-am putut imagina asa ceva. M-a socat privirea stearsa a garzilor SS care carau corpuri ca si cum era ceva normal. Aruncau oamenii morti la groapa de parca erau papusi stricate de care nu mai avea nimeni nevoie. Vezi si nu-ti vine sa crezi", recunoaste Florin.

Filmele sunt si ele socante. Din arhiva secreta a trupelor britanice sunt aratate secvente cu oameni plangand cand primesc un blid de mancare de la eliberatori, stafii vii mergand fara sens, foame pura, frica pura. "Aici te simti nedreptatit ca fiinta umana. Cum a fost posibil?", repeta Florin intrebarea pe care majoritatea supravietuitorilor, romi sau evrei, o repeta la nesfarsit in marturiile lor. "Voiau intai sa ne faca sa uitam ca suntem oameni. Ne luau speranta, apoi dintii de aur, daca aveai nenorocul sa ai, si apoi viata", marturiseste un supravietuitor rom intr-un interviu.

Citește pe Antena3.ro

Comuna din România unde cresc pietrele, la propriu: Ce sunt trovanții și cum arată locul spectaculos vizitat anual de mii de turiști

"Un nonsens. Cum sa iei oameni nevinovati, sa-i izolezi si sa-i omori?", nu pricepe Florin. Bernd Gafe-Ulke explica tinerilor vizitatori, tigani si nu numai, ca nazistilor le-a venit treptat ideea sa extermine si romii. "Au vrut intai sa-i separe de restul societatii, apoi au dat legi prin care era interzisa «contaminarea» germanilor cu rasele impure. Una din legi vorbea chiar de combaterea «plagii tiganesti» (1938)", adauga ghidul.

"N-am ascuns niciodata ca sunt tigan. Am prieteni romani in marea majoritate si doar privirile unora pe strada ma fac sa ma simt ciudat. Cand aud cum suntem injurati la televizor, pe Internet, ma gandesc cum sa facem sa ridicam imaginea etniei. Sa ne facem o identitate clara, sa evoluam. Fiecare popor a evoluat. De exemplu, nomadismul e depasit. Nu mai poti merge peste altii sa le incalci legile. Dar nici ceilalti nu trebuie sa ne judece la pachet", crede Florin. A auzit de arepatrierile" din Franta, de curentul tot mai accentuat impotriva tiganilor si cum sunt gasiti vinovati pentru tot ce se intampla rau. "Saracia si izolarea tiganilor sunt si ele un fel de samudaripen. Unul cu manusi. Din ce-am aflat pana acum, cu criza si restul problemelor, situatia nu e mult diferita de cea dinainte de razboi. Daca nu reactionam, Holocaustul se poate intampla din nou", spune Florin. Si atunci sa fi Batman, nu-ti va mai folosi la nimic.