Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tot ce înseamnă gaze, energie și carburanți se scumpește cu complicitatea statului și în favoarea lui, iar în urma acestor jocuri financiare, prețurile cresc la toate produsele și serviciile, pe baza aceluiași mecanism, în timp ce partidele de la guvernare se laudă cu măsura plafonării prețului – singura, de altfel.
O analiză de ultim moment a consultantului în domeniul gazelor și energiei Dumitru Chisăliță, președintele Asociației „Energia Inteligentă”, arată că prețul gazelor va crește de două ori, până anul viitor, iar setul de măsuri pe care statul român ar trebui să-l pregătească nu există.
„Evoluțiile bursiere arată tendințe de creștere a prețului la gaze, care se vor transpune în creșteri de preț la consumatorul final, care va achita față de prețul plătit acum cu până la 0,5% prețuri mai mari până la data de 31 martie 2025 și cu până la 26% mai mari după 1 aprilie 2025”, arată analistul, precizând că în ultimele două săptămâni prețul gazelor naturale pe fondul evoluției conflictului dintre Rusia și Ucraina, a crescut, iar în următoarea perioadă ne putem aștepta la o situație incertă a pieței gazelor naturale, la nivel european.
Se ia în calcul și varianta în care ar înceta conflictul din Ucraina și ar reintra gazul din Rusia pe piața europeană, ceea ce ar duce la o scădere semnificativă a prețurilor la bursă, dar nu se poate ști când și dacă se va întâmpla acest lucru, iar pentru liberalizarea pieței, care se va face anul viitor, România nu s-a pregătit în niciun fel. Dumitru Chisăliță arată că după liberalizare, diferențele de cost vor fi suportate de populație.
De ce nu scad taxele și accizele
Explicația pentru TVA-ul care rămâne mărit pentru gaze, chiar dacă sunt din sursă internă, arată cum se face calculul pentru alimentarea bugetului de stat, printr-un truc financiar. „Faptul că avem o cantitate a noastră de gaze, statul putea stabili TVA de 5%, ca să câștige, teoretic, dar tot ce înseamnă TVA din energie vine sigur și se colectează la timp, dar statul ia de două ori banii, o dată din participațiuni și dividende, a doua oară din TVA. Dacă am TVA 9%, câștig a treia parte din TVA. Accizele la benzină, motorină, energie, gaz înseamnă bani care se colectează în mod sigur la bugetul de stat. Ar trebui, totuși, să explice cineva acest mecanism din care România obține bani, nu să se dea vina pe străini, pe bursa europeană sau pe ruși. Marele avantaj al creșterii prețului la gaz și la energie este că distribuitorii și furnizorii sunt alții, nu tot statul, și se poate da vina pe ei”, mai spune Chisăliță.
Ne încălzim mai puțin sau plătim mai mult
Bazându-se doar pe măsura plafonării prețului pentru consumul populației, guvernul nu se pregătește în niciun fel pentru creșterile de costuri care vor urma, în mod cert. Nu se preconizează o creștere enormă, ci de circa 7%, dacă nu intervine o altă situație de criză care să ducă la majorări suplimentare, dar chiar și așa, suma pe care România va trebui să o plătească pentru a acoperi pierderile companiilor e foarte mare și s-ar scuti aceste cheltuieli, dacă s-ar pregăti un pachet de măsuri, aplicabile din timp.
„Sunt mai multe direcții care ar putea fi abordate, unele în zona autorităților de supraveghere, dezvoltare și penalizare a pieței, altă direcție e legată de anumite schimbări care s-ar putea face în zona de reglementare și legislativă, alta este legată de informarea consumatorului. Plafonarea înseamnă ca statul să mai scoată de undeva între 100 și 300 de milioane de euro. De unde să mai ia acești bani? Până în aprilie 2025, plafonarea prețului gazelor e în vigoare, deci probabil că statul se bazează doar pe această măsură”, a explicat analistul, pentru Jurnalul.
