Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Administraţia Finanţelor Publice- Sector 2, e greu să-ţi dai seama dacă greva e mai degrabă de solidaritate sau de frică. La intrarea în sediu, un afiş te anunţă despre încetarea temporară a lucrului, dar nimeni nu pare foarte dornic să-ţi explice motivele de solidarizare. Când îi spui că vrei să vorbeşti cu cineva de la sindicat, portarul are o replică promptă: “Adică vreţi să mă sfidaţi?” Dacă ai inspiraţia să-i răspunzi, politicos, că doar vrei să-i ceri permisiunea să intri, devine mai cooperant şI te conduce la purtătorul de cuvânt, doamna Boboc. Angajată cu state vechi a ANAF, doamna Boboc e mai curând purtătoarea unei tăceri prudente: “Da, suntem în grevă, dar nu sunt autorizată să vorbesc despre asta. Da, e o decizie personală, dar eu nu vorbesc decât cu permisiunea şefilor. ” Cât se înduplecă doamna Boboc să-şi sune şefii din Biroul de Presă, ai o şansă să priveşti în jur: cinci-şase funcţionari privesc fix în computere, la fel de muţi ca şI dulapurile antice din PFL, înţesate de hârtii. De pe un perete, o pancartă roşie te anunţă că “În acest birou nu se primesc atenţii”. “O să vină cineva de la Biroul de presă”, anunţă doamna ceva mai binevoitoare. Se oferă chiar să te conducă la director, intră chiar la “înaintare”, dar revine cu vestea că acesta e mult prea ocupat să vorbească despre grevă. Se aşează la loc la birou, pângându-se de computerul care refuză să funcţioneze: “S-a apucat şI el să facă grevă astăzi”.
În sfârşit, apare cineva autorizat să vorbească: Mariana Manea, preşedintele organizaţiei Bucureşti a Sindicatului din Finanţe Sed Lex. Are 42 de ani şI lucrează în fisc din 1993. Are salariul de 14 milioane, iar în lunile bune vine acasă cu 25 de milioane, graţie stimulentelor. Înţelege perfect de ce oamenii fac grevă pe muteşte şI explică în timp ce din spatele ferestrelor de ghişee câteva funcţionare trag cu urechea la discuţie, fără să spună un cuvânt. “Le e teamă, pentru că s-a propagat un fel de undă că se vor face disponibilizări. Ca funcţionar public, dacă vrei să faci grevă, trebuie să te autosuspenzi, deci să faci cerere. Unii oameni au spus că dacă fac cerere, vor apărea într-o bază de date şI vor fi disponibilizaţi”.
“Nici măcar locuri la căpşuni nu mai sunt!”
Mariana Manea nu trage foarte multă nădejde că greva de solidaritate va rezolva problema salariilor tăiate. “Noi vrem să dăm un semnal. Eu am fost şI la minister, la negocieri pentru legea unică şI am zis că n-o să mă mai duc, pentru că nimeni nu vrea să ţină cont de ce spunem noi”. Este supărată de felul în care salariaţii de la stat sunt priviţi de cei din privat. “Sunt atâţia care spun că ne duc în spate, că suntem nişte şpăgari care nu facem nimic. Eu am luni când fac colectări de 100 de miliarde, şI pentru asta primesc 10-11 milioane în plus. Am colegi foarte bine pregătiţi şI trebuie să fie aşa, când se duc la discuţii cu firme ca PriceWaterhouseCooper sau KPMG”. Mariana Manea s-a săturat să tot fie \ntrebată de ce nu merge şI ea să lucreze în mediul privat: “Poate aş fi putut să merg, poate mi s-au oferit şI mie 3000 de euro pe lună să lucrez la o firmă de audit. Dar am fost aleasă şefă la sindicat şI am zis să încerc să fac ceva pentru oameni. ” De alături, doamna Boboc răspunde şI ea la întrebare: “Am 54 de ani. Vreţi să vă spun motivul adevărat pentru care nu plec? De frică! Mi-e frică să fac aşa ceva la vârsta asta”. Întrebarea la care nimeni nu are un răspuns este ce se va întâmpla dacă greva va rămâne fără nici un rezultat. Mariana Manea are doar o ipoteză tristă: “Ce să fac, să plec din ţară? Nu plec. Nici măcar locuri la cules căpşuni nu mai sunt acum!”
