x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Săracii și romii sunt în stradă!”. Eșecul unei investiții de 1,5 miliarde de euro din fonduri europene

0
Autor: Diana Scarlat 01 Apr 2021 - 08:00
„Săracii și romii sunt în stradă!”. Eșecul unei investiții de 1,5 miliarde de euro din fonduri europene


Afirmațiile din spațiul public, mai ales de pe rețelele de socializare, din ultimele zile, în legătură cu „săracii” și „cocalarii” de etnie romă, care au ieșit la proteste, arată că proiectele plătite cu peste 1,5 miliarde de euro pentru integrarea romilor și eradicarea sărăciei în România sunt un eșec. Problema este și mai gravă dacă unii dintre cei care astăzi fac aceste afirmații au beneficiat de fondurile alocate pentru aceste proiecte, încasând banii de la UE pentru integrarea și reducerea sărăciei celor pe care îi arată acum cu degetul. În plus, valul de ură revărsat peste manifestanții care cer în stradă eliminarea restricțiilor și dreptul la muncă arată că toate programele și proiectele finanțate pentru eliminarea discriminării au fost un eșec, în România. 

 

Multe dintre comentariile apărute în ultimele trei zile, în ceea ce-i privește pe protestatari, se referă la prezența în stradă a „săracilor” și a romilor „cocalari” și „mâncători de semințe”, „analfabeți și analfabeți funcțional”. Mulți dintre cei care au ieșit în stradă au declarat că nu mai pot supraviețui, din cauza pierderii surselor de venit, după un an de restricții. Pentru strategiile naționale de integrare a romilor, aproximativ 1,5 miliarde de euro au fost alocați, în cursul perioadei de programare 2014-2020, pentru integrarea socio-economică a comunităților marginalizate. Conform Raportului Special realizat în anul 2016, de Comisia Europeană, pentru Curtea de Conturi - „Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor”, începând cu anul 2007, CE a acordat o atenție crescândă problematicii integrării romilor și a alocat sume foarte mari pentru proiecte, în Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondului Social European (FSE), în cadrul politicii de coeziune a UE. 

 

560 miliarde de euro de la CE

 

Au existat și alte fonduri disponibile în contextul unor programe specifice gestionate în mod direct de către Comisia Europeană. FSE și FEDR s-au implementat la nivel național și regional, prin intermediul programelor operaționale multianuale elaborate de statele membre și aprobate de Comisie. În cadrul fiecărui program operațional, valoarea totală a fondurilor disponibile a fost repartizată între diferitele axe prioritare ale acestuia. În perioada 2007-2013, bugetul FEDR s-a ridicat la aproximativ 201 miliarde de euro, iar bugetul FSE, la aproximativ 76 de miliarde de euro. În perioada de programare 2014-2020, FEDR și FSE au făcut parte din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Bugetul lor total s-a ridicat la aproximativ 197 de miliarde de euro (FEDR) și, respectiv, la 86 de miliarde de euro (FSE) pentru întreaga perioadă.

 

Regulamentul, modificat pentru incluziune

 

Auditul Curții de Conturi din anul 2016 arată că în perioada 2007-2013, pentru măsurile de incluziune socială a fost alocată inițial o sumă de 11,5 miliarde de euro (din fonduri ale UE și din fonduri naționale) în cadrul programelor operaționale aferente FSE cu axe prioritare specifice dedicate incluziunii sociale. Finanțarea disponibilă în cadrul FEDR a fost, de asemenea, acordată în funcție de alte teme prioritare, cea mai relevantă pentru integrarea romilor fiind „Infrastructura socială”. În total, în cadrul acestei teme prioritare a fost alocată o sumă de 18,6 miliarde de euro, care a luat în cea mai mare parte forma unui sprijin general, nedirecționat către un anumit grup specific. Această temă include următoarele categorii de investiții: educație, sănătate, îngrijirea copiilor, locuințe și alte infrastructuri sociale. Înainte de modificarea din 2010 a Regulamentului FEDR, acest fond nu putea fi utilizat pentru acordarea unui sprijin direcționat către grupuri specifice; existau totuși excepții de la această regulă în cazul statelor membre care au aderat la UE la 1 mai 2004 sau după această dată, precum și în anumite circumstanțe. După ce regulamentul a fost modificat, o sumă totală de 80 de milioane de euro a fost alocată pentru programe integrate de locuințe adresate comunităților marginalizate, inclusiv romilor, în opt state membre - Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Franța, Italia, Ungaria, România și Slovacia.

