Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acestea sunt doar câteva din statisticile prezentate de organizația „Ambasada Sustenabilității în România” cu prilejul lansării celei de-a doua ediții a studiului „România cu un singur chip”. Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și beneficiar al informațiilor solicitate și primite de la Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății etc., reprezintă continuarea unei analize începute în 2020 cu scopul de a măsura și evidenția decalajele existente între mediul rural și cel urban în cadrul a patru categorii: populație generală, sărăcie și excluziune socială, sănătate și educație.
Principalele concluzii ale studiului: Diferențe mari între rezultatele școlare ale copiilor din mediul rural și cel urban
- În 17 județe din țară, mai puțin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat în 2021;
- Rata de promovare a Evaluării Naționale: din cele 30 de județe pentru care există date recente disponibile, 15 înregistrează decalaje mai mari de 20% între mediul urban și cel rural;
- Rata de promovare a examenului de Bacalaureat: din cele 25 de județe pentru care există date recente disponibile, 15 înregistrează decalaje mai mari de 20% între mediul urban și cel rural;
- De asemenea, nu există coerență în monitorizarea indicatorilor: datele fie nu sunt monitorizate, fie nu sunt furnizate de Inspectoratele Școlare Județene (de ex. rata de promovare a Evaluării Naționale/examenului de Bacalaureat nu este disponibilă rural - urban pentru cel puțin 12 județe).
Accesul la servicii medicale, precar în mediul rural
- Dacă la nivel urban național există un medic la 171 de locuitori, în mediul rural situația este complet diferită. În 16 județe din mediul rural există un singur medic la peste 2.000 de locuitori, adică de peste 11 ori mai puțini decât la oraș. În alte 21 de județe, în mediul rural există un singur medic la 1.000-2.000 de locuitori.
Sarcinile la adolescente, un fenomen mai ridicat la sate
- Sarcinile în rândul adolescentelor (15-19 ani) sunt mai des întâlnite în mediul rural. Raportat la media națională la nivel rural, județele Brașov (80,7‰), Mureș (67,8‰) și Sibiu (66,3‰) înregistrează cele mai mari rate ale fertilității.
Rata șomajului, mult mai ridicată în mediul rural decât în cel urban
- În 18 județe, în mediul rural, 1 din <50 de locuitori este șomer, iar în 9 județe din mediul rural 1 din <50 de locuitori primește ajutor social.
De remarcat că datele au fost colectate în perioada august 2021 - ianuarie 2022, în urma răspunsurilor primite la cererile trimise către instituțiile abilitate, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Institutul Național de Statistică, Institutul Național de Sănătate Publică, Guvernul României și Inspectoratele Școlare Județene din fiecare județ. Ce-i de făcut? Cum putem schimba, ameliora, îmbunătăți această situație? Are cuvântul Dragoș Tuță, fondatorul organizației „Ambasada Sustenabilității în România”: „Parteneriatul dintre organismul pe care-l reprezint și Guvernul României prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este foarte important. Imediat după publicarea ediției din 2020 a studiului, am avut multe reacții, atât de la ONG-uri locale, cât și de la companii, care au înțeles că există decalaje mari între sat și oraș și au dorit să se implice. Nu a fost și nu este însă ușor… De pildă, n-am știut să le spunem care este situația în Constanța, unde să se ducă și ce să facă mai exact la nivel de județ”. Mai exact? „Am încercat să mijlocim relația cu autoritățile locale, fără prea mare succes însă, de aici ediția din 2022 a studiului, pe o analiză mai în profunzime. De fapt, studiul și întreg proiectul «România cu un singur chip» reprezintă o platformă pentru colaborare, astfel încât împreună, societate civilă, mediu privat și stat, să putem rezolva cât mai repede aceste decalaje”.
Kelemen Hunor și schimbarea de mentalitate
Inițiativa acestei comparații (dureroase) între mediul rural și cel urban din România a fost comentată în termeni politici de Kelemen Hunor, viceprim-ministru al României: „Decalajele existente pot fi reduse prin investiții publice gândite în așa fel încât să aducă cele două medii la același nivel de dezvoltare. Un stat este bun atunci când condițiile de trai ale oamenilor din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât ale oamenilor de la oraș, unde investițiile importante în infrastructură răspund nevoilor cetățenilor și țin tinerii în țară. Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie și de o schimbare de mentalitate. Acest lucru nu este posibil fără o educație modernă, competitivă și incluzivă. Proiectele noi din domeniul învățământului pun bazele pentru această educație”. Oare?
