Somnul naţiunii naşte monştri

CUTREMURĂTOR ● A făcut copii cu fraţii ei şi aşteaptă "premierea de naştere"
Un tată şi-a violat fiica, un unchi şi-a violat nepoata de 11 ani şi a lăsat-o însărcinată, o femeie a făcut copii cu fraţii ei... Mediatizate, astfel de cazuri provoacă dezgust şi revoltă. Cum reacţionează însă cei sub ochii cărora se petrec astfel de atrocităţi?

CUTREMURĂTOR ● A făcut copii cu fraţii ei şi aşteaptă "premierea de naştere"
Un tată şi-a violat fiica, un unchi şi-a violat nepoata de 11 ani şi a lăsat-o însărcinată, o femeie a făcut copii cu fraţii ei... Mediatizate, astfel de cazuri provoacă dezgust şi revoltă. Cum reacţionează însă cei sub ochii cărora se petrec astfel de atrocităţi?

De cele mai multe ori, comunitatea ridică din umeri, considerînd că nu are dreptul sau datoria să intervină în familia altcuiva. "Pe fiecare-l doare cuibul lui, nu al altuia...", a încercat să ne explice, încurcată, o vecină de-a Alexandrei Maceac, femeia despre care s-a aflat zilele trecute că a făcut copii cu propriii fraţi. Abia acum s-a pornit peste sat tăvălugul autorităţilor şi al presei. Deşi mama dăduse totul în vileag  de cîţiva ani buni.

ANCHETA. Sat Urluia, comuna Adamclisi, judeţul Constanţa. La 2 iulie, medicul de la dispensarul din Adamclisi a sunat la postul de poliţie pentru a semnala că Alexandra Maceac (36 de ani), care a născut o fetiţă la data de 24 iunie în ambulanţă, s-a prezentat la 2 iulie la medicul de familie pentru eliberarea certificatului de naştere şi l-a declarat ca tată al copilului pe fratele ei – Stănel Maceac. "Ne-am deplasat imediat la Urluia", ne-a relatat agentul şef al Postului de Poliţie Adamclisi, Viorel Ungureanu, "şi acolo am găsit încă două fetiţe – una de 5 ani şi alta de 2 ani. Am întrebat-o pe mamă ale cui sunt cele două şi ne-a răspuns că prima e cu unul din sat, dar că cealaltă e cu un alt frate de-al ei, nevăzător." Cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au venit a doua zi şi au luat copiii. Poliţia a întocmit două dosare penale, unul pe numele femeii şi altul pe numele fratelui ei. Dar el e diagnosticat cu retard sever de gradul II nerevizuibil şi nu poate răspunde în faţa legii. "Procurorul care a preluat cazul va decide ce analize se vor face în continuare", spune poliţistul.

Familia Maceac are în componenţă nouă membri. Bătrînii, copiii lor, patru la număr: o fată – Alexandra – şi trei băieţi din care doi cu certificat de handicap şi cele trei fetiţe. Toţi locuiau într-o căsuţă dărăpănată din marginea satului, în două cămăruţe. Una la intrare, cu un pat de o persoană, şi cealaltă, în care se ajunge trecînd prin prima, cu două paturi. Cum reuşeau să doarmă 9 inşi în trei paturi rămîne o întrebare la care nici nu doreşti să-ţi imaginezi un răspuns.