 

Aproape două decenii de muncă-n zadar

 

În România, cele mai multe proiecte au fost implementate, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU, în perioada 2007-2013), respectiv Programul Operațional Capital Uman (POCU 2014-2020). Axele prioritare 2, 5 şi, mai ales, 6 din POS DRU au vizat susţinerea unor măsuri specifice politicilor de incluziune socială pentru grupurile vulnerabile, între care este inclusă şi populaţia romă. În planul financiar al POS DRU, Axa 6 - „Promovarea incluziunii sociale” - a avut o bugetare cu circa 540 milioane de euro contribuţie comunitară, la care s-a adăugat contribuţia naţională pentru un total general de 644 milioane de euro pe exerciţiul bugetar comunitar 2007-2013. Aceste alocări au venit în continuarea programelor PHARE 2004-2006 și au fost continuate cu POCU 2014-2020. Ceea ce se întâmplă astăzi în România arată că toate aceste eforturi din ultimii 17 ani au fost în zadar.

 

Viziunea UE despre rezultatele de astăzi

 

S-a acordat o importanţă deosebită promovării (re)integrării persoanelor supuse riscului excluziunii sociale, în vederea facilitării reinserţiei și participării acestora pe piaţa muncii. Potrivit Comunicării „Un cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor până în 2020”, „un procent important (al romilor din Europa) face obiectul prejudecăţilor, intoleranţei, discriminării și excluziunii sociale în viaţa de zi cu zi. Aceștia sunt marginalizaţi și trăiesc în condiţii socio-economice foarte precare - lucru inacceptabil în Uniunea Europeană (UE) a începutului de secol 21”. În cadrul aceluiași document se precizează: „Mai întâi de toate, statele membre trebuie să se asigure că romii nu fac obiectul discriminării și că sunt trataţi care oricare alţi cetăţeni ai UE, beneficiind de acces egal la toate drepturile fundamentale astfel cum sunt consacrate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. În plus, trebuie luate măsuri pentru a opri ciclul vicios al transmiterii sărăciei de la o generaţie la alta”. Prin acest document, Comisia Europeană a stabilit obiectivele de integrare a romilor, care ar fi trebuit să vizeze, în funcţie de dimensiunile populaţiei rome, patru domenii esenţiale: „accesul la educaţie, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuinţe”. 

 

Doar în perioada de programare 2014-2020, aproximativ 1,5 miliarde de euro s-au pus la dispoziție de către CE pentru măsuri care vizează comunitățile marginalizate, mai ales romii. Integrarea romilor,  combaterea segregării spațiale și a celei școlare și combaterea discriminării au fost obiectivele vizate de aceste finanțări.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are
Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe,...

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu
Galerie Foto Sponsorizarea este considerată un act de responsabilitate socială, iar ea este definită de lege ca fiind actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor...

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj
Deși de mai bine de un an de zile guvernanții promit că vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din industria de apărare, acest lucru încă nu s-a întâmplat, generând o situație din ce în ce mai...

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 
Persoanele care au trecut deja prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu obțin beneficii suplimentare în urma vaccinării anti-COVID, în timp ce persoanele care nu au avut boala beneficiază maxim de vaccinare, arată...

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București
Galerie Foto Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul...

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad
Galerie Foto Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața...

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații
Galerie Foto Autoritățile locale din Cluj-Napoca au cumpărat, la începutul acestei luni, peste 5.000 de indicatoare rutiere, la bucată, la care se adaugă o suprafață totală de 1.750 de metri pătrați de asemenea produse,...

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public
Un incident de la o manifestare LGBT din 2013 a devenit obiectul unei plângeri împotriva statului român la CEDO, încheiată cu satisfacerea parțială a reclamanților. Aproape 60.000 de euro plătiți din bugetul pu...

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime
Locuitorii din nordul județului Dâmbovița sunt terorizați de prezența unui urs care le intră în gospodării. Deși mai mulți au semnalat prezența animalului, autoritățile se limitează la a da doar...

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului
Galerie Foto Unul dintre cei mai buni criminaliști din România, colonelul în rezervă Andrei Banu, explică ce eroare se face în cazul anchetei de la Arad. Andrei Banu a condus Serviciul Investigații Criminale din cadrul IPJ Pra...

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani
Considerată unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din țară, cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit, luni seară, generând un imens scandal. Inițial, Romsilva a...
Serviciul de email marketing furnizat de