Vorbe mari, fapte mărunte
La întrebarea „Cum reducem decalajele pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă?” a răspuns (departe de țintă) László Borbély, coordonator la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă: „Rata de părăsire timpurie a școlii în România este cea mai mare din Uniunea Europeană, iar 1 din 5 tineri nu este încadrat în câmpul muncii și nici nu urmează cursuri. Doar 28% din populație are competențe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. Sunt cifre pe care nu le putem ignora. Avem decalaje semnificative între mediul urban și rural pe mai multe domenii, iar studiul lansat astăzi ne pune față în față cu situația actuală. Important este că știm de unde începem să construim”. Așa să fie! „Cunoaștem direcția trasată prin Agenda 2030 și țintele sale. Avem Strategia de Dezvoltare a României 2030, avem Planul de Acțiune și suntem toți motivați, atât mediul public, cât și cel privat și întreaga societate civilă pentru a consolida o Românie Durabilă”, a completat László Borbély. Vorbe mari, fapte mărunte - ca de obicei.
Bani de la stat pentru unitățile cu risc ridicat de abandon școlar
La rândul lui, Florin Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a comentat: „Decalajele între mediul urban și cel rural sunt reale, au ridicat o problemă și pentru noi, la Ministerul Educației, motiv pentru care au fost gândite o serie de programe la nivel național. De exemplu, în ceea ce privește elevii de gimnaziu, la acest moment Ministerul Educației implementează (în contextul Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar) un program cu finanțare generoasă, în care au fost identificate 2.500 de unități de învățământ gimnazial, unde riscul de abandon școlar este mediu și chiar ridicat”. Mai precis? „Identificarea acestor unități s-a realizat prin intermediul unui mecanism care a fost elaborat în parteneriat cu Banca Mondială și DG Reform. În primul apel de selecție, au fost depuse 1.471 de solicitări, iar 1.415 proiecte au fost declarate eligibile. Aceste proiecte vor avea o finanțare medie de 138.000 euro + TVA, pe o perioadă de 3 ani”.
O schimbare de paradigmă
Ce implică aceste proiecte? „Sunt gândite pe mai multe paliere: al autonomiei (fiecare unitate de învățământ va gestiona acest proiect), al asumării unor indicatori (precum părăsire timpurie, abandon școlar, grad de participare elevi la examenele naționale etc.), al monitorizării și al introducerii elevilor cu probleme în programe remediale. De asemenea, avem în dezbatere publică proiectele legilor educației pe învățământ preuniversitar și superior. În ceea ce privește învățământul preuniversitar, referitor la finanțare, propunem o schimbare de paradigmă: de la 6% din PIB la alocarea unui buget de 15% din totalul cheltuielilor bugetului consolidat”, a punctat Florin Lixandru.
„Propun o reorganizare administrativ-teritorială a țării”
Acad. prof. dr. József Benedek, director al Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității „Babeş Bolyai”, a fost cel mai incisiv comentator în siajul chestiunii educației și al discrepanțelor între mediul rural și cel urban: „În ceea ce privește Obiectivul de Dezvoltare Durabilă privind educația de calitate - a șarjat acesta -, ne situăm cel mai prost față de Uniunea Europeană și chiar «ne îndepărtăm» de media la nivelul UE. Poate singura lege adoptată în vremea comunismului care încă produce efecte este cea referitoare la organizarea administrativ-teritorială a țării care, în structura actuală, nu mai corespunde exigențelor”.
Noi identități administrativ-teritoriale
Detaliat? „Avem un spațiu administrativ teritorial foarte fragmentat, ceea ce face dificilă organizarea eficientă a serviciilor publice. Or, educația publică este un serviciu oferit cetățenilor și trebuie oferit în aceleași condiții de calitate și de accesibilitate în toate zonele țării. Propun o reorganizare administrativ-teritorială a țării, ceea ce înseamnă crearea unor identități administrativ-teritoriale mai mari (...), acest lucru se întâmplă în multe țări europene. (...) Și este nevoie de politici sectoriale consolidate”, a explicat József Benedek.
„Rata de părăsire timpurie a școlii în România este cea mai mare din Uniunea Europeană”, László Borbély, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
1 din 5 tineri din România nu este încadrat în câmpul muncii și nici nu urmează cursuri
28% din populația României are competențe digitale de bază, cea mai mică rată din UE
2.500 de unități de învățământ gimnazial din România prezintă risc mediu și ridicat de abandon școlar
„Avem un spațiu administrativ teritorial foarte fragmentat, ceea ce face dificilă organizarea eficientă a serviciilor publice”, József Benedek, director al Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității „Babeş Bolyai”
Surse foto: Școala Nouă, Wikipedia
