Viaţa la Google, văzută prin ochii inginerilor români

Munca la cea mai valoroasă companie din lume, Google, nu este una tipică de multinaţională, deşi te-ai aştepta să fie o babilonie excesivă având în vedere că acolo ajung să lucreze oameni din toate colţurile lumii. Jurnalul Naţional a făcut o vizită la unul din sediile Google, cel din München, Germania, pentru a vedea care este viaţa românilor care au fost angajaţi de gigantica firmă din domeniul IT. Ana şi Dănuţ sunt doi tineri care au plecat din România pentru a inova într-un domeniu în care nu este loc pentru cei mediocri.

Noul sediu Google din München s-a deschis în urmă cu o lună şi jumătate, tot atunci venind aici şi cei doi români cu care ne-am întâlnit. Chiar de la intrare, nu-ţi lasă impresia că eşti într-o multinaţională obişnuită. Totul este viu colorat, de la scaune şi mese până la pereţi. Deasupra biroului de înregistrare tronează literele binecunoscutului logo, Google, iar sub el, o domnişoară care zâmbeşte tot timpul. De la un panou electronic alăturat îţi activezi o legitimaţie care conţine un cod QR. După ce am făcut înregistrarea, fără de care nu poţi trece nici măcar de prima uşă, am intrat prin cantina principală, unde toţi angajaţii vin să ia masa. Aşa am ajuns la etajul 3 al clădirii, unde ne aşteptau cei doi tineri ingineri.

Ana şi Dănuţ
Ana Oprea, 27 de ani, Technical Program Manager, Site Reliability Engineer, lucrează la Google München de un an, deşi este acolo de trei ani, timp în care a lucrat doi ani şi pe consultanţă tehnică pentru o firmă suedeză. Dănuţ Enachioiu, 31 de ani, Software Engineer, este de 4 ani în München şi recunoaşte că nu s-ar întoarce în România. „Am stat destul acolo şi vreau să văd şi alte locuri. Viaţa este prea scurtă să o trăieşti într-un singur loc”, ne-a povestit el. Spune că nu se plictiseşte niciodată pentru că are tot timpul proiecte interesante şi foarte numeroşi colegi de la care are foarte multe de învăţat. „Este un mediu care îţi dă să rezolvi probleme complexe, care te fac să te gândeşti la metode noi de a găsi soluţii”, afirmă Ana. Frumuseţea muncii la Google este că nimeni nu se uită la perioada pe care o petreci la sediu. Tot ce contează este să îţi faci treaba şi să depui efortul care este aşteptat de la tine. „Sunt zile în care, dacă nu am nimic de făcut, poate stau mai mult la serviciu şi sunt zile în care nu stau aici nici şase ore”, spune Dănuţ. Nici când ne-am întâlnit nu avea programat să vină prea devreme la serviciu, dar pentru că noi am pus întâlnirea la 10.00 dimineaţa, a făcut acest „sacrificiu”. Amândoi râd mai tot timpul, sunt veseli, stresul nu este un factor care să facă parte din programul lor zilnic.

Google este un mod de viaţă
Google oferă cât mai multe facilităţi pentru ca angajaţii săi să nu îşi piardă timpul cu lucrurile mărunte şi să se poată concentra pe inovaţie şi rezolvarea problemelor care apar în companie. Din acest motiv, aproape la fiecare colţ de coridor este o mică bucătărie, un mic loc de relaxare, şi în afara clădirii, terase spaţioase, în care angajaţii pot sta. În cele trei corpuri de clădire dispuse pe şase etaje, lucrează mai mult de 400 de „googleri”. Oamenii din Google au şi o vorbă despre locul lor de muncă şi numărul de angajaţi: „Avem mai mulţi angajaţi decât numărul de Luni cunoscute în sistemul nostru solar”. Biroul fiecărui angajat este personalizat, astfel încât acesta să fie cât mai relaxat. De aceea, veţi vedea un mozaic cultural, care se îmbină perfect, ca un puzzle, în care fiecare piesă lucrează împreună cu celelalte pentru a crea mediul desăvârşit. Deşi „googlerii” vin cu bagajul lor cultural şi câteva duzine de limbi diferite, toţi aceştia au cel puţin două limbi comune: limbajul binar şi engleza.