Ceea ce nu explică partidele de la guvernare care au folosit această măsură cu scop electoral este faptul că sumele uriașe pe care statul le plătește furnizorilor, în urma plafonării prețurilor, se iau cu împrumut, având dobânzi foarte mari pe care tot populația le plătește, în final.
„Având în vedere că pe factura lunii iunie 2024, prețul achitat de consumatorii casnici din București a fost de circa 309 lei/MWh cu TVA, se poate estima o creștere de preț de circa 7,5% - 26,7%, din care statul va compensa 7% - 26,2%. Creșterea efectivă de preț fiind de 0,5%. Întrebarea este de unde va lua statul cca 100 - 300 mil. euro pentru a compensa aceste facturi? Dar la data de 1 aprilie 2025, piața se va liberaliza, astfel începând cu această dată, în lipsa unor măsuri de pregătire a liberalizării pieței de gaze corespunzătoare, aceste potențiale creșteri le vor achita direct consumatorii”, explică analistul.
Proba eficienței se va face în prima iarnă grea
Chiar dacă mesajele venite din partea guvernului au indus ideea că România stă foarte bine la capitolul gaze naturale, pentru că depindem în măsură foarte mică de importuri, calculele care se fac nu țin cont de unele probleme grave: în ultimii ani a crescut numărul gospodăriilor care se încălzesc pe bază de gaze, dar iernile au fost mai blânde, ceea ce înseamnă că și consumul de gaz a crescut, dar nu atât cât ar însemna o creștere într-o iarnă foarte rece, când consumul ar fi mult mai mare.
Din punct de vedere al asigurării depozitelor de gaze, România s-a bazat pe valorile de consum din ultimul deceniu, ceea ce ridică cel puțin o întrebare: dacă vine o iarnă foarte grea, cât gaz se va consuma? Diferența de 15% din cantitatea de gaz necesară pentru România care vine din importuri nu ar fi o problemă, dar o iarnă grea ar putea dubla cantitatea, ceea ce ar însemna că România ar urma să cumpere, într-o eventuală situație de criză, gaz foarte scump, iar costul va fi suportat, la final, tot de populație, chiar dacă se va aplica în continuare același truc al plafonării prețului de către stat.
Totuși, o măsură de precauție există, iar în fiecare an, România importă mai mult gaz decât acea diferență de 15% care e calculată ca necesar. Marja de eroare a fost calculată în funcție de consumul estimat, raportat la numărul de consumatori, dar până acum nu s-a făcut proba eficienței acestor calcule, de când s-a extins rețeaua de alimentare cu gaze și a crescut numărul de gospodării care depind de încălzirea pe baza acestora, într-o iarnă foarte friguroasă, ceea ce ar însemna că vom vedea consecințele în prima iarnă „ca pe vremuri”.
Cât va mai compensa Guvernul, către furnizori
Cotațiile pentru trimestrul IV sunt de 42 euro/MWh pe bursa de gaze din Olanda și de 200 lei/MWh (40,24 euro/MWh) pe BRM. În același timp există analiști care vorbesc ca prețul gazelor în iarnă să reatingă pe bursa din Olanda prețul din iarna 2023-2024, respectiv 50-55 euro/MWh.
Având în vedere că prețul gazelor de pe piața din România urmărește evoluția prețului de pe bursa din Olanda, un preț de tranzacționare în iarnă în România este posibil să fie la un nivel de 250 – 275 lei/MWh.
Tariful de transport gaze naturale este de cca 18 lei/MWh; tariful de distribuție gaze naturale pentru București este de 60,92 lei/MWh; 15-20% din gazele consumate într-un an sunt din depozitele de înmagazinare, care au costuri cu cca 10% mai mari.
Având în vedere aceste valori, Dumitru Chisăliță preconizează că prețul gazelor naturale furnizate la consumatorul final în această iarnă va fi de circa 331,91 – 391,41 lei/MWh, din care consumatorul casnic va achita efectiv prețul plafonat de 310 lei/MWh cu TVA, urmând ca statul să compenseze diferența de 21,91 – 81,41 lei/MWh către furnizor.