FAMILIA ŞI PREMIEREA. Am ajuns la casa familiei Maceac, iar bătrînul, cum a văzut maşina, a ieşit agitat din curte şi s-a îndreptat spre noi. Gesticulează dezarticulînd într-una, pe un ton imperativ, nişte cuvinte din care nu am reuşit să înţeleg decît "copiii" şi "imediat!". Şi se apropie atît de tare că te îmbată cu respiraţia. A înţeles totuşi că o căutăm pe fiica lui şi a chemat-o în uliţă. Femeia vine cu speranţă. "I-aţi adus?", mă întreabă. I-am spus cine şi de unde sunt dar nu cred că a înţeles. "Măcar pe-aia mică!", spune ea zîmbind rugător "că uite nici nu mai pot să dorm din cauza laptelui... mă dor." Şi îşi coboară ochii înspre sîni. Tatăl Didicăi nu mă slăbeşte o clipă şi face dialogul – şi aşa fracturat de seninătatea femeii – şi mai dificil. "Dar de ce v-au luat copiii?", o întreb pe ea. "L-am declarat pe tată. El." Şi ne arată un bărbat ce ne priveşte concentrat de după gard. "E frate-miu, dar nu vorbeşte", ne explică ea. "Acum, după ce-am născut-o pe Daniela...ăăă... şi mai cum?", se întreabă ea dîndu-şi una peste frunte "Ia uite c-am uitat ce nume i-am pus...! ăăăă... Iuliana", şi-şi mai dă una victorioasă "Daniela Iuliana! Da. Acum aşteptam premierea de naştere, dar cum să fac?", mă întreabă ea, zîmbind neputincios. "...curvo!..." se mai conturează un cuvînt din vacarmul indescifrabil produs de bătrînul beat turtă. "Hai, măi tată!", îl apostrofează femeia. "Mi-au spus că o să le aducă înapoi după ce fac curat. Uite, m-am apucat. Mai am într-o cameră. Nu pot să dorm... nu pot să mănînc... Nici poze n-am apucat să le fac..." ridică din umeri zîmbind trist.

Am întrebat-o de taţii celorlalte două fete. "Păi, aia mare e cu unul de-aici, din sat, şi aia mijlocie e cu ăsta". "Ăsta" e un alt frate, ce stă în curte pe o piatră privind într-un punct fix, cu mîinile atîrnînd pe genunchi. "E orb din naştere", mă lămureşte femeia, insistînd totodată să intru în casă să văd c-a făcut curat. Pare încîntată în timp ce-mi arată paturile explicîndu-mi unde doarme fiecare. "Tata aici, eu cu mama, cu fetele şi cu fraţii mei dincolo." Am mai întrebat-o dacă ştia că nu e bine... "Da. Păi toţi mi-au spus. De vreo cinci ani îmi spun şi vecinii, şi rudele, că nu e bine, că e urît... Dar ce să fac? Dacă n-am avut noroc de bărbat!?"

"DOAR CE-A ZIS EA!" Sătenii din Urluia sunt jenaţi de ruşinea ce s-a abătut pe capul lor. Unora le-a fost frică să se bage în intimitatea altei familii, alţii spun că n-au ştiut! Deşi de auzit, au auzit toţi cîte ceva.
"Noi am venit aici de doi ani", spune familia Mocanu, ce locuieşte la vreo două case mai jos. "Bine’nţeles că se ştia! Toată lumea ştia, pentru că ea spunea! Că a spus şi la magazin, că ea are bărbat pe frate-su. Eu de cînd am venit aici am auzit! Dar nu ştiu de ce nu s-a băgat nimeni. Nici primarul, nici asistenţii sociali, nici preotul, învăţătorul... că ei ar fi putut face ceva, că le tot dau tot felul de ajutoare sociale, pomeni electorale... Cum să nu ştie? Dar dacă spuneam noi, veneau şi ne spărgeau geamurile! Păi, ştiţi cum fac ăştia cînd se-mbată? Dau cu pietre, aleargă după copii... lu’ vecina i-au rupt gardul. Eu nu ştiu de ce nu-i duce nimeni la spital! N-am făcut nici o plîngere, că ţi-e şi frică! Noi sîntem şi străini..." Oamenii spun că le pare rău mai ales de fetiţe şi chiar şi ei cred că, dacă ar fi făcut cineva ceva, poate nu s-ar fi ajuns să se nască şi asta mică, "mai ales că", spun ei coborînd vocea a taină "am auzit de la vecinul de lîngă ei, că ăla orb ar fi dezbrăcat-o odată pe-aia mare – de cinci ani. Adică, vă daţi seama că erau şi copilele alea în pericol acolo!"

"CUM SĂ TE BAGI?". "N-am ştiut, zice o bătrînă din sat. Ce, noi am fost acolo în casă, să vedem ce fac ei? Noi ştim de la ea, că a spus şi la magazin. De săraci, nu-s săraci, că le intră peste 15 milioane în casă, cu toate ajutoarele sociale, de handicap, şi pensiile pe care le primesc... Cred că ei iau banii cei mai frumoşi de-aici din sat. Au şi pămînt... Dar de ce trăiesc în mizeria aia, nu ştiu. Noi i-am spus: «cum să trăieşti aşa măi fată? Că e ruşine şi mai şi aduci blestem pe capul nostru! Păi noi ne rugăm la Dumnezeu că s-a abătut seceta asta peste noi, şi tu!?» Dar ea dădea din umeri: «Ce să fac?» Păi? şi cum să te bagi în casa altuia? Îţi vezi de treburile tale..."

"Noi ştiam din zvonuri, din ce-a spus ea, dar nici nu prea am luat-o în serios, susţine o altă vecină. Şi din zvonuri... păi nici nu puteam să ni-i punem în cap!" O întreb cum de ştia tot satul, dar la urechile primarului sau ale preotului n-a ajuns nimic. "Părintele a auzit şi el ceva, că a venit în Săptămîna Mare la noi să ne întrebe dacă ştim, şi ne-a certat că nu i-am spus nimic. Am înţeles că a vorbit atunci şi cu primarul. Ştiu că spunea că trebuie neapărat spart cuibul ăla, că e strigător la cer şi că Didica trebuie neapărat luată de acolo ca să nu se mai întîmple... A spus că fapta asta poate aduce blestem peste tot satul!"

Familia Ciortan, vecinii la care fetiţa cea mare îşi petrecea mai tot timpul – ne-au spus că Didica le-ar fi răspuns o dată, cînd ei o tot întrebau de ce nu-şi ia şi ea bărbat "Ce-mi trebuie? N-am bărbaţi lîngă mine?", şi tot de la ea ştiau că cea de-a doua fată e făcută cu cel nevăzător. "Dar n-a crezut-o nimeni", spun oamenii. Deşi, tot ei adaugă că, atunci cînd au auzit asta, au încercat să o convingă să se ducă să-şi pună sterilet. Ajunsă însă la policlinica Băneasa, unde a primit trimiterea, femeia a început să urle ca din gură de şarpe şi a fugit înapoi acasă. Iar despre episodul cu fetiţa cea mare şi unchiul cel nevăzător, ne-au spus că tot din auzite ştiau. Că fratele  cel sănătos al Didicăi, Vasile, le-a povestit acum vreo doi ani "cum într-o seară cînd a intrat în casă l-a găsit pe frate-său – Gheorghiţă, orbul – că dezbrăca fetiţa, cum dormeau ei acolo, claie peste grămadă în cele două paturi, şi că l-ar fi luat atunci la palme şi i-a spus să nu mai facă".

Un zvon, două zvonuri...

Directorul adjunct al DGASPC Constanţa, Mihaela Ristea, ne-a spus că cele trei fetiţe au fost plasate în regim de urgenţă la un asistent maternal. Dacă se vor face analize în vederea stabilirii paternităţii şi a sănătăţii psihice a mamei, asta vor stabili numai autorităţile care anchetează cazului. Deşi copiii au fost luaţi din familie doar pe baza declaraţiei mamei, declaraţie ce nu fusese luată în serios pînă atunci de nimeni. Inclusiv preotul satului ne-a mărturisit că are dubii dacă "fata mijlocie şi cea mare ar fi fost făcute în urma unui incest".
Am întrebat la DGASPC şi dacă s-a constatat existenţa unui abuz asupra vreuneia dintre fetiţe. "Păi, nu s-a pus problema de aşa ceva!", a venit răspunsul. Am explicat ce aflasem despre tentativa de abuz, iar replica a fost: "Şi, ne luăm după zvonuri?" Deşi, pînă la sesizarea medicului, şi incesturile din familia Maceac erau tot nişte bîrfe care circulau prin sat. În cazul ăsta se naşte întrebarea firească: apleacă autorităţile urechea la zvonuri?