Un pui de somn la serviciu este întotdeauna binevenit
Tinerii noştri spuneau şi de anumite locuri de dormit în care poţi aţipi jumătate de oră dacă simţi nevoia, apoi revii la serviciu. Mediul se schimbă o dată la trei luni. Noi am nimerit în timpul „perioadei asiatice”, când totul, de la decor până la mâncare, avea acest specific. Mâncarea este gratuită şi băuturile la fel. Iar în cazul felurilor de mâncare, acestea au trei tipuri de etichete: verzi, galbene, şi roşii, în funcţie de nivelul caloric al alimentelor, verdele reprezentând mâncarea cea mai sănătoasă. Compania are bucătari proprii pentru angajaţi, aceştia fiind foarte atenţi la ce servesc deoarece, dacă unul din angajaţi se îmbolnăveşte de la mâncare, compania pierde mai mult decât angajatul. Şi, dacă simţi că ai mâncat prea mult, poţi oricând să tragi o fugă la sala de sport din clădire. Dacă eşti prea stresat, poţi oricând să pleci la sala de relaxare, unde abundă de jocuri în echipă de care poţi „abuza” până oboseşti.

Productivitatea, ţelul suprem, dar relaxat
„Unul dintre lucrurile interesante la Google este că definiţia a ceea ce este productiv şi ce nu ţi-o faci singur”, ne povesteşte Dănuţ. Şi la Google sunt targeturi care trebuie realizate, dar nimeni nu stă pe capul tău să faci totul acum, la ordin. „Dacă o companie mi-ar oferi un salariu foarte bun, mult mai mare decât ce am aici, dar mi-ar impune să fiu la 9 dimineaţa la serviciu, în fiecare zi, nu aş accepta, pentru că mi se pare un management nerezonabil. Dacă compania face asta doar pentru a arăta că poate să îşi impună disciplina, pentru că aşa vrea ea, atunci arată că are un management defectuos pentru că nu te susţine ca individ. De ce să forţezi un om să îţi vină la o anumită oră la serviciu? Poate eu am nevoie de o oră în plus pentru a fi mai productiv”, povesteşte Dănuţ. Google încearcă să îi ajute pe toţi cu gândire cât mai liberă pentru că fiecare vine cu un alt mod de viaţă. „Gândirea asta este dovada unei gândiri deştepte şi vreau să muncesc pentru un manager deştept. Vreau să am un şef de la care să am ce să învăţ şi pe care să-l am model la serviciu”, ne-a mai spus tânărul inginer. Cei doi povestesc că în primele săptămâni de serviciu la Google au fost trimişi la sediul central din Mountain View, California, unde au cunoscut o parte din şefii marii companii. Ideea de a întâlni fiecare angajat cu care compania lucrează este un crez bine implementat, mai ales că şi „googlerii” trebuie să vadă pentru cine lucrează.


Google încurajează să îţi faci programul cum îţi place mai mult, atâta timp cât eşti productiv. Problemele mici sunt rezolvate de companie înainte să devină probleme mari, ca tu să te concentrezi pe ce este important. Ana Oprea, Technical Program Manager, Site Reliability Engineer

Cultura postmortem din Google
Aici, dacă faci o greşeală, încerci ceva şi nu merge, nu e văzut ca şi cum tu ai fi un eşec pentru companie. „E văzut ca un lucru din care ai învăţat ceva. E normal să faci greşeli deoarece, dacă nu le faci, nici nu vei avea rezultate excepţionale, pentru că trebuie să îşi asumi nişte riscuri”, ne spune Dănuţ. În companiile în care totul este foarte fix şi nu există dorinţa de dezvoltare a angajatului, este normal ca fiecare să dorească să realizeze cât mai puţine lucruri pentru a nu face greşeli şi să aibă o situaţie cât mai stabilă. „Cultura asta, a postmortemului, am văzut-o şi la Google, dar aici, după ce ai făcut greşeala, se analizează şi se vede ce se poate face pentru a nu o mai repeta”, ne-a declarat Ana. De obicei, ea este împărtăşită cu toată lumea, pentru ca ea să nu mai fie repetată.

Când începi munca la Google, ai un sentiment de umilitate. Ai impresia că toată lumea este de o sută de ori mai deşteaptă decât tine şi că locul tău nu este aici şi că au făcut o greşeală că te-au angajat.
Tinerii „googleri” spun acestui sentiment „a bea de la furtunul pompierilor”, pentru că volumul de informaţie care-ţi vine este foarte mare.

Eu sunt la începutul carierei şi lucrez cu oameni mult mai buni decât mine, dar nu am avut niciodată senzaţia că îmi vorbesc de sus. Îmi place foarte mult respectul acordat muncii bine făcute. Ana Oprea, Technical Program Manager, Site Reliability Engineer