Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dezbaterile au avut ca scop evaluarea situației angajaților și a tuturor persoanelor din statele membre care suferă din cauza creșterii costului vieții. Europarlamentarii vor să introducă în viitorul apropiat o serie de măsuri pentru a combate eficient consecințele creșterii puternice a prețurilor. În acest context, scumpirea utilităților este una din probleme care afectează cel mai mult nivelul de trai al familiilor din UE, ceea ce face ca încălzirea locuințelor să devină o adevărată bombă socială în statele comunitare.
Din toamna anului 2021, dar și pe fondul războiul din Ucraina s-a declanșat o adevărată spirală a prețurilor în sectorul energetic, generând o creștere continuă a inflației. Potrivit Eurofound, până la 53% dintre europeni au raportat că gospodăria lor a întâmpinat dificultăți pentru a traversa iarna 2021 - 2022, cifra fiind o creștere considerabilă față de 45% în iarna 2020 - 2021. Această situație afectează nu numai persoanele aflate într-o situație financiară precară, ci populația în general, toți lucrătorii fiind expuși unui risc ridicat de a se confrunta cu o reducere drastică a nivelului de trai. Creșterea costurilor de producție și cererea mai scăzută creează probleme statelor UE, afectând în mod inevitabil companiile, ceea ce va avea drept consecințe creșterea ratei șomajului, sărăcia și înmulțirea falimentelor, arată Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European. Creșterea costului vieții este cea mai presantă îngrijorare pentru 93% dintre europeni, urmată de amenințarea sărăciei și excluziunea socială (82%).
50% dintre europeni se plâng de scăderea nivelului de trai
Aproape 50% dintre europeni spun că se luptă cu scăderea nivelului de trai pe fondul crizelor cu care s-a confruntat UE în ultimii ani. Potrivit Eurobarometrului dat publicității luna trecută de Parlamentul European, 45% dintre respondenți au spus că aveau „unele” sau „multe” dificultăți financiare. De asemenea, 46% dintre europeni recunosc că nivelul lor de trai a scăzut deja ca urmare a crizelor care s-au succedat ori suprapus, în timp ce 39% dintre ei se așteaptă ca nivelul lor de trai să înregistreze o scădere în cursul acestui an.
Costul utilităților transformă casele în igluuri
Încălzirea imobilelor este principala problemă energetică din Europa și România. Încălzirea reprezintă cantitatea cea mai mare de energie consumată într-un imobil, dar și cantitatea cea mai mare de energie utilă consumată dintre toate sectoarele de consum, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI). În aceste condiții, încălzirea determină costurile cele mai ridicate pentru o familie, având astfel cel mai mare impact social. Ținând cont de noile politici ale Comisiei Europene în domeniul energiei și mediului, obținerea energiei regenerabile va reprezenta cea mai mare provocare a viitorului la nivelul României, dar și al Europei. „Având în vedere viteza mică de interschimbabilitate a modurilor de încălzire a imobilelor din România din ultimii 10 ani, se impune dezvoltarea unor politici fiscale, economice, energetice și de mediu care să stimuleze puternic schimbarea modului de încălzire a imobilelor. Chiar și în aceste condiții, probabilitatea ca în anul 2050 să atingem ținta de 50% din imobile alimentate cu energie regenerabilă este mică, mai ales la nivelul aglomerărilor urbane, acolo unde gazele naturale/hidrogenul - în sisteme cogenerative și agent termic provenit de la SMR, probabil că sunt strategiile care vor trebui sprijinite”, subliniază analiza.
Citește pe Antena3.ro
34,5 % dintre români se confruntă cu riscul de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor Eurostat, fiind cel mai mare procent din rândul statelor membre ale UE.
Doar 1% dintre români își încălzesc casele cu energie regenerabilă
În rândul statelor europene, ponderea imobilelor alimentate din surse regenerabile de energie pentru încălzire și răcire a fost mai mult de jumătate în Islanda (79,4%), Suedia (66,1%), Letonia (57,8%), Finlanda (57,5%) și Estonia (52,3%). Dacă vorbim despre România, procentul este nesemnificativ, fiind doar de 1%. Obținerea energiei pentru încălzire din resurse regenerabile se rezumă în prezent la un număr redus de soluții tehnice. La nivelul caselor individuale se utilizează „pompele de căldură, panouri termosolare și panouri fotovoltaice” sau „peleți și panouri fotovoltaice”. În ceea ce privește aglomerările urbane se utilizează sistemele de termoficare care folosesc energia geotermală.
Situația energiei utile folosite și a tipurilor de încălzire a imobilelor din România (estimare AEI 2022